Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 4 martie 2009 · monitorul.ai

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte anunțuri de făcut, pe ordinea de zi de astăzi avem solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea formulării de către Camera Deputaților a cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României, și a raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind această solicitare.

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură pentru desfășurarea lucrărilor:

Mai întâi, voi da citire solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Va urma prezentarea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Ar fi trebuit să urmeze intervenția domnului deputat Adrian Năstase. Dânsul ne-a solicitat ca această intervenție să aibă loc la sfârșitul dezbaterilor generale și cred că putem agrea o astfel de procedură.

Urmează dezbaterile generale și, după o intervenție a domnului deputat Adrian Năstase, exprimarea votului secret cu bile privind cererea de urmărire penală.

Pentru prezentarea raportului și intervenția domnului deputat Adrian Năstase se alocă 30 de minute.

Așa cum știți, raportul conține și un raport suplimentar, o opinie separată.

De asemenea, am să-i dau cuvântul pentru prezentarea acestei opinii separate domnului Florin Iordache.

Grupurilor parlamentare li se alocă pentru dezbateri 90 de minute, timp care, potrivit configurației politice, este repartizat astfel:

- pentru Grupul parlamentar al PD-L: 31 de minute;

- pentru Grupul parlamentar al PSD + PC: 31 de minute;

- pentru Grupul parlamentar al PNL: 17 minute;

- pentru Grupul parlamentar al UDMR: 6 minute;

- pentru Grupul parlamentar al minorităților naționale:

- 5 minute.

Dacă sunt obiecții cu privire la această procedură? Dacă nu sunt obiecții, vă

Roberta Alma Anastase

#5826

„În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (2) din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 și ale Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curții Constituționale, vă înaintez alăturat copii ale înscrisurilor din Dosarele nr. 68/2008 și nr. 227/2006, pentru ca plenul Camerei Deputaților să se pronunțe asupra sesizărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Năstase Adrian, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzute de art. 255 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru luare de mită, art. 254 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 41 alin. (2) Cod penal, și șantaj, prevăzut de art. 194 Cod penal, raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Menționăm că înscrisurile ne-au fost restituite ca urmare a deciziei Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru a ne conforma procedurii reglementate de art. 210 alin. (2) Cod procedură penală, cu referire la art. 109 alin. (2) din Constituție, art. 12 din Legea nr. 115/1999 și art. 154 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Potrivit dispozițiilor constituționale, competența de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului aparține Camerei Deputaților, decizia fiind adoptată pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cu votul majorității deputaților prezenți, în conformitate cu procedura reglementată de art. 123–153 din Regulamentul Camerei Deputaților și de Decizia nr. 989 din 1.10.2008 a Curții Constituționale.

Atribuția de a se pronunța asupra sesizărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție aparține în exclusivitate plenului Camerei Deputaților și nu poate fi cenzurată de Biroul permanent, care nu are printre atribuțiile reglementate de regulament soluționarea sesizărilor referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale.

Precizăm că sesizările procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost adresate Camerei Deputaților, ca urmare a aplicării directe a prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, cu respectarea procedurilor descrise din motivarea Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curții Constituționale, în cuprinsul căreia se arată că organele de urmărire penală pot efectua acte premergătoare începerii urmăririi penale în cauzele privind membrii Guvernului, iar sesizarea Camerelor Parlamentului vizează doar prezentarea datelor și informațiilor din care rezultă necesitatea formulării cererii de începere a urmării penale, pentru ca Parchetul să-și poată continua activitatea.

Raportat la aceste argumente, dispozițiile art. 210 alin. (2) Cod procedură penală, invocate în cuprinsul adresei prin care ne-au fost restituite dosarele și care se referă la obligația organului de cercetare penală necompetent de a transmite sesizarea organului competent să efectueze cercetări, sunt inaplicabile în speță, având în vedere că ele se referă exclusiv la organe judiciare și nu pot fi extinse cu privire la instituții din afara autorității judecătorești.

Argumentul care a justificat restituirea cauzelor, potrivit căruia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate efectua acte premergătoare cu privire la săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală de către un ministru parlamentar, după stabilirea calității acestuia, iar singura autoritate competentă să efectueze cercetări cu privire la aceste fapte este Camera Deputaților, nu este concordant principiilor constituționale referitoare la separarea puterilor în stat, iar aplicarea acestuia ar avea ca efect extinderea atribuțiilor autorității legislative în domeniul autorității judecătorești.

Atașăm copii ale referatelor întocmite de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ale adreselor prin care s-au comunicat date suplimentare, la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități din cadrul Camerei Deputaților, și ale înscrisurilor din Dosarele nr. 68/2008 și nr. 227/2006 potrivit opisului anexat.

Cu deosebită considerație,

Procuror General,

Laura Codruța Kövesi”

Daniel Buda

#10265

Mulțumesc, doamna președinte.

În conformitate cu prevederile art. 155 și art. 193 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, prin adresa cu nr. 1/155, cu solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru în Guvernul României, și întocmirea unui raport.

Odată cu solicitarea, au fost înaintate Camerei Deputaților și copii ale dosarelor.

La data de 3 februarie 2009 a avut loc o primă dezbatere a doamnei procuror general cu privire la cererea de urmărire penală.

Președintele comisiei a solicitat ca dezbaterea pe fond a cererii să aibă loc peste o săptămână, termen înăuntrul căruia fiecare parlamentar să aibă posibilitatea de a studia materialul înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cererea a fost susținută de către toți parlamentarii Partidului Democrat Liberal.

Domnul vicepreședinte Florin Iordache a solicitat ca această cerere să fie discutată a doua zi, apreciind că în acest interval de timp Partidul Social Democrat va putea să-și formuleze un punct de vedere.

Cele două propuneri au fost supuse la vot, iar în urma votului exprimat, a fost adoptată propunerea domnului Florin Iordache.

Reprezentanții grupurilor parlamentare ale UDMR, PNL și minorităților naționale s-au abținut de la vot.

În aceste condiții, s-a luat decizia ca un membru al staffului tehnic să rămână la dispoziția membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități până la ora 0.00 și, de asemenea, începând cu ora 7.00 a zilei următoare.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, având cvorumul îndeplinit – 19 deputați prezenți, dintr-un total de 25 de membri –, a examinat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința din 4 februarie 2009.

Cu această ocazie, reprezentanții fiecărui grup parlamentar din Comisia juridică, de disciplină și imunități au prezentat punctul de vedere al grupului din care fac parte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, reprezentat de domnul deputat Boldea Mihail, precum și de

alți parlamentari aparținând acestui grup, a considerat, în luările de cuvânt, că solicitarea supusă analizei ar trebui să plece de la dispozițiile constituționale și ar trebui avute în vedere dispozițiile art. 16 din Constituția României, republicată, care prevăd în mod expres că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

De asemenea, având în vedere hotărârile date de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și Decizia Curții Constituționale care a tranșat această problemă a răspunderii ministeriale atât din punct de vedere procedural, cât și în ceea ce privește procedura penală și Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități ar trebui să întocmească un raport prin care să se recomande Camerei Deputaților să formuleze cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, conform dispozițiilor art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Mai mult decât atât, hotărârile date în materie penală de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt exprese, au autoritate de lucru judecat și, în același timp, statuează în mod strict și limitativ aspectele asupra cărora Comisia juridică, de disciplină și imunități ar trebui să se pronunțe și, în același timp, stabilesc și situația probelor administrate la dosarul cauzei.

Din studiul acestei decizii reiese – și anume din Decizia nr. 650/2007 – că nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 197 alin. (2) din Codul de procedură penală, deoarece nu există niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală menționată.

Totodată, există prezumția de nevinovăție, iar simpla începere a urmăririi penale nu este un act de condamnare.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are și alte posibilități, respectiv de a dispune scoaterea de sub urmărire penală sau, eventual, trimiterea în judecată, și nici atunci nu se poate vorbi de o hotărâre de condamnare.

Abia în momentul în care hotărârea judecătorească rămâne definitivă, prin epuizarea tuturor căilor de atac, se poate vorbi despre o condamnare.

Punctul de vedere este foarte clar, în sensul de a se înainta un raport favorabil de sesizare a plenului Camerei Deputaților, pentru a fi pusă în discuție această problemă a formulării cererii de începere a urmăririi penale.

