Doru Adrian Pănescu

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Un pas în soluționarea situației acoperirii cu servicii medicale în mediul rural”.

Conform programului de guvernare, există o preocupare clară a actualului guvern în ceea ce privește infrastructura din domeniul sănătății, element esențial în acest domeniu.

Pe lângă spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, mai des aduse în atenția opiniei publice, aș aminti de viitorul spital regional Constanța, spital care se va construi după modelul uneia din marile unități sanitare din Turcia. Va fi un spital cu o capacitate de până la 1.000 de paturi și va cuprinde toate specialitățile medicale.

De asemenea, este fermă realizarea spitalului regional din Brașov, stabilindu-se deja structura acestuia. Va fi construit pe o suprafață de 11,45 ha și va avea o structură de 849 de paturi pentru spitalizare continuă și 64 pentru spitalizare de zi. Spitalul va fi organizat în centre multifuncționale și va avea capacitatea de a trata pacienții în toate specialitățile medicale importante.

Totuși, subiectul la care se referă în principal declarația mea de astăzi este acela al discrepanțelor dintre mediul rural și cel urban. Numeroase statistici centralizate publicate în ultimii ani arată că mediul rural se confruntă cu o criză în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale, de la medicina primară până la cea de specialitate. Lipsesc medicii de familie, lipsesc medicii dentiști, lipsesc specialiștii și, la fel de grav, lipsesc asistenții medicali.

De exemplu, conform unei statistici a Institutului Național de Statistică, în 2016 în mediul urban funcționau 6.700 de cabinete de medicină de familie, comparativ cu 4.600 de cabinete în mediul rural. De asemenea, în orașe funcționau

10.400 de cabinete medicale de specialitate, iar în mediul rural numai 381 de cabinete.

Potrivit unui studiu realizat în luna septembrie 2018 de Red Spot, companie de relații publice specializată în domeniul medical, în mediul rural o unitate medicală deservește circa 12.000 de persoane, dar există județe în care o singură unitate medicală trebuie să acorde servicii de specialitate pentru peste 30.000 de persoane.

Cred că nu greșesc atunci când spun că un pas a fost deja făcut în direcția soluționării, măcar în parte, a acoperirii necesarului de servicii de medicină de familie din mediul rural. Mă refer la faptul că săptămâna trecută a fost adoptată în Senat Propunerea legislativă pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Aceasta statuează dreptul medicilor de familie care au deja un cabinet de a-și înființa și puncte secundare de lucru.

Noua lege înglobează, de fapt, Decizia nr. 8/2013 a Colegiului Medicilor din România, care acordă dreptul de a deschide mai multe puncte secundare de lucru în localitățile unde nu funcționează alt cabinet de medicină de familie, cu posibilitatea prestării serviciilor peste norma de bază a medicului, în limita a cel puțin 10 ore pe săptămână, fără obligativitatea de a angaja un alt medic de familie.