În conformitate cu prevederile art. 155 și art. 193 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, prin adresa cu nr. 1/155, cu solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru în Guvernul României, și întocmirea unui raport.
Odată cu solicitarea, au fost înaintate Camerei Deputaților și copii ale dosarelor.
La data de 3 februarie 2009 a avut loc o primă dezbatere a doamnei procuror general cu privire la cererea de urmărire penală.
Președintele comisiei a solicitat ca dezbaterea pe fond a cererii să aibă loc peste o săptămână, termen înăuntrul căruia fiecare parlamentar să aibă posibilitatea de a studia materialul înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cererea a fost susținută de către toți parlamentarii Partidului Democrat Liberal.
Domnul vicepreședinte Florin Iordache a solicitat ca această cerere să fie discutată a doua zi, apreciind că în acest interval de timp Partidul Social Democrat va putea să-și formuleze un punct de vedere.
Cele două propuneri au fost supuse la vot, iar în urma votului exprimat, a fost adoptată propunerea domnului Florin Iordache.
Reprezentanții grupurilor parlamentare ale UDMR, PNL și minorităților naționale s-au abținut de la vot.
În aceste condiții, s-a luat decizia ca un membru al staffului tehnic să rămână la dispoziția membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități până la ora 0.00 și, de asemenea, începând cu ora 7.00 a zilei următoare.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, având cvorumul îndeplinit – 19 deputați prezenți, dintr-un total de 25 de membri –, a examinat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința din 4 februarie 2009.
Cu această ocazie, reprezentanții fiecărui grup parlamentar din Comisia juridică, de disciplină și imunități au prezentat punctul de vedere al grupului din care fac parte.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, reprezentat de domnul deputat Boldea Mihail, precum și de
alți parlamentari aparținând acestui grup, a considerat, în luările de cuvânt, că solicitarea supusă analizei ar trebui să plece de la dispozițiile constituționale și ar trebui avute în vedere dispozițiile art. 16 din Constituția României, republicată, care prevăd în mod expres că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.
De asemenea, având în vedere hotărârile date de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și Decizia Curții Constituționale care a tranșat această problemă a răspunderii ministeriale atât din punct de vedere procedural, cât și în ceea ce privește procedura penală și Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități ar trebui să întocmească un raport prin care să se recomande Camerei Deputaților să formuleze cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, conform dispozițiilor art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.
Mai mult decât atât, hotărârile date în materie penală de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt exprese, au autoritate de lucru judecat și, în același timp, statuează în mod strict și limitativ aspectele asupra cărora Comisia juridică, de disciplină și imunități ar trebui să se pronunțe și, în același timp, stabilesc și situația probelor administrate la dosarul cauzei.
Din studiul acestei decizii reiese – și anume din Decizia nr. 650/2007 – că nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 197 alin. (2) din Codul de procedură penală, deoarece nu există niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală menționată.
Totodată, există prezumția de nevinovăție, iar simpla începere a urmăririi penale nu este un act de condamnare.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are și alte posibilități, respectiv de a dispune scoaterea de sub urmărire penală sau, eventual, trimiterea în judecată, și nici atunci nu se poate vorbi de o hotărâre de condamnare.
Abia în momentul în care hotărârea judecătorească rămâne definitivă, prin epuizarea tuturor căilor de atac, se poate vorbi despre o condamnare.
Punctul de vedere este foarte clar, în sensul de a se înainta un raport favorabil de sesizare a plenului Camerei Deputaților, pentru a fi pusă în discuție această problemă a formulării cererii de începere a urmăririi penale.
Pe cale de consecință, Grupul Partidului Democrat Liberal, prin reprezentanții săi, a considerat că probele cuprinse în dosarele transmise Parlamentului de către Parchetul General sunt valabile și au valoare de acte premergătoare începerii urmării penale, astfel încât sunt suficiente temeiuri ca membrii comisiei să se pronunțe pentru întocmirea unui raport care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin raportul ce se va întocmi să se ceară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, în conformitate cu prevederile art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.