Pe cale de consecință, Grupul Partidului Democrat Liberal, prin reprezentanții săi, a considerat că probele cuprinse în dosarele transmise Parlamentului de către Parchetul General sunt valabile și au valoare de acte premergătoare începerii urmării penale, astfel încât sunt suficiente temeiuri ca membrii comisiei să se pronunțe pentru întocmirea unui raport care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin raportul ce se va întocmi să se ceară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, în conformitate cu prevederile art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

De asemenea, președintele comisiei a invocat faptul că prerogativa stabilirii vinovăției sau nevinovăției domnului deputat Adrian Năstase aparține, potrivit Constituției, exclusiv instanțelor de judecată, Parlamentul României fiind o instituție eminamente legiuitoare.

În timpul dezbaterii, deputații PSD Florin Iordache, Florina Jipa și Eugen Nicolicea au precizat că Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat nule probele în cazul dosarului domnului deputat Adrian Năstase. Domnii deputați au precizat că în legislatura trecută Comisia juridică, de disciplină și imunități a cerut de două ori procurorului general să transmită... să trimită documentele declarate nule de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar acesta nu a dat curs acestui demers.

A spune acum ca, fără să ne uităm pe materiale, să înceapă urmărirea penală înseamnă ocolirea legii, a precizat vicepreședintele comisiei, domnul deputat Florin Iordache.

Doamna Florina Jipa a precizat că nu se poate trece peste aceste probe lovite de nulitate și că, dacă Parchetul General dorește să-l vadă pe Adrian Năstase trimis în judecată, să trimită probe noi.

Domnul deputat Gheorghe Gabor, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, a precizat că nu este de acord cu formularea unui punct de vedere în orb și fără a avea timp suficient pentru a studia dosarul și a se pronunța în cunoștință de cauză. Domnia Sa a precizat că Partidul Național Liberal susține formularea unui punct de vedere care să aibă la bază o decizie juridică, și nu una politică.

De asemenea, reprezentanții Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, fiind implicați în alte activități parlamentare, au părăsit lucrările ședinței anterior finalizării acesteia.

Domnul deputat Máté András Levente, reprezentantul Uniunii Democrate Maghiare din România, a precizat faptul că, neputând exprima un punct de vedere în cunoștință de cauză, nu va participa la vot.

Domnul deputat Florin Iordache, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a propus să se înainteze o adresă Biroului permanent, în care să se solicite procurorului general atât un răspuns concret privind actele procedurale care nu au fost declarate nule de către instanțele judecătorești, cât și clarificări asupra celorlalte aspecte menționate în corespondența comisiei cu Parchetul General, care să sprijine învinuirile cuprinse în solicitarea adresată Camerei Deputaților de a cere urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase.

Numai în baza acestor lămuriri Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat își va fundamenta un punct de vedere care să fie cuprins în raportul Comisiei juridice.

Domnul deputat Florin Iordache a solicitat să se întocmească o adresă către Biroul permanent, prin care să se solicite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să răspundă la următoarele întrebări:

La ce dată și prin ce act prevăzut la art. 221 a fost învestit DNA cu soluționarea dosarului nr. 8/P/2008?

Care au fost actele procedurale efectuate de procurori în intervalul cuprins între data învestirii DNA și data de 7 februarie 2006?

Când a fost începută urmărirea penală în dosarul cu nr. 8/P/2006?

Ce acte procedurale nu au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul cu nr. 8?

La ce dată a fost învestit DNA și de către cine, în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură penală, cu existența unor fapte penale în dosarul cu nr. 227/P/2006?

Care au fost actele procedurale efectuate de procurori, în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 224 alin. (3) Cod de procedură penală, în intervalul dintre data învestirii DNA și data de 31 mai 2007, în dosarul nr. 227/P/2006?

La ce dată și prin ce act procedural dosarul cu nr. 41/P/2006 al DNA a fost înregistrat sub nr. 227/P/2006? De asemenea, care au fost actele procedurale întocmite în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 224 alin. (3) Cod de procedură

penală efectuate în dosarul cu nr. 41/P/2006 al DNA, în intervalul cuprins între data constituirii și data de 24 mai 2006?

Și, în ultimul rând, ce acte procedurale au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul cu nr. 227/P/2006?

În urma luărilor de cuvânt pe această solicitare adresată de către domnul deputat Florin Iordache, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a precizat că, în temeiul art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost învestită de către Biroul permanent cu întocmirea unui raport, iar răspunsul transmis către Biroul permanent nu poate îmbrăca o altă formă decât cea cu care a fost sesizată comisia.

De asemenea, Domnia Sa a precizat că, până în prezent, Comisia juridică, de disciplină și imunități a realizat deja o corespondență în acest sens cu Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în răspunsurile transmise Parchetul General a lămurit toate aspectele asupra cărora a ridicat excepții domnul deputat Florin Iordache.

Corespondența aferentă este atașată în anexele nr. 1 și 7, care fac parte integrantă din acest raport. Astfel, prin adresa nr. 3.982/2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că niciuna dintre cele două hotărâri – Sentința penală cu nr. 611/2007 și Decizia penală cu nr. 219 – nu a constatat nulitatea tuturor actelor și lucrărilor efectuate de către procurori după începerea urmăririi penale.

Raportat la aceste argumente, punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este acela potrivit căruia se impune ca Parlamentul României, în speță Camera Deputaților, să se pronunțe asupra solicitării cu care a fost învestit în considerarea întregului material care i-a fost înmânat.

Prin adresa cu nr. 391/2008, de asemenea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spune că niciuna dintre cele două hotărâri – Sentința penală cu nr. 650 de această dată din 2007 și nr. 228/2008 – nu a constatat nulitatea actelor și măsurile ce au urmat rezoluției de începere a urmăririi penale, invocată în cuprinsul adresei pe care a înaintat-o Camera Deputaților, iar în cuprinsul Sentinței penale cu nr. 650/2007 se precizează în mod expres că nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 197 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece nu există niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală menționată.

Într-o altă adresă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a întărit punctul de vedere deja transmis, respectiv că întregul material înaintat trebuie considerat valabil și se impune să fie luat în considerare în momentul în care Parlamentul României se va pronunța asupra solicitării transmise de procurorul general.

În adresa sus-menționată se precizează faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui reprezentanților Camerei Deputaților în prerogativa acestora de a studia materialul înaintat în susținerea sesizării și de identificare a elementelor relevante, întrucât o asemenea prerogativă excedează competențelor Ministerului Public.

În contextul în care toate actele procedurale menționate în cuprinsul adresei înaintate de Comisia juridică, de disciplină și imunități se regăsesc în dosarul cauzei care a fost înaintat Camerei Deputaților, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că identificarea acestora și atribuirea relevanței juridice corespunzătoare reprezintă responsabilitatea exclusivă a reprezentanților Camerei Deputaților.

Mai mult decât atât, interpretarea atribuită unor dispoziții legale, înșiruirea sau înlăturarea punctelor de vedere formulate de către alte instituții și modalitatea de soluționare a unei sesizări, în funcție de care se poate realiza sau nu înfăptuirea justiției, reprezintă prerogativa și responsabilitatea exclusivă a instituției căreia îi este atribuită această competență prin dispozițiile constituționale, în speță Parlamentul României.

Totodată, în adresa transmisă se precizează că toate actele procedurale menționate în cuprinsul adresei sosite la Camera Deputaților se regăsesc la dosarul cauzei înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și că identificarea acestora reprezintă, de asemenea, responsabilitatea exclusivă a reprezentanților Camerei Deputaților, care poate fi îndeplinită doar prin studierea nemijlocită a înscrisurilor puse la dispoziție.

Pe cale de consecință, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este în măsură să dea curs solicitării de a indica data la care a fost sesizat DNA, de către cine sau actele procedurale întocmite de către procurorii la care se referă în adresa înaintată de Camera Deputaților.

Deputații aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal au considerat că pentru bunul mers al justiției și pentru respectarea dispozițiilor art. 16 din Constituția României, republicată, și având în vedere întreg materialul transmis de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia juridică, de disciplină și imunități ar trebui să înainteze Biroului permanent un raport prin care să se recomande plenului Camerei Deputaților să ceară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, în conformitate cu dispozițiile art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Supusă la vot, această propunere a fost respinsă cu majoritate de voturi: 9 voturi pentru propunere și 10 voturi împotriva propunerii.

Punctele de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, reprezentând poziția fiecărui grup parlamentar, se înaintează plenului Camerei Deputaților care, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, are dreptul să ceară sau nu urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României.

De asemenea, se anexează la prezentul raport și punctul de vedere exprimat în scris de către reprezentanții Alianței PSD + PC.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#26151

## Doamna președinte, Stimați colegi,

Voi da citire unei sinteze a raportului suplimentar care deja v-a fost înaintat pentru ca, în momentul în care se fac

dezbateri generale, și apoi va urma votul, să puteți vota în deplină cunoștință de cauză.

