Cristina Ionela Iurișniți

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Revin cu un semnal de alarmă.

„Educația pentru sănătate sexuală în școli este o necesitate sau o opțiune?”

În ultimii 28 de ani, lipsa unor politici educaționale de fond și incapacitatea conturării unor programe axate pe nevoile actuale ale copiilor și tinerilor noștri în privința educației pentru sănătate sexuală și reproductivă fac ca România să se numere printre puținele state europene care nu au implementat în curriculum obligatoriu educația pentru sănătate, în contradicție cu țări precum Franța, Belgia, Suedia, Portugalia, Polonia, Danemarca, Germania, Cipru, Slovacia, care au conștientizat încă din anii ’70 importanța prioritizării și implementării acestei materii în sistemele lor de educație.

Spre exemplu, în Germania, educația pentru sănătate este văzută ca un instrument eficient pentru a evita sarcinile nedorite. Educația pentru sănătate în școli este obligatorie și nu există clauze pentru a permite părinților să își retragă copiii de la lecții. Școlile sunt obligate să informeze despre conținutul materiei, unde elevii învață despre contraceptive și proceduri biologice, dar și despre emoții și aspectele unei relații.

Conform statisticilor OMS, suntem pe primul loc în Europa la numărul de sarcini accidentale la adolescentele de 15 ani, iar rata morbidității este îngrijorătoare. Ne dorim copii informați și sănătoși, care să aibă acces la informații din surse sigure. Educația pentru sănătate sexuală și reproducere vine în sprijinul direct al tinerilor și indirect al societății, promovând principii și valori educaționale, cu scopul de a dezvolta încă din școală cunoștințe referitoare la sănătate, reproducere, comportament alimentar și norme de igienă, cultivarea responsabilității și a prevenției, valori care stau la baza unui sistem educațional relevant, centrat pe interesele elevilor.

## Care este situația actuală?

Acum câțiva ani, instituțiile statului împreună cu organizații mondiale, ONG-uri, reprezentanți ai societății civile și-au asumat redactarea și implementarea unor direcții strategice, însă MEN, actualmente, este cuprins de amnezie și uită că a semnat Strategia națională de sănătate 2014–2020 și, odată cu ea, revizuirea și actualizarea actelor normative privind igiena școlară și actualizarea programei de educație pentru sănătate.

La fel a căzut în adâncă uitare și Planul multianual integrat de promovare a sănătății și a educației pentru sănătate, elaborat de Administrația Prezidențială, UNICEF

România, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, care își propune să traseze axele directoare pentru implementarea în intervalul 2017–2018 a „Educației pentru sănătate” în școli, cu niște obiective importante: reactualizarea programei și îmbunătățirea cadrului legislativ.

Dacă statul doarme și se complace în dezinteres și pasivitate, societatea civilă, în schimb, reacționează. În luna octombrie a anului 2017 a fost lansată o petiție națională, pe platforma „campaniamea.de-clic.ro”, prin care se solicită Parlamentului României, precum și ministerelor avizate să garanteze accesul tuturor elevilor la educație sexuală. Societatea civilă își motivează petiția prin dorința de „a dezvolta tinerilor capacitatea de a face alegeri în mod conștient cu privire la relații, sexualitate, sănătate fizică și emoțională. Aceste alegeri au la bază respectul și protejarea atât a propriei sănătăți, cât și a celorlalți”.