De asemenea, președintele comisiei a invocat faptul că prerogativa stabilirii vinovăției sau nevinovăției domnului deputat Adrian Năstase aparține, potrivit Constituției, exclusiv instanțelor de judecată, Parlamentul României fiind o instituție eminamente legiuitoare.
În timpul dezbaterii, deputații PSD Florin Iordache, Florina Jipa și Eugen Nicolicea au precizat că Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat nule probele în cazul dosarului domnului deputat Adrian Năstase. Domnii deputați au precizat că în legislatura trecută Comisia juridică, de disciplină și imunități a cerut de două ori procurorului general să transmită... să trimită documentele declarate nule de către
Înalta Curte de Casație și Justiție, iar acesta nu a dat curs acestui demers.
A spune acum ca, fără să ne uităm pe materiale, să înceapă urmărirea penală înseamnă ocolirea legii, a precizat vicepreședintele comisiei, domnul deputat Florin Iordache.
Doamna Florina Jipa a precizat că nu se poate trece peste aceste probe lovite de nulitate și că, dacă Parchetul General dorește să-l vadă pe Adrian Năstase trimis în judecată, să trimită probe noi.
Domnul deputat Gheorghe Gabor, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, a precizat că nu este de acord cu formularea unui punct de vedere în orb și fără a avea timp suficient pentru a studia dosarul și a se pronunța în cunoștință de cauză. Domnia Sa a precizat că Partidul Național Liberal susține formularea unui punct de vedere care să aibă la bază o decizie juridică, și nu una politică.
De asemenea, reprezentanții Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, fiind implicați în alte activități parlamentare, au părăsit lucrările ședinței anterior finalizării acesteia.
Domnul deputat Máté András Levente, reprezentantul Uniunii Democrate Maghiare din România, a precizat faptul că, neputând exprima un punct de vedere în cunoștință de cauză, nu va participa la vot.
Domnul deputat Florin Iordache, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a propus să se înainteze o adresă Biroului permanent, în care să se solicite procurorului general atât un răspuns concret privind actele procedurale care nu au fost declarate nule de către instanțele judecătorești, cât și clarificări asupra celorlalte aspecte menționate în corespondența comisiei cu Parchetul General, care să sprijine învinuirile cuprinse în solicitarea adresată Camerei Deputaților de a cere urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase.
Numai în baza acestor lămuriri Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat își va fundamenta un punct de vedere care să fie cuprins în raportul Comisiei juridice.
Domnul deputat Florin Iordache a solicitat să se întocmească o adresă către Biroul permanent, prin care să se solicite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să răspundă la următoarele întrebări:
La ce dată și prin ce act prevăzut la art. 221 a fost învestit DNA cu soluționarea dosarului nr. 8/P/2008?
Care au fost actele procedurale efectuate de procurori în intervalul cuprins între data învestirii DNA și data de 7 februarie 2006?
Când a fost începută urmărirea penală în dosarul cu nr. 8/P/2006?
Ce acte procedurale nu au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul cu nr. 8?
La ce dată a fost învestit DNA și de către cine, în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură penală, cu existența unor fapte penale în dosarul cu nr. 227/P/2006?
Care au fost actele procedurale efectuate de procurori, în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 224 alin. (3) Cod de procedură penală, în intervalul dintre data învestirii DNA și data de 31 mai 2007, în dosarul nr. 227/P/2006?
La ce dată și prin ce act procedural dosarul cu nr. 41/P/2006 al DNA a fost înregistrat sub nr. 227/P/2006? De asemenea, care au fost actele procedurale întocmite în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 224 alin. (3) Cod de procedură
penală efectuate în dosarul cu nr. 41/P/2006 al DNA, în intervalul cuprins între data constituirii și data de 24 mai 2006?
Și, în ultimul rând, ce acte procedurale au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul cu nr. 227/P/2006?
În urma luărilor de cuvânt pe această solicitare adresată de către domnul deputat Florin Iordache, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a precizat că, în temeiul art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost învestită de către Biroul permanent cu întocmirea unui raport, iar răspunsul transmis către Biroul permanent nu poate îmbrăca o altă formă decât cea cu care a fost sesizată comisia.