Răspunderea ministerială și procedura de începere a urmăririi penale împotriva miniștrilor ce au și calitatea de parlamentari este reglementată de art. 109 alin. (2) din Constituție, de Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, de Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea nr. 8/1994.

Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii: este vorba de Decizia nr. 93/16.06.1999 asupra obiecțiilor de neconstituționalitate a Legii privind răspunderea ministerială.

În esență, prin această decizie s-a reținut că: „Afirmația potrivit căreia prin dispoziția legală criticată s-a creat o imunitate guvernamentală reprezintă o premisă ce nu concordă cu dispozițiile constituționale. Constituția nu a instituit imunitatea, ci condiționarea dreptului de a cere urmărirea penală pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției”.

Au fost, de asemenea, pronunțate: Decizia nr. 605/2007, Decizia nr. 1.133/2007, cât și Decizia nr. 270/10.03.2008, care a statuat că: „Organele de urmărire penală pot efectua diverse acte premergătoare începerii urmăririi penale, în condițiile legii. Ele nu își pot continua activitatea fără a sesiza una din cele trei autorități publice pentru a cere urmărirea penală” și a reafirmat că art. 109 alin. (2) din Constituție nu instituie o imunitate guvernamentală, ci condiționarea dreptului de a cere urmărirea penală pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției, aceasta fiind o măsură de ocrotire a interesului public, care subzistă și după încetarea mandatului membrilor Guvernului.

Prin rechizitoriul nr. 8/P/13.11.2006, Adrian Năstase a fost trimis în judecată sub acuzația de a fi săvârșit infracțiuni de corupție constând în primirea de foloase necuvenite ce s-ar fi concretizat în apartamentul construit în str. Zambaccian nr. 16.

Prin Sentința penală nr. 611/18.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, s-a dispus: „În temeiul art. 300 alin. (2) Cod de procedură penală, combinat cu art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, raportat la art. 197 alin. (2), restituirea cauzei la DNA pentru refacerea urmăririi penale și a actului de sesizare a instanței”.

Prin Decizia nr. 219 din 7.04.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, recursul DNA a fost respins, iar în cuprinsul acestei decizii se reține, între altele, că actele de urmărire penală efectuate în condiții de nelegalitate sunt lovite de nulitate absolută, potrivit art. 197 alin. (2) din Codul de procedură penală, așa cum a reținut, de altfel, și prima instanță prin hotărârea atacată.

Prin rechizitoriul nr. 227/P/2007 din 3.05.2007, DNA a trimis în judecată pe Ion Melinescu și Năstase Adrian pentru pretinsa săvârșire de către Adrian Năstase a infracțiunii de dare de mită.

Prin Sentința penală nr. 650 din 30.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, și această cauză a fost restituită la procuror, în temeiul art. 332 Cod procedură penală, pentru refacerea urmăririi penale.

În considerentele sentinței s-a reținut că „Rezoluția din 24.05.2006, prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind conformă unor dispoziții legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare Legii fundamentale, nu poate fi menținută” și că „Pe cale de consecință, nu pot fi menținute nici celelalte acte îndeplinite și nici măsurile luate ulterior, impunându-se restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale”.

Deci, în ambele cauze, s-a decis că urmărirea penală a fost nelegal începută împotriva domnului Adrian Năstase, astfel încât nulitatea actelor de începere a urmăririi penale atrage nulitatea urmăririi penale însăși, respectiv a celorlalte acte de procedură, a materialului probator obținut în conformitate cu art. 64 alin. (2) din Codul de procedură penală: „Mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal”.

La data de 4.08.2008, sub nr. 3.505, și la data de 31.07.2008, sub nr. 3.497, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat, în vederea formulării cererii de urmărire penală împotriva deputatului Adrian Năstase, două referate de 51 și, respectiv, 25 de pagini, ce constituie în realitate o sinteză a rechizitoriilor nr. 8/P/2006 și nr. 227/P/2006.

Ca urmare a corespondenței cu Comisia juridică, de disciplină și imunități și a soluționării conflictului juridic de natură constituțională generat de Parchet, au fost trimise și dosarele nr. 68/P/2008 și nr. 227/P/2008 și au fost formulate comentarii de către procurorul general ale hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale în legătură cu efectele pe care trebuie să le aibă hotărârile judecătorești și modul în care trebuie să acționeze Parlamentul.

Ceea ce solicită, însă, Parchetul Camerei Deputaților este în esență ca Parlamentul să se conformeze solicitării sale și să se pronunțe fără a face un examen propriu și fără o concluzie trasă din probe obținute în mod legal, pe o cerere de începere a urmăririi penale viciate atât în formă, cât și în fond.

Îi cere să valideze probe și mijloace de probă procedurale ce trebuie refăcute, îi cere să încalce dispozițiile art. 64 alin. (2) Cod procedură penală, îi cere să cenzureze hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a dispus refacerea urmăririi penale în totalitate, și îi cere să transfere responsabilitatea demarării și derulării unor procese împotriva deputatului Adrian Năstase.

În conformitate cu art. 155 alin. (1) teza ultimă din Regulamentul Camerei Deputaților, „dacă ministrul are și calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină și imunități care va elabora un raport pe care-l înaintează Camerei”.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități nu se poate întemeia, însă, decât pe examenul pe care trebuie să-l facă în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților și al comisiei în legătură cu sesizarea organului de urmărire penală și cu actele făcute înainte de începerea urmăririi penale, acte care ar putea fi considerate ca nesupuse nulității.

Comisia, însă, nu a funcționat ca o comisie de anchetă, domnul deputat Adrian Năstase nefiind invitat pentru a-și prezenta punctele de vedere în legătură cu solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, încălcându-se grav dreptul acestuia la apărare și la prezumția de nevinovăție. A obținut Parlamentul de la Parchet și de la Comisia juridică, de disciplină și imunități elemente necesare pentru a decide dacă este relevant să permită începerea urmăririi penale, așa cum a solicitat procurorul general prin adresele din 21 octombrie 2008, procurorul general refuzând să identifice din miile de pagini acele acte de procedură sau probe care au fost administrate în condiții de legalitate?

Din punctul nostru de vedere, numai după obținerea acestor relații membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități vor putea elabora un raport relevant, necesar adoptării de către plenul Camerei Deputaților a unei decizii constituționale privind începerea urmăririi penale.

Florin Iordache

#35476

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Iată, suntem în 2009, prima dată după revoluție, într-un Parlament în care toți am fost aleși uninominal și, de aceea, cred că, înaintea unei decizii de partid sau a unei hotărâri luate în grup, fiecare dintre noi trebuie să răspundă prin hotărârile, legile sau ceea ce propune la încrederea pe care ne-au adresat-o cetățenii atunci când ne-au votat.

Și, de aceea, pentru că se spunea mai devreme că ar trebui să ținem cont de solicitarea pe care a făcut-o domnul Adrian Năstase de începere a urmăririi penale, eu cred că Parlamentul și Comisia juridică, de disciplină și imunități, în special, nu trebuie să vină în fața dumneavoastră cu rapoarte, cu proiecte care să răspundă unuia sau altuia. Noi trebuie să venim cu argumente juridice, noi trebuie să venim și să răspundem în fața dumneavoastră dacă trebuie luată o anumită decizie, dacă sunt argumente, dacă sunt într-un fel sau altul motivații pentru această decizie. În niciun caz Parlamentul nu trebuie să se substituie justiției, în niciun caz nu ar trebui să fim noi judecători, să dăm sancțiuni, să spunem dacă cineva este vinovat sau nu este vinovat. Acest lucru trebuie foarte clar să-l facă instanța și, de aceea, din punctul meu de vedere, stimați colegi, s-a spus la un moment dat că sunt dosare politice.

Păi, eu nu văd nicio deosebire între Adrian Năstase, care dimineața era președinte de partid și trebuie să dea socoteală câte stegulețe sau șepcuțe s-au făcut în 2004 – și cu toții am văzut acum, la alegerile parțiale care s-au desfășurat, că niciunul dintre noi nu știm într-o comună câte stegulețe, șepcuțe sau bannere au fost depuse... Dar un președinte de partid acum, după 4 ani de zile – pentru că, iată, vine campania electorală – trebuie să dea socoteală de ce s-a întâmplat la Constanța, la Bacău sau la Oradea, câte bannere, șepcuțe sau stegulețe s-au făcut în acea campanie electorală.

