Cristian Bordei

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Este foarte bine că venim cu aceste ajustări legislative necesare pentru introducerea instalațiilor de hidrogen în cadrul normativelor tehnice în vigoare. Dar, în acest context, aș vrea să amintesc că atât pe plan mondial, în general, cât și pe plan european, în special, dezvoltarea hidrogenului face pași concreți și rapizi* pentru a trece de la teorie și bune intenții la proiecte concrete. Un bun exemplu este recent înființata Bancă Europeană a Hidrogenului, care ar putea lansa în această toamnă o primă licitație pentru finanțare, unde se pun la bătaie 800 de milioane de euro. La nivel european, 16 state au deja strategii pentru dezvoltarea hidrogenului, circa 840 de proiecte fiind în dezvoltare.

Unde se află România pe o piață estimată la circa 400 de miliarde de euro până în 2030?* Încă în faza de elaborare și adoptare a unei strategii a hidrogenului, care nu se știe când va fi gata. În această situație nici nu mă miră că, din cele 840 de proiecte europene centralizate în vara anului trecut de European Clean Hydrogen Alliance, doar șase sunt din România, adică foarte puține, comparativ cu statele vest-europene, dintre care se distinge Spania. Și asta în condițiile în care în România există decenii de experiență în producția hidrogenului, de exemplu, în una dintre rămășițele industriei chimice românești, încă activă – platforma Chimcomplex Onești.