De asemenea, Domnia Sa a precizat că, până în prezent, Comisia juridică, de disciplină și imunități a realizat deja o corespondență în acest sens cu Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în răspunsurile transmise Parchetul General a lămurit toate aspectele asupra cărora a ridicat excepții domnul deputat Florin Iordache.
Corespondența aferentă este atașată în anexele nr. 1 și 7, care fac parte integrantă din acest raport. Astfel, prin adresa nr. 3.982/2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că niciuna dintre cele două hotărâri – Sentința penală cu nr. 611/2007 și Decizia penală cu nr. 219 – nu a constatat nulitatea tuturor actelor și lucrărilor efectuate de către procurori după începerea urmăririi penale.
Raportat la aceste argumente, punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este acela potrivit căruia se impune ca Parlamentul României, în speță Camera Deputaților, să se pronunțe asupra solicitării cu care a fost învestit în considerarea întregului material care i-a fost înmânat.
Prin adresa cu nr. 391/2008, de asemenea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spune că niciuna dintre cele două hotărâri – Sentința penală cu nr. 650 de această dată din 2007 și nr. 228/2008 – nu a constatat nulitatea actelor și măsurile ce au urmat rezoluției de începere a urmăririi penale, invocată în cuprinsul adresei pe care a înaintat-o Camera Deputaților, iar în cuprinsul Sentinței penale cu nr. 650/2007 se precizează în mod expres că nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 197 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece nu există niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală menționată.
Într-o altă adresă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a întărit punctul de vedere deja transmis, respectiv că întregul material înaintat trebuie considerat valabil și se impune să fie luat în considerare în momentul în care Parlamentul României se va pronunța asupra solicitării transmise de procurorul general.
În adresa sus-menționată se precizează faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui reprezentanților Camerei Deputaților în prerogativa acestora de a studia materialul înaintat în susținerea sesizării și de identificare a elementelor relevante, întrucât o asemenea prerogativă excedează competențelor Ministerului Public.
În contextul în care toate actele procedurale menționate în cuprinsul adresei înaintate de Comisia juridică, de disciplină și imunități se regăsesc în dosarul cauzei care a fost înaintat Camerei Deputaților, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că identificarea acestora și atribuirea relevanței juridice corespunzătoare reprezintă
responsabilitatea exclusivă a reprezentanților Camerei Deputaților.
Mai mult decât atât, interpretarea atribuită unor dispoziții legale, înșiruirea sau înlăturarea punctelor de vedere formulate de către alte instituții și modalitatea de soluționare a unei sesizări, în funcție de care se poate realiza sau nu înfăptuirea justiției, reprezintă prerogativa și responsabilitatea exclusivă a instituției căreia îi este atribuită această competență prin dispozițiile constituționale, în speță Parlamentul României.
Totodată, în adresa transmisă se precizează că toate actele procedurale menționate în cuprinsul adresei sosite la Camera Deputaților se regăsesc la dosarul cauzei înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și că identificarea acestora reprezintă, de asemenea, responsabilitatea exclusivă a reprezentanților Camerei Deputaților, care poate fi îndeplinită doar prin studierea nemijlocită a înscrisurilor puse la dispoziție.
Pe cale de consecință, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este în măsură să dea curs solicitării de a indica data la care a fost sesizat DNA, de către cine sau actele procedurale întocmite de către procurorii la care se referă în adresa înaintată de Camera Deputaților.
Deputații aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal au considerat că pentru bunul mers al justiției și pentru respectarea dispozițiilor art. 16 din Constituția României, republicată, și având în vedere întreg materialul transmis de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia juridică, de disciplină și imunități ar trebui să înainteze Biroului permanent un raport prin care să se recomande plenului Camerei Deputaților să ceară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, în conformitate cu dispozițiile art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.
Supusă la vot, această propunere a fost respinsă cu majoritate de voturi: 9 voturi pentru propunere și 10 voturi împotriva propunerii.
Punctele de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, reprezentând poziția fiecărui grup parlamentar, se înaintează plenului Camerei Deputaților care, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, are dreptul să ceară sau nu urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României.
De asemenea, se anexează la prezentul raport și punctul de vedere exprimat în scris de către reprezentanții Alianței PSD + PC.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.