Eu vă cer dumneavoastră aici, în Parlament – pentru că Parlamentul, din punctul meu de vedere, este cel mai înalt și locul suprem în care putem avea dezbateri, putem avea un schimb de păreri, trebuie să ne susținem într-un fel sau altul punctele de vedere –, dar eu vă cer un singur lucru: ca Parlamentul să nu devină o anexă a DNA-ului, ca Parlamentul să nu devină o anexă a Parchetului General, pentru că modul în care Parchetul General și DNA-ul ne-au tratat în această perioadă eu nu îl pot califica altfel. De ce? Pentru că la toate solicitările pe care noi le-am făcut potrivit art. 76 din regulament – și vreau să vă uitați, alin. (3) spune că în cazul unei comisii de anchetă organele solicitate trebuie să dea răspuns acestei comisii de anchetă –, în tot ceea ce am solicitat noi Parchetului General nu ni s-a răspuns niciodată, am fost tratați cu refuz și a trebuit să ne conformăm solicitării pe care a făcut-o.

Sunt două posibilități, stimați colegi: ori luăm decizia că trebuie să respectăm Constituția și atunci, potrivit art. 109 alin. (2) din Constituție, să ne pronunțăm pentru începerea sau neînceperea urmăririi penale, sau, dacă nu e nevoie, haideți să hotărâm cu toții să modificăm Constituția și să scoatem pur și simplu acest articol și să spunem: cu sau fără acordul Parlamentului poate începe urmărirea penală.

Eu consider, stimați colegi, că hotărârile pe care le dă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt obligatorii și pentru lucrătorii de la DNA. Le spun lucrători, pentru că dumnealor, înainte de a ne trimite nouă 31 de dosare voluminoase, pentru a face o telejustiție, ar trebui să țină cont de hotărârile pe care le-a dat Înalta Curte de Casație și Justiție, care a spus foarte clar: să-și facă curățenie, să ne stabilească care sunt probele, care sunt dosarele asupra cărora trebuie să ne pronunțăm. Au fost toate declarate nule? Foarte bine. Pot veni cu o singură solicitare și pe această simplă solicitare noi trebuie să ne pronunțăm, dar a ne apuca noi să facem și să umblăm în 31 de dosare, în mii de pagini, să stabilim care probe sunt nule, care probe nu sunt nule, cred că excedează cadrului în care ne aflăm acum.

De aceea, stimați colegi, eu nu vă voi spune cum să votați, dar cred că v-am dat destule argumente, astfel încât, atunci când veți merge la vot, să fiți conștienți că, într-adevăr, instituția supremă în ceea ce privește legiferarea este Parlamentul, să ne batem pentru rolul constituțional pe care-l avem aici și, înainte de toate, să votăm și cu inima, dar și cu capul.

Vă mulțumesc mult.

Gheorghe Eugen Nicolăescu

#40120

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Aș începe prin a spune că nimeni nu este mai presus de lege.

De asemenea, tot de la început, aș spune că Partidul Național Liberal a fost totdeauna consecvent, în sensul în care a votat și va vota, de fiecare dată, pentru respectarea Constituției și a legilor țării, în consecință, pentru a permite justiției să-și facă datoria.

Considerăm că nicio îngrădire nu trebuie pusă ca barieră în fața justiției atunci când ea trebuie să facă dreptate.

De la început afirm: Partidul Național Liberal, grupurile parlamentare ale PNL, întotdeauna, în Cameră și în Senat, au avut aceeași atitudine: să voteze pentru ca justiția să-și facă datoria.

Astăzi, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților va vota pentru începerea urmăririi penale a deputatului Adrian Năstase, dar trebuie să fac unele precizări. Prima: procurorul general al României, procurorul-șef al DNA au fost și sunt sfidători la adresa Parlamentului, sunt aroganți și nu au măsură în ceea ce fac, în modul în care se adresează Legislativului. De fapt, asistăm la o nouă inchiziție – inchiziția procurorilor sprijiniți de Traian Băsescu.

Aș vrea, de asemenea, să subliniez faptul că începerea urmăririi penale împotriva unui fost membru al unui cabinet, indiferent că a fost prim-ministru sau ministru, nu înseamnă rezolvarea problemelor cetățenilor, nu înseamnă că oamenii nu vor mai avea probleme cu această justiție ineficientă, cu această justiție care, de ani de zile, pe foarte mulți cetățeni îi pune pe drumuri. Avem, în continuare, cazuri de abuzuri, avem, în continuare, cazuri de ineficiență, iar încrederea populației în justiție este ca și inexistentă.

Apreciez că nu putem să trecem peste acoperirea permanentă a unor abuzuri pe care justiția le face împotriva drepturilor fundamentale ale cetățenilor, și, când spun justiție, mă refer în primul rând la Procuratură.

Parlamentul are obligația să asigure buna funcționare a democrației și a respectării drepturilor cetățenilor din această țară. De aceea, la dezbaterea viitoarelor coduri – Codul penal, Codul de procedură penală, Codul civil, Codul de procedură civilă – vă invit, stimați colegi parlamentari, să vă exersați dreptul, să eliminați exagerările și, în același timp, să realizați un cadru prin care să le dați speranță oamenilor în justiția din România și că dreptatea va triumfa.

Colegul meu Ioan Timiș, care va lua cuvântul în continuare, va spune o serie de lucruri de natură tehnică, arătând ceea ce am încercat să spun sintetic despre abuzurile pe care Procuratura le-a făcut în acest caz, despre modul în care a tratat Parlamentul în acest caz.

În consecință, PNL va vota împotriva nerespectării drepturilor omului, dar va vota pentru începerea urmăririi penale în această situație.

Ioan Timiș

#43084

## **Domnul Ioan Timiș:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Noi, liberalii, am studiat foarte bine cele două dosare cunoscute public – „Mătușa Tamara” și dosarul „Zambaccian” – și am ajuns la concluzia pe care a exprimat-o liderul grupului nostru parlamentar.

Asta nu înseamnă că ne prefacem că nu observăm că Direcția Națională Anticorupție este o armă politică în mâna puterii și a locatarului de la Cotroceni. Asta nu înseamnă că ne prefacem că nu vedem că s-a început urmărirea penală în mod repetat, în mai multe cazuri, acolo unde existau cauze de neîncepere a urmăririi penale prevăzute de Codul de procedură penală.

Orice procuror, când începe urmărirea penală, se uită dacă este legal sesizat și dacă există o cauză de neîncepere a urmăririi penale – și cauza de neîncepere este atât de clară încât și un orb o putea vedea. Ea este înscrisă în art. 109 alin. (2) din Constituție și prevede că numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele țării „au dreptul...”, deci nu se prevede „nu poate” sau „poate”, ci „au dreptul”. Adică, dreptul nostru suveran, al Parlamentului, a fost încălcat și vreau să spun că nu din necunoștință. Este absurd să credem că un procuror, despre care prezumăm că știe toate legile, nu cunoaște Constituția. Este absurd.

Asta, de asemenea, nu înseamnă că ne prefacem că nu vedem că în cazurile menționate s-a început urmărirea penală, s-au administrat probe, iar instanța supremă, compusă dintr-un complet de 9 judecători, a declarat sau a constatat că sunt lovite de nulitate absolută toate probele administrate, și nu-i așa cum spune Parchetul General, că este lovită de nulitate absolută doar ordonanța de începere a urmăririi penale. Acest lucru îl spun trei judecători din nouă. Majoritatea spune că toate probele sunt nule.

De asemenea, nu ne putem preface că nu observăm că în cazurile Adrian Năstase s-au încercat și disjungeri, în așa fel încât, într-o jumătate de zi, Adrian Năstase era șef de partid, în altă jumătate de zi era prim-ministru, că nu s-au încercat formulări de sintetizare a unor dosare penale, ca să înlăture această interdicție prevăzută de Constituție, și anume, dreptul Camerei Deputaților de a cere începerea urmăririi penale în acest caz.

Nu pledez pentru domnul deputat Adrian Năstase. Nici nu cred că are nevoie de pledoaria mea. Nu mă pronunț asupra vinovăției sau nevinovăției acestui domn, acest lucru îl vor face instanțele de judecată, dar nu pot să nu constat modul defectuos în care s-a făcut instrucția penală în aceste cazuri, nu pot să nu constat relațiile instituționale incalificabile dintre Direcția Națională Anticorupție și Parlamentul României.

