Viorel Arion

## Mulțumesc, doamna președinte.

România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii față de restul țărilor Uniunii Europene. De exemplu, din rețeaua de aproape 80.000 de kilometri de drumuri doar 20% reprezintă drumuri naționale, restul sunt drumuri județene și comunale, al căror grad de utilizare a scăzut dramatic în ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21.000 de kilometri de drumuri au fost reparați. Șoselele din zonele turistice au ajuns să fie extrem de aglomerate în perioadele de sezon. În raport cu suprafața țării, România are cea mai mică densitate de drumuri din toate statele membre ale Uniunii Europene, adică 33,5 kilometri la 100 de kilometri pătrați.

În ședința Senatului din 2 octombrie 2006 sesizam faptul că lucrările de modernizare a drumului național Simeria–Petroșani, în lungime de 80 de kilometri, au început în aprilie 2003 și ar fi trebuit să fie încheiate în iunie 2006, valoarea totală a proiectului fiind, la acea dată, de 46.000.000 euro. În 19 martie 2003 Administrația Națională a Drumurilor a contractat această lucrare cu trei constructori, fiecare urmând să construiască un tronson de drum, beneficiarii fiind ITALSTRADE – pentru sectorul Petroșani–Baru, PROODEFTIKI și CONTRANSIMEX – pentru tronsonul Hațeg–Baru Mare, iar pentru segmentul Hațeg–Simeria – CCCF S.A. București.

Între timp, o serie de măsuri administrative și juridice au fost luate, dar eficiența lor întârzie să se vadă. Pe hârtie, probabil, lucrurile stau frumos, raportările sunt în grafic. Pe teren, lucrurile arată la fel de prost ca în 2003: aceleași tronsoane de drum veșnic în lucru, sectoare de drum care au devenit un adevărat pericol public pentru cei care se încumetă la drum.

Un raport al Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor constata că starea proastă a drumurilor reprezintă un impediment major în calea dezvoltării turismului românesc, în condițiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în România pe cale terestră. Reprezentanții Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor susțin că drumurile constituie un mijloc esențial nu numai pentru turism, dar și pentru dezvoltarea țării. În condițiile în care turismul Văii Jiului, dar și cel specific montan din Masivul Retezat par a cunoaște o dezvoltare fără precedent în ultima perioadă, infrastructura este una dintre marile probleme ale județului Hunedoara. Acest tronson de drum devine vital pentru dezvoltarea Văii Jiului, dar și pentru restul județului, având în vedere că legătura cu sudul țării se face pe acest culoar.

Nu în ultimul rând, mediul de afaceri este direct afectat de starea proastă a infrastructurii rutiere, investitorii posibili, atât români, cât și străini, ezitând în a dezvolta afaceri în județ tocmai din acest motiv.

Solicit Ministerului Transporturilor să intervină energic și să asigure finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp. La modul în care arată acum această porțiune de drum, terminarea lucrărilor trebuie făcută în paralel cu reparațiile necesare la porțiunile de drum finalizate în anii anteriori.