Adrian Bădulescu

Mulțumesc, doamnă președinte.

Pornind de la premisa că orice persoană nemulțumită de răspunsul primit la o plângere prealabilă are dreptul să se

adreseze instanțelor competente, este necesar ca în legislația în vigoare să nu existe interpretări abuzive sau limitări ale acestui drept.

Astfel, este inechitabil ca, prin dispozițiile art. 451 din Capitolul III – „Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România” Secțiunea VI – „Răspundere disciplinară”: „Împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare la Secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia își desfășoară activitatea”, care conferă legitimare procesuală activă într-o acțiune de anulare a deciziei Comisiei superioare de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România numai medicului și să se îngrădească accesul liber la justiție al persoanei care a făcut sesizarea, încălcându-se astfel art. 21 din Constituție: alin. (1) „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime” și alin. (2) „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept” și a art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Art. 451 trebuie corelat și cu dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ, care spune că: „Orice persoană vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă (...) sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. g), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale”.

În plus, conform dispozițiilor art. 443 alin. (3), coroborate cu art. 448 alin. (4), în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătății Publice, președintele Colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunțată de comisia de disciplină a colegiului teritorial, reglementându-se posibilitatea persoanei care a făcut sesizarea să conteste decizia comisiei de disciplină din cadrul colegiului teritorial din care face parte medicul cu privire la care s-a făcut plângerea în fața Comisiei superioare de disciplină.

În aceste condiții, din rațiuni de coerență și logică juridică, se impune reglementarea posibilității de a contesta decizia Comisiei superioare de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România nu numai de către medicul sancționat, ci și de persoana care a declanșat acțiunea disciplinară.

Vă mulțumesc.