V-aș spune numai o situație: primele documente au venit cu căruciorul, fără să fie înscris pe ele dacă sunt secrete de serviciu, secrete de stat sau mai știu eu ce secrete și fără o adresă semnată de procurorul general, care intră în relații constituționale cu Parlamentul. Și, de acolo, au urmat toate lucrurile pe care le-ați auzit spunându-se aici.

## Stimați colegi,

Nu ne prefacem că nu vedem, nu ne prefacem că nu știm, nu ne prefacem că nu auzim, dar am luat act de cererea publică – nu am auzit-o încă exprimată aici – a domnului deputat Adrian Năstase că Domnia Sa dorește trimiterea acestor dosare în instanță. Am luat act că opinia publică este saturată de această poveste și, de aceea, suntem pentru începerea urmăririi penale împotriva domnului Adrian Năstase.

Asta pentru simplul motiv că dorim ca aceste dosare să depășească faza în fața procurorilor, că este foarte clar că nu-l trimitem pe domnul Adrian Năstase direct în instanță. Va ajunge din nou pe mâna procurorilor care i-au încălcat drepturile procesuale și chiar demnitatea. Dar sperăm că într-o zi, peste 3-4 luni, apreciez eu, aceste dosare vor ajunge în instanță și vrem să dăm un cec în alb justiției române, pentru că justiția nu se face la DNA sau în cabinetele procurorilor, justiția se face în sălile de judecată. Și vrem să credem că judecătorii români sunt, și dacă nu, vor deveni, o putere. Până când instanțele judecătorești nu vor deveni o putere, nu există democrație în România. Pentru că va trebui, de acum încolo, să credem și să fim convinși că viața noastră, avutul nostru, drepturile și libertățile noastre fundamentale vor fi protejate de judecători. Și să avem încredere în asta, pentru că aceasta este justiția, nu justiția la DNA sau la Parchetul General. De aceea, cerem trimiterea, începerea urmăririi penale împotriva domnului Adrian Năstase.

Cu această ocazie, aș vrea să atrag atenția de la această tribună domnului ministru al justiției să-și exercite atribuțiile sale și să pună procurorii la treabă, să-i pună să fie eficienți, să respecte drepturile și libertățile fundamentale, să fie corecți și juști, pentru că, dacă nu se întâmplă acest lucru, într-o zi, domnul premier Boc, care tot caută să reducă cheltuielile bugetare, în loc să reducă personalul de la Cancelarie, probabil că va desființa DNA-ul. Și, dacă nu va vrea să desființeze DNA-ul, poate va reuși să desființeze toate instituțiile statului și rămâne DNA-ul și nu mai are pe cine chema acolo.

Stimați colegi de la PD-L, și, dintre dumneavoastră, chiar unii prieteni, am o sugestie să vă fac: în momentul în care veți modifica Constituția „marca Cotroceni” și veți realiza acea republică bananieră, prezidențială, semiprezidențială – nu mai contează –, vă rog să aveți în vedere, că tot vorbim de imunități și tot vorbim astăzi că am ajuns la concluzia că nimeni nu e mai presus de lege, că Adrian Năstase este egal cu Traian Băsescu, vă rog să modificați și art. 84 alin. (2), pentru că domnul Boc și domnul Stoica, atunci când au modificat Constituția, l-au lăsat pe Președinte fără imunitate, și prevedeți acolo clar: „Președintele are imunitate de jurisdicție și pe perioada mandatului este complet inocent”.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adrian Năstase

#49271

## **Domnul Adrian Năstase:**

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă vorbi de dosare. Nu de dosare energetice, nu de dosare geostrategice, nu de mari proiecte pentru viitor.

Ei bine, este vorba, din păcate, de aceleași compilații cu acuzații nefondate, lansate din laboratoarele DNA și, așa cum știți, DNA-ul a trimis Parlamentului o cerere de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva mea în două cauze. Ambele fuseseră anterior examinate de Înalta Curte de Casație și Justiție. La acea dată, domnul Morar nu ceruse aprobarea Parlamentului și, pentru că actele i-au fost declarate nule de 24 de judecători de la Curtea Supremă, el încearcă să acopere acum ilegalitățile pe care le face de patru ani.

Cu puține zile în urmă, la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu impunea celor mai înalți reprezentanți ai puterilor statului din Parlament, Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General să fie rezolvat cazul Năstase întocmai și la timp. Sigur, indicații de acest gen excedează cadrului democratic și constituțional, dar cine să judece acest lucru, mai ales cine să acuze, când toți reprezentanții statului stăteau în poziție de drepți.

Cu același prilej, a spus celor prezenți că a văzut probe din dosarele mele și că știe ce este în ele. Cu asemenea garanții, eu cred că nici nu mai era nevoie de votul de astăzi al Parlamentului sau de pronunțarea instanțelor.

O să vă rog acum să-mi permiteți să încalc uzanțele și să încep cu finalul discursului meu.

Vă voi solicita, doamnelor și domnilor deputați, să ignorați prevederile Constituției și să acceptați cererea procurorilor de a permite începerea urmăririi penale, în așa fel încât, în final, justiția să se pronunțe.

De fapt, știu, și știți și dumneavoastră, că dosarele vor fi trimise înapoi domnului Morar, care le va trimite în instanță când și dacă va avea nevoie Traian Băsescu. Dar probabil că acesta este doar un amănunt.

Sunt conștient că făcând acest lucru le cer multora dintre dumneavoastră să acționeze împotriva propriilor convingeri. Până acum, urmând prevederile legale, mulți dintre dumneavoastră ați votat împotriva cererilor nefundamentate ale DNA.

Dacă am discuta doar despre lege, acesta ar fi probabil votul cel mai firesc și acum, aici, în plen.

Știu că argumentele juridice par complicate, greoaie. Din acest motiv, nici nu voi apela astăzi la argumente juridice, pentru că în fapt aceste dosare sunt politice. Ar fi trebuit, spre exemplu, să comentez afirmațiile domnului deputat Călian, care fundamenta această cerere și votul de astăzi pe art. 72 din Constituție, care se referă la cu totul altceva – este vorba de imunitatea parlamentarilor și de eventuale fapte penale ale deputaților, respectiv senatorilor –, pe când aici discutăm, de fapt, de o altă instituție, instituția răspunderii ministeriale, reglementată în Constituție prin art. 109 și care are ca sediu de materie, pentru discuția noastră de astăzi, alin. (2).

De aceea, nici Statutul deputatului și senatorului nu este relevant în această discuție, pentru că acolo nu sunt prevăzute reguli referitoare al răspunderea ministerială, și nici art. 193 din regulament, care preia, de fapt, regulile din art. 72. Dar acestea sunt chestiuni strict tehnice, juridice, care nu au niciun fel de importanță, cum n-au avut importanță, de fapt, nici prevederile constituționale sau legale sau regulamentare în această discuție.

Așadar, nu voi vorbi despre prevederile Constituției sau ale legilor, ci de nevoia unui semnal politic, iar acest semnal politic trebuie dat.

Vreau să subliniez foarte clar că nu eu am tărăgănat luarea unei decizii în Parlament.

De altfel, după cum știți, o altă creație a DNA, dosarul despre pixurile și brichetele din campania electorală din 2004, a ajuns în fața instanței abia acum, după patru ani, deși nu s-a cerut acordul Parlamentului, care, fie vorba între noi, ar fi fost necesar.

Acest dosar este încă o dovadă că nu s-a dorit clarificarea acuzațiilor ce mi se aduc. S-a întâmplat ceva cu acest dosar? Există vreo evoluție? S-a demonstrat cumva vreo vinovăție a

mea? Nu! Fiindcă în acele dosare nu există nimic. Doar 972 de martori, propuși de DNA, ce vor trebui audiați în următorul deceniu, probabil în ordinea vârstei, pentru a asigura posibilitatea ca în acest lung interval de timp fiecare dintre ei să se poată prezenta în fața instanței.

De fapt, cui îi este cu adevărat frică de clarificarea acuzațiilor? Cu siguranță nu mie.

Există însă oameni în România care au câștigat voturi și putere promițând că vor impune în țară legea și ordinea. Din păcate, în acest moment, țara este în dezordine și în fărădelegi mai mari ca oricând. Acestor oameni le este frică. Le este frică pentru că, dacă nu ar exista subiecte artificiale, precum dosarele mele și, ocazional, spionii detonați la comandă, lumea s-ar uita mai atent la neîmplinirile lor, la gargara permanentă, la promisiunile lipsite de suport.

Cerându-vă să adoptați această conduită, sunt conștient că, într-o anumită măsură, eu însumi încalc legea sau îndemn la încălcarea ei.

A venit însă momentul în care nu mai vreau să fiu... și nu mai vreau să ofer, de fapt, combustibil demagogiei întreținute de Traian Băsescu și de corul său antic de lăudători.

Suntem în al cincilea an în care Traian Băsescu este președinte și vedem cum mereu dă vina pe altcineva pentru ce se întâmplă în țara pe care o conduce. Ani de zile, eu am fost prezentat românilor drept principalul motiv al lipsei de performanță din mandatul său.

La alegerile parlamentare, Traian Băsescu nu și-a asumat nimic din starea în care se află țara. Mai mult, chiar colegii mei din PSD au acceptat să-și asume responsabilitatea să rezolve o bună parte din problemele pe care Băsescu le-a produs țării în ultimii ani.

Știu că sunt idealist, dar sper ca măcar la alegerile prezidențiale să se poată discuta, în aceste condiții, despre rolul pe care l-a avut Traian Băsescu în stagnarea și involuția ultimilor ani în România.

S-a vorbit până la sațietate despre faptul că aceste dosare sunt piatra de hotar dintre România săracă și subdezvoltată și cea bogată și modernă. S-a spus că de soluționarea lor depind: integrarea europeană a țării, oprirea monitorizărilor, imaginea țării și a fiecărui român în parte, reforma clasei politice și multe alte enormități.

Oamenilor li s-a oferit un discurs halucinant despre cum lipsa de performanță și de eficiență din România sunt rezultatul blocajului luptei anticorupție în dosarele mele. A fost un joc în care oficiali și neoficiali români au implicat și Comisia Europeană.

„Așa este politica!”, vor spune mulți.

„Așa este un anumit tip de politică!”, voi răspunde eu, pentru că poate să existe, în opinia mea, și o altă politică, așezată nu între copertele dosarelor fabricate despre mine sau despre alții, o politică așezată cu fața spre realitate.

Iar realitatea, stimați colegi, este din ce în ce mai înfricoșătoare, și nu mă refer doar la criza economică. Măcar despre ea știm sigur că e un fenomen de care noi, românii, nu suntem direct răspunzători, chiar dacă suntem obligați să-i suferim consecințele multă vreme de acum înainte.

Dar, spre deosebire de majoritatea statelor occidentale care înfruntă criza cu instituții solide, bazate pe tradiții și pe reguli clare și respectate, România intră în această nenorocire având o foarte serioasă criză de sistem și de atitudine, o criză care, spre deosebire de toate jocurile de imagine, construite cu migală în acești ani, produce efecte palpabile, directe și dureroase pentru majoritatea românilor ce intră în contact cu ea. Instituțiile noastre au tradiții rele. Sunt slăbite. Se bazează pe reguli cețoase și mereu negociabile. Descentralizarea, începută cu ani în urmă, se transformă într-o feudalizare care scapă de sub controlul oricui.

Reformele, începute în urmă cu câțiva ani, s-au blocat după intrarea în Europa, fiindcă ele nu sunt nici simpatice și nici aducătoare de voturi pe termen scurt. Modernizarea sistemului, proces în plină desfășurare la începutul anilor 2000, s-a transformat dintr-o acțiune politică într-una de imagine.

Președintele Băsescu ne-a arătat cum se face politica televizată: cum se recuperează jurnaliștii răpiți, cum se conduce fără atribuții constituționale Guvernul, cum se dau ordine procurorilor și cum se fac glume proaste, cum se trăiește și cum se dansează la televizor. Problema cu acest stil de politică este că, deși aduce voturi, el nu rezolvă niciodată nimic.

Dacă în perioada în care economia creștea acest model de a conduce era amuzant și inofensiv, acum el are o mare problemă: nu ajută pe nimeni. România are probleme majore, grave. Criza economică face să scadă veniturile și nivelul de trai, aduce înapoi FMI-ul, locurile de muncă sunt în pericol, oamenii chiar sunt omorâți pe străzi, bătrânii chiar sunt batjocoriți.

Pentru românii care ne-au votat, noi ne-am asumat acum guvernarea. Riscăm însă să plătim pentru probleme pe care nu noi le-am creat și pe care nu vom avea puterea să le rezolvăm în actuala formulă, iar la final, când vom trage linie, vom vedea că Traian Băsescu va spune din nou, probabil începând de săptămâna viitoare, de aici, din Parlament, că nu el este responsabil.

Din păcate însă reformele și ieșirea din criză nu se mai pot face doar la televizor. În acest timp, criza economică generează condițiile pentru apariția de noi dificultăți în țară. Microbii unui stat slab acum se dezvoltă odată cu germenii unor mișcări de extremă, reflectând dezorientarea tinerilor și lipsa locurilor de muncă. Primele simptome le vedem deja în cel mai violent început de an de după 1989.

Ani de zile, în loc să ne ocupăm de problemele reale ale acestei țări, am acceptat agenda pe care ne-a impus-o Traian Băsescu. Sistemul pe care el îl conduce este cel care a permis să apară pe străzi criminali, să vedem lupte de stradă între bande de infractori, să se fure arme și secrete din armată. De patru ani, criza de sistem din România s-a accentuat pentru că nu ne-am ocupat de ce trebuia, pentru că ne-am ocupat de dosarele adversarilor politici.

Vă întreb însă, dragi colegi, cui i-a folosit toată această agitație?

Astăzi, România se află în plină epocă a dezordinii, dar principalul vinovat nu este nici criza, nici istoria, nici Adrian Năstase. Vinovatul este cel care o hrănește zi de zi, fiindcă dezordinea este singurul său proiect.

Acesta este nu doar un drum foarte periculos la vreme de criză economică, acesta este și un drum aproape clasic spre statul totalitar.

Când instituțiile menite să facă ordine sunt slabe și dezordinea devine cronică, terorizând cetățeanul, când clasa politică se luptă fratricid, apare imediat un om care spune cu lacrimi în ochi, desigur, că patria e în pericol și care insistă pe ideea că soluția înseamnă mai multă putere, concentrată în aceleași mâini apte să facă ordine.

Chiar dacă pare că situația dosarelor mele mă privește doar pe mine, atunci când vorbim de aplicarea legii, niciodată nu este implicată doar o persoană. Niciodată nu vorbim doar

despre cel în cauză, ci și – sau mai ales – despre principiul în cauză.

Dacă personalizăm de fiecare dată, creăm precedente periculoase.

Aș vrea să vă întreb, stimați colegi, sunteți mulțumiți de felul în care s-a modificat Legea răspunderii ministeriale special pentru mine, de modificarea de ieri, în procedură de „turbo-urgență”, a Regulamentului Camerei, astfel încât astăzi să se voteze mai confortabil?

Aveți în regulament numeroase exemple în care hotărârile Camerei se iau cu votul majorității tuturor deputaților, nu cu votul celor prezenți. Este și cazul alegerii, spre exemplu, a președintelui Camerei. Președinta Camerei a fost aleasă conform art. 21 alin. (2) pe o prevedere care, în opinia Curții, nu respectă un principiu constituțional.

Pentru votul de astăzi, special pentru mine, a fost modificată procedura prevăzută de regulament, stabilindu-se o majoritate și mai redusă: majoritatea deputaților prezenți. Inutil să vă spun că hotărârea de desemnare de către Parlament a judecătorilor Curții Constituționale, cei care au interpretat Constituția în acest sens, prevede – poate neconstituțional – „votul favorabil necesar al majorității din numărul total”, și nu din numărul parlamentarilor prezenți: un mic paradox pe care doresc să vi-l semnalez tocmai pentru a arăta farmecul acestor proceduri care au un obiectiv foarte bine stabilit, pe care sper că, în ordine, disciplinat, la timp, îl vom împlini împreună, pentru a rezolva o problemă care, iată, de foarte multă vreme, stă pe agenda problemelor nerezolvate ale președintelui Traian Băsescu.

M-au deranjat și chemările la ordine ale unor colegi din Grupul pentru minorități, acuzați că nu au votat corespunzător la Comisia juridică, și îmi cer scuze pentru eventualele neplăceri pe care le-au avut.

Dragi colegi,

Până acum am preferat să insist pe aplicarea și pe respectarea legii. Am decis însă ca astăzi să vă cer un vot diferit. De ce fac acest lucru? Din două motive: primul este dat de criza economică și de dorința de a nu fi folosit cazul meu pentru a justifica lipsa de performanță și de eficiență a guvernării.

Al doilea motiv ține de noua relație dintre PSD și PD-L, o relație care stă la baza funcționării noului Guvern și de care depinde trecerea cu bine a României prin acest an greu. Nu vreau să se afirme că prin aceste dosare stau în calea unei coabitări armonioase între PSD și PD-L.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acceptând cererea mea, corul antic al demagogiei va trebui să găsească alte teme. Domnul Băsescu va trebui, poate, să se ocupe și de problemele reale ale țării.

Personal, nu voi accepta să rămânem – eu și atâtea alte persoane din jurul meu, familie, prieteni, colaboratori – ținte vii ale abuzurilor unei administrații politice și ale unui DNA devenit „Departamentul anti Năstase Adrian”.

Nu voi accepta să ne transformăm în exemple vii de intimidare și amenințare la adresa adversarilor politici sau în sperietori că n-o să ne mai iubească Uniunea Europeană și nu o să ne mai dea bani din acest motiv.

Ca om al dreptului, dar și ca om politic, sunt pregătit să lupt în continuare pentru a-mi afirma opiniile, și mai ales nevinovăția, în ciuda hărțuielilor de tot felul care vor fi folosite împotriva mea de mașinăria condusă de la Cotroceni.

Sunt convins că toate aceste lucruri nu vor putea dura și că cei răspunzători pentru ele, în final, vor plăti într-un fel sau altul. Ca bun român, îmi doresc ca țara să aibă măcar de acum înainte un președinte care să se preocupe de viața românilor loviți de criză, și nu de fugărirea adversarilor politici.

Votul dumneavoastră poate echivala cu o revoluție, îl poate elibera pe Traian Băsescu de obsesia dosarelor mele și atunci, poate, vom avea șansa unui președinte mai bun: acesta sau, mai probabil, următorul.

Și acum, stimați colegi, în încheiere, am o rugăminte practică – că au fost diverse comentarii privind eventuale declarații de formă și intenții ascunse, negocieri de tot felul. Aș vrea să vă rog să-mi faceți o favoare, chiar dacă nu aveți niciun fel de element pentru a decide începerea urmăririi penale în ceea ce mă privește. Nu cred că ați primit un raport din care să înțelegeți despre ce este vorba. Cei care au făcut raportul nici măcar nu s-au uitat în dosarele respective, nu știu care din probele din dosare sunt nule și care, eventual, nu sunt nule.

Nu am fost audiat la comisie. Raportul vizează două cauze care sunt complet diferite, și dumneavoastră veți vota în bloc, în devălmășie, începerea urmăririi penale pentru ambele, fără să faceți o eventuală diferențiere. Eu nu știu de ce nu s-a făcut o cerere generală, în care să se spună, să se voteze astăzi începerea urmării penale în orice dosar s-ar putea face de acum înainte împotriva mea de către DNA. O astfel de chestiune ar fi rezolvat, poate, momente delicate în viitor, în care poate că ar trebui să ne reîntâlnim pentru aceeași procedură și să ascultați aceste discursuri ale mele, pe care le veți considera prea politice într-o chestiune atât de tehnică.

Doresc însă, pentru a evita orice fel de neclaritate în legătură cu votul pe care-l veți exprima în aceste condiții, un vot pe care să-l dați în cunoștință de cauză, citind, recitind art. 109, care vă dreptul să hotărâți dacă sunt argumente pentru începerea urmăririi penale sau nu, în condițiile în care procurorul general n-a dorit să clarifice aceste lucruri, deși Regulamentul Camerei îl obliga să facă acest lucru.

Eu cred că lucrul cel mai firesc este să votați începerea urmăririi penale, pentru că un astfel de vot arată forța parlamentarismului în România, capacitatea parlamentarilor de a asigura un echilibru în ceea ce privește viața politică din România, faptul că Parlamentul nu este o secțiune a Palatului Cotroceni. În felul acesta veți dovedi, acceptând începerea urmăririi penale, că parlamentarii reprezintă o forță de echilibru în sistemul puterilor statului din România.

Și pentru ca acest lucru să poată să fie făcut în așa fel încât să nu apară comentarii din partea unora sau altora, eu fac apel în primul rând la colegii mei din Grupul parlamentar al PSD să voteze cu bilele la vedere, ca să nu existe niciun fel de neclaritate, stimați colegi.

Adrian Năstase

#66599

Să nu vină cineva să spună... și îmi permit o rugăminte colegială la colegii din Alianță din PD-L, dacă și dânșii ar putea să facă același lucru, ca să nu existe cumva suspiciuni de undeva de sus că vreunul dintre dumneavoastră ar putea să voteze cumva contrar a ceea ce este, de fapt, spiritul democratic.

Vă mulțumesc foarte mult.

În felul acesta, eu cred că vom elimina din viața noastră politică un subiect, iată, sensibil.

Se fac dezbateri la televizor, sunt dezbateri de dimineață până seara, vin televiziunile aici, ne-au invadat în acest Palat al Parlamentului pentru a transmite un vot de care depinde viitorul țării.

Și, de aceea, pentru că faptele sunt clare, pentru că ați aflat și ce se întâmplă cu termopanele mele, între timp și cu

căzile care erau, de fapt, piscine sau piscinele erau căzi, pentru că ați aflat toate aceste lucruri, inclusiv felul în care DNA-ul îi pune pe cei care sunt – cât stau, o vreme – din când în când în pușcărie să facă denunțuri sau autodenunțuri într-unele din aceste dosare, eu cred că, în felul acesta, am făcut cu toții un seminar despre funcționarea justiției sub regimul Traian Băsescu.

Rămâne să vedeți dumneavoastră dacă veți dori ca acest sistem să continue.

Și, până la urmă, discursul meu de astăzi nu vizează de fapt aceste dosare, ci felul în care ne vom raporta la propriile noastre competențe aici, în Parlament, și la propria noastră țară, în deciziile pe care le vom lua în acest an.

Eu vă mulțumesc și insist să votați în acest mod, pentru a nu exista niciun fel de neclaritate în legătură cu acest vot, care, fără îndoială, întărește vâna parlamentarilor și arată că ei sunt cei care pot, în cunoștință de cauză, să decidă conform propriei lor conștiințe, pe baza unui vot uninominal, care a transferat dinspre alegători către parlamentari dreptul de a decide în chestiuni importante.

Vă mulțumesc și vă doresc succes în continuare, în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor importante ale țării.

Vă mulțumesc.

Roberta Alma Anastase

#77173

**:**|||Cantaragiu Bogdan|prezent| |Procedură!|||Cazan Mircea Vasile Călian Petru|absent prezent| |**Doamna Roberta Alma Anastase:**|||Călin Ion|prezent| |A început votul. S-au încheiat discuțiile pe procedură. **Domnul Dumitru Pardău:**|||Cărare Viorel Cherecheș Cătălin Chircu Doinița Mariana|prezent prezent prezentă| |Albu Gheorghe||prezent|Chirilă Constantin|prezent| |Alecu Valeriu||prezent|Chiriță Dumitru|prezent| |Almăjanu Marin||prezent|Chisăliță Ioan Narcis|absent| |Amet Aledin||prezent|Chițoiu Daniel|prezent| |Ana Gheorghe||prezent|Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Anastase Roberta Alma||prezentă|Cindrea Ioan|prezent| |Andon Sergiu||prezent|Ciobanu Gheorghe|prezent| |Andronache Gabriel||prezent|Ciocan Gheorghe|prezent| |Anghel Florin Serghei||prezent|Cionca-Arghir Iustin Marinel|prezent| |Antal István||prezent|Ciucă Liviu Bogdan|prezent| |Antochi Gheorghe||prezent|Ciuhodaru Tudor|prezent| |Apostolache Mihai Cristian||prezent|Coclici Radu Eugeniu|prezent| |Ardeleanu Sanda Maria||prezentă|Coroamă Gheorghe|prezent| |Arion Viorel||absent|Covaci Dorel|prezent| |Atanasiu Teodor||absent|Cristea Victor|prezent| |Avram Marian||prezent|Cristian Horia|prezent| |Axenie Carmen||prezentă|Croitoru Cătălin|prezent| |Bălan Ioan||prezent|Damian Ioan|prezent| |Balcan Viorel Banu Mihai||prezent prezent|Dascălu Constantin Derzsi Ákos|prezent prezent| |Barbu Sulfina||prezentă|Dobre Ciprian Minodor|absent| |Barna Maria Eugenia||prezentă|Dobre Cristina Elena|prezentă| |Bădălan Eugen||prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Bădulescu Adrian||prezent|Dolineaschi Andrei|absent| |Bănicioiu Nicolae||prezent|Donțu Mihai Aurel|prezent| |Bărbulescu Daniel Ionuț||prezent|Dragomir Gheorghe|prezent| |Bejinariu Eugen||prezent|Drăghici Mircea Gheorghe|prezent| |Berci Vasile||prezent|Drăghici Sonia Maria|prezentă| |Béres Ștefan Vasile||prezent|Drăgulescu Iosif Ștefan|prezent| |Blaga Iosif Veniamin||prezent|Dugulescu Marius Cristinel|prezent| |Bleotu Vasile||prezent|Dumitrache Ileana Cristina|absentă| |Boabeș Dumitru||prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Bobeș Marin||absent|Dumitrescu Liana|prezentă| |Bode Lucian Nicolae||prezent|Dumitrică George Ionuț|absent| |Boghicevici Claudia||prezentă|Dumitru Georgică|prezent| |Boiangiu Victor||prezent|Dumitru Ion|prezent|

Prin urmare, pentru a începe votarea, îi rog pe domnii chestori Gheorghe Albu și Dan Motreanu să ocupe locul destinat pentru înmânarea bilelor.

În același timp, îi dau cuvântul domnului Pardău pentru a citi apelul nominal.

Cei doi colegi, de la UDMR și de la PNL, au cerut o precizare.

Deci, dorim să se enunțe încă o dată întrebarea pentru vot.

Deci,

Roberta Alma Anastase

#81852

Iacob-Ridzi Monica Maria absentă, Nicolicea Eugen prezent Guvern Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Iacob Strugaru Stelică prezent Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana absentă Ialomițianu Gheorghe prezent Nistor Laurențiu prezent Iancu Iulian absent Niță Constantin absent, Ibram Iusein prezent Guvern Iftime Dragoș Adrian prezent Nițu Adrian Henorel prezent Ignat Miron prezent Nosa Iuliu prezent Ionescu George prezent Novac Cornelia Brândușa prezentă Iordache Florin prezent Oajdea Daniel Vasile prezent Iordache Luminița absentă Olar Corneliu prezent Iorguș Zanfir prezent Olosz Gergely absent Irimescu Mircea prezent Oltean Ioan prezent Itu Cornel prezent Olteanu Bogdan prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Oprea Gabriel absent Jolța Nicolae prezent Oprișcan Mihai Doru prezent Kelemen Atilla Béla Ladislau absent Orban Ludovic prezent Kelemen Hunor prezent Pál Árpád prezent Kerekes Károly prezent Palașcă Viorel prezent Korodi Attila prezent Palăr Ionel absent Kötő Iosif prezent Paleologu Theodor absent, Lakatos Petru prezent Guvern Leșe Doru Brașoan prezent Pálfi Mózes Zoltán prezent Liga Dănuț prezent Pambuccian Varujan absent Longher Ghervazen prezent Pandele Sorin Andi prezent Lubanovici Mircea prezent Panțîru Tudor prezent Luca Ciprian Florin prezent Pardău Dumitru prezent Lup Silvestru Mircea prezent Păduraru Nicușor prezent Lupu Mihai absent Păsat Dan absent |Păun Nicolae|prezent|Șandru Mihaela Ioana|prezentă| |---|---|---|---| |Pâslaru Florin Costin|prezent|Ștefan Viorel|absent| |Pető Csilla Mária|prezentă|Știrbeț Corneliu|prezent| |Petrescu Cristian|prezent|Știrbu Gigel Sorinel|prezent| |Petrescu Petre|prezent|Tabără Valeriu|absent| |Pieptea Cornel|prezent|Tabugan Ion|prezent| |Pirpiliu Ștefan Daniel|prezent|Taloș Gheorghe Mirel|prezent| |Plăiașu Gabriel|prezent|Tărâță Culiță|prezent| |Pocora Cristina Ancuța|absentă|Teodorescu Horia|prezent| |Ponta Victor Viorel|absent,|Timiș Ioan|prezent| ||Guvern|Tița-Nicolescu Gabriel|prezent| |Pop Georgian|absent|Tîlvăr Angel|prezent| |Pop Virgil|prezent|Toader Mircea Nicu|prezent| |Popa Daniela|prezentă|Trășculescu Alin Silviu|prezent| |Popa Florian|absent|Tudose Mihai|prezent| |Popa Octavian Marius|prezent|Turcan Raluca|prezentă| |Popeangă Vasile|prezent|Tușa Adriana Diana|prezentă| |Popescu Adrian|prezent|Țaga Claudiu|absent| |Popescu Cosmin Mihai|prezent|Țintean Ioan|prezent| |Popescu Dan Mircea|prezent|Țîmpău Radu Bogdan|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent|Țurcanu Florin|prezent| |Popov Dușan|prezent|Țurea Răzvan|prezent| |Popoviciu Alin Augustin Florin|prezent|Udrea Elena Gabriela|absentă,| |Postolachi Florin|prezent||Guvern| |Potor Călin|prezent|Uioreanu Horea Dorin|prezent| |Preda Cezar Florin|prezent|Uricec Eugen Constantin|prezent| |Prigoană Vasile Silviu|prezent|Vainer Aurel|prezent| |Radan Mihai|prezent|Varga Attila|prezent| |Rățoi Neculai|prezent|Varga Lucia Ana|prezentă| |Rebenciuc Neculai|prezent|Vasile Aurelia|prezentă| |Resmeriță Cornel Cristian|prezent|Vasilică Radu Costin|prezent| |Riviș-Tipei Lucian|absent|Vișan Gelu|prezent| |Rizea Cristian|prezent|Vîlcu Samoil|prezent| |Rogin Marius|prezent|Vladu Iulian|prezent| |Roman Gheorghe|prezent|Vlase Petru Gabriel|prezent| |Roman Ioan Sorin|prezent|Vlădoiu Aurel|prezent| |Roșca Lucreția|absentă|Voicu Mădălin Ștefan|prezent| |Rusu Valentin|prezent|Voicu Mihai Alexandru|prezent| |Sava Andrei Valentin|prezent|Voinescu-Cotoi Sever|prezent| |Săftoiu Ana Adriana|prezentă|Vreme Valerian|prezent| |Săniuță Marian Florian|prezent|Zamfirescu Sorin Ștefan|prezent| |Săpunaru Nini|absent|Zătreanu Dan Radu|prezent| |Sârbu Marian|absent,|Zgonea Valeriu Ștefan|prezent| ||Guvern|Zisopol Dragoș Gabriel|prezent| |Scutaru Adrian George|prezent|Zoicaș Gheorghe|prezent| |Seremi Ștefan Seres Dénes|prezent absent|**Domnul Dumitru Pardău:**|| |Socaciu Victor|prezent|O să reiau lista.|| |Solomon Adrian|prezent||| |Soporan Vasile Filip|prezent|Adomniței Cristian Mihai|absent| |Spînu Teodor Marius|prezent|Arion Viorel|absent| |Stan Ioan|prezent|Atanasiu Teodor|prezent| |Stan Ion|prezent|Bobeș Marin|absent| |Stan Nicolae|prezent|Cazan Mircea Vasile|absent| |Stanciu Anghel|prezent|Dobre Ciprian Minodor|prezent| |Stavrositu Maria|prezentă|Dolineaschi Andrei|absent| |Steriu Valeriu Andrei|prezent|Dumitrache Ileana Cristina|absentă| |Stoica Mihaela|prezentă|Dumitrică George Ionuț|absent| |Stragea Sorin Constantin|prezent|Ganț Ovidiu Victor|absent| |Stroe Ionuț Marian|prezent|Kelemen Atilla Béla Ladislau|absent| |Stroe Mihai|absent|Iordache Luminița|absentă| |Stroian Toader|prezent|Lupu Mihai|absent| |Surdu-Soreanu Raul Victor|prezent|Manolescu Oana|prezentă| |Surpățeanu Mihai|prezent|Marinescu Antonella|absentă| |Surupăceanu Mugurel|prezent|Martin Eduard Stelian|absent|

## 16

|Mocanu Adrian|absent| |---|---| |Mocioalcă Ion|absent| |Moldovan Carmen Ileana|absentă| |Morega Dan Ilie Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana Oprea Gabriel Pambuccian Varujan Păsat Dan Pocora Cristina Ancuța Pop Georgian Popa Florian Popescu-Tăriceanu Călin Riviș-Tipei Lucian Roșca Lucreția Ștefan Viorel Tabără Valeriu Țaga Claudiu|absent absent absentă absent absent absent absentă absent absent absent absent absentă absent prezent absent|

Cuprins

Stenograma

Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente

Prezentarea și adoptarea Proiectului de hotărâre a Camerei Deputaților privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru