Stenogramă plen

Mulțumesc și eu. Domnul deputat Laurențiu Leoreanu? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

„Delincvența juvenilă, o problemă majoră a societății românești”.

Delincvența juvenilă este una dintre cele mai mari probleme sociale cu care se confruntă România la ora actuală, dar care nu beneficiază de atenția pe care această realitate o impune. Explicația este simplă: un minor care comite o infracțiune, fie ea chiar și una nesemnificativă, poate deveni un infractor și un pericol pentru societate, ca adult.

După cum știți, Codul penal s-a modificat acum câțiva ani pentru ca minorii care comit o infracțiune să beneficieze de mai multă atenție din partea statului și să se poată reabilita. Dar, ca de obicei, în practică întâmpinăm probleme. România are la ora actuală doar două centre educative – la Buziaș și Târgu Ocna, respectiv două centre de detenție – Brăila-Tichilești și Craiova. Realitatea este că programele de reabilitare nu pot fi puse în aplicare în mod corespunzător, pentru că acestea sunt supraaglomerate și înghesuite. Prin urmare, nu se poate acorda atenția necesară minorilor aflați în centrele de detenție, pentru că personalul efectiv nu poate face față.

Și în prezent, și pe vremea când eram primar al municipiului Roman, atât cetățenii, cât și polițiștii îmi spuneau că delincvența juvenilă este o mare, mare problemă. Cu alte cuvinte, chiar dacă minorii efectuau infracțiuni repetate, lipsa unor centre educative și de detenție îi trimitea pe aceștia din nou în stradă, unde efectuau noi infracțiuni și deveneau un pericol pentru societate.

Trebuie subliniat că, la ora actuală, cazurile de delincvență juvenilă din ultimii ani s-au înmulțit simțitor, iar gradul de recidivă este semnificativ. Potrivit unei statistici realizate de Cristi Dănileț, fost membru CSM, în perioada 2011–2015, în România au fost condamnați 15.000 de minori. Zilnic sunt trimiși în judecată șapte minori pentru comiterea infracțiunilor de furt și tâlhărie, unul pentru lovire sau vătămare corporală simplă sau gravă. La fiecare trei zile un minor este adus în fața judecătorului pentru că a comis un viol sau a omorât o persoană. Mai mult, potrivit celor mai recente date, gradul de recidivă în rândul minorilor este de peste 40%, dar sunt unele zone unde acesta atinge chiar 70%.

De aceea am decis să inițiez o propunere legislativă care să rezolve această problemă și care stabilește instituirea unui centru educativ pentru minori și a unui centru de detenție pentru minori în fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Acestea urmează să funcționeze în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, instituție care va stabili capacitatea centrelor educative și de detenție.

De asemenea, în colaborare cu administrațiile publice locale, Administrația Națională a Penitenciarelor va stabili locația centrelor educative și a centrelor de detenție, iar, ulterior, primăriile vor atribui în proprietatea Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu titlu gratuit, terenul sau spațiul necesar pentru construcția acestora. Fondurile necesare înființării centrelor educative pentru minori și a centrelor de detenție pentru minori vor proveni din bugetul de stat, din bugetele consiliilor județene aflate în acele zone, precum și din surse private de finanțare.

Știu ce o să se spună, că nu sunt bani, așa cum se spune despre orice lucru constructiv pe care îl putem face pentru România. Numai că aici vorbim despre viața unor minori, a unor copii care pot fi recuperați de societate dacă le acordăm atenția necesară.

Dacă nu luăm cât mai repede măsurile necesare, atunci riscăm să fim responsabili pentru transformarea acestor copii în adulți care comit infracțiuni grave.

Sper ca proiectul de lege să beneficieze de atenția și susținerea tuturor partidelor politice. Îl lansez, pe această cale, în dezbatere publică.

Deputat al PNL de Neamț, Laurențiu Dan Leoreanu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

De la USR, domnul Nicolae Popescu? Domnul Barna? Domnul Dobrovie? Doamna Cristina Ionela Iurișniți?

Nimeni.

Domnul Márton Árpád, UDMR, vă rog.

Doamnă vicepreședinte, Stimați colegi,

Acum 170 de ani, în 1848, întreaga Europă a fost cuprinsă de mișcări revoluționare.

Pe 12 ianuarie a izbucnit insurecția de la Palermo, în urma căreia regele a fost obligat să dea o constituție.

În data de 22 februarie a izbucnit revoluția la Paris. Ludovic Filip de Orléans este înlăturat și se proclamă republica.

În data de 24 februarie, Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris prietenului său Vasile Alecsandri, scria: „Minunata Revoluție ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba fața lumei.”

Pe 13 martie încep mișcările la Viena.

Pe data de 14 martie vestea ajunge la Budapesta și tineretul revoluționar se pregătește de adoptarea unei rezoluții, respectiv începerea unor manifestări în ziua următoare. În data de 15 martie, la cafeneaua Pilvax se decide ca cele 12 puncte elaborate de Irinyi József să fie tipărite și mulțimea se îndreaptă spre Buda pentru eliberarea deținuților politici. Astfel izbucnește revoluția din Ungaria.

Revoluția a cuprins și spațiul românesc, cu excepția Basarabiei și a Dobrogei. Mișcările au avut trei tipuri de revendicări: sociale, libertatea presei și eliberarea națională. Tocmai din cauza aspirațiilor naționale, câteodată aparent contradictorii, puterile dictatoriale au reușit să învrăjbească revoluționarii popoarelor, astfel asigurându-și supremația. Prea târziu, doar în vara anului 1849, revoluționarii români și maghiari reușesc să găsească vocea comună.

Și astăzi, la 170 de ani de la izbucnirea ei, în memoria unora, din păcate, înseamnă doar confruntările dintre cele două popoare și se uită ceea ce le-a unit: aspirația pentru dreptate, o presă liberă, egalitate între oameni. Puțini știu, de exemplu, că cel care a formulat cele 12 puncte, Irinyi József, are rădăcini românești. Fratele său, János, este inventatorul

chibritului și sora sa, Viktoria, a fost mama lui Iosif Vulcan, cel care l-a lansat în lumea literară pe Mihai Eminescu.

Oare la 170 de ani de la izbucnirea revoluției n-ar fi mai bine să vorbim despre ceea ce ne-a unit decât despre ce ne-a despărțit?

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al ALDE, domnul Constantin Avram sau domnul Mihai Niță?

Nu sunt.

Domnul Bichineț, vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi!

Foarte bună declarația colegului nostru de la UDMR. Într-adevăr, e bine să ne adune mai multe și să nu ne separe nimic.

Eu, fără să-mi dau seama, pe furiș, așa, datorită calităților intrinseci de care a dat dovadă doamna Dăncilă, cred că am făcut o pasiune pentru Domnia Sa, dacă vin a treia săptămână aici să prezint o declarație politică în care doamna prim-ministru este personaj principal.

Doamnă, în cazul dumneavoastră cred că este o problemă de destin – ferm, implacabil, de care nu vă puteți feri. Știți cum este: destinul îl poți prevesti, dar nu îl poți modifica.

Și iată că natura se pare că a plouat cu atâtea daruri deasupra capului dumneavoastră, încât vă veți putea găsi cu mare greutate vocația.

Așa, pe neașteptate, ați devenit prim-ministru, prin grație divină și cu puțin sprijin masculin, terestru.

Duminica trecută, ca un făcut, vi s-a mai întâmplat ceva. Ați ajuns al doilea om în PSD, sunteți președinte executiv. Vă doresc succes!

Dar tristețea mea vine din faptul că celebrul Codrin Ștefănescu a rămas fără nicio funcție, ceea ce este cât se poate de rău. Va găsi Domnia Sa un partid pe care să încerce să-l strice, așa cum a făcut cu România Mare.

Doamnă prim-ministru,

Vedeți că în perioada aceasta aveți posibilitatea să vă afirmați. Pentru că, dincolo de Prut, 106 comune, orașe, municipii, prin hotărâri de consilii locale, au dorit și doresc unirea cu România.

Mergeți, poate vă face domnul Liviu Dragnea cunoștință la Cotroceni. O să-l întâlniți acolo pe domnul Klaus Iohannis, sobru, serios, care în trei ani de mandat, în dorința de a face din România „țara lucrului bine făcut”, a făcut un pas. Și cred că în următorii doi va mai face unul, sper, în timpul vieții mele. Și să încercați ca de aici, din România, să determinați o mișcare frumoasă, elegantă, încât, pe cale firească, pașnică, basarabenii să intre în matca firească a României, o țară extraordinară.

De asemenea, doamnă prim-ministru, având în vedere că țara a devenit o deltă – nu-i vina dumneavoastră –, încercați, luna viitoare, după ce se retrag apele, să împăduriți. Și vă voi ierta de toate păcatele tinereții.

În treacăt, v-aș ruga să mai mergeți pe la Videle. Nu de alta, dar dacă pățește domnul Liviu Dragnea ceva, să nu rămâneți profesor suplinitor, să vă păstreze cineva orele, acolo, la liceul de unde ați pornit și unde o să vă întoarceți, sper, cât de curând.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Slavoliub, vă rog.

Doamnă președinte, Stimați membri ai Parlamentului României,

În calitate de deputat al minorității sârbe în Parlamentul României, pot doar să exprim mulțumirea conaționalilor mei care trăiesc în România, mulțumire datorată faptului că România și Serbia continuă relațiile diplomatice stabilite încă din 1879 și că niciodată în istorie România și Serbia nu s-au aflat pe poziții beligerante, ci, dimpotrivă, de multe ori au înfruntat împreună provocările la care au fost supuse.

Întâlnirile avute pe data de 8 martie a.c. de președintele Serbiei, domnul Aleksandar Vučić, cu președintele României, domnul Klaus Iohannis, cu președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, cu prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, și, nu în ultimul rând, cu președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, dovedesc încă o dată că România și Serbia au relații diplomatice sănătoase, la cel mai înalt nivel, și relații de colaborare solide pe plan economic și social.

Îmi exprim convingerea că aceste premise vor duce la dezvoltarea relațiilor stabilite între cele două state și la rezolvarea pragmatică și corectă a problematicii aflate în discuție.

Deputat al minorității sârbe, Slavoliub Adnagi.

Mulțumesc. Doamna Bîzgan. Doamna Oana Bîzgan, vă rog.

Mulțumesc. Dragi colege, Dragi colegi,

4% dintre mamele care au născut în România în 2015 nu și-au încheiat încă adolescența. Procentul este cu peste 200% mai mare decât media europeană a mamelor cu vârste sub 19 ani.

Mai mult. 700 de copii s-au născut în anul 2015 din mame cu vârste între 10 și 14 ani. Să dai naștere unui copil atunci când tu însăți ești un copil este un eveniment traumatizant și stigmatizant, cu consecințe pe termen lung.

În cazul mamelor minore, sarcina afectează nu doar sănătatea și integritatea fizică, psihologică și emoțională, ci are implicații profunde asupra accesului la educație și formare profesională, asupra oportunităților ulterioare de dezvoltare economică, socială și personală.

Să fii mamă la 10, 15 sau 18 ani este rareori o consecință a unei alegeri informate conștient. Frecvent, sarcina intervine ca urmare a unui abuz sexual. Zilnic, în România au loc cinci cazuri de viol, inclusiv asupra minorelor.

Nu putem permite ca mii de fete și copiii lor nou-născuți să piardă startul în viață și, mai ales, nu putem permite ca abuzatorii lor să rămână nepedepsiți.

Am depus recent o propunere legislativă privind înființarea unui registru național automatizat care va ușura autorităților identificarea și monitorizarea autorilor de contravenții și infracțiuni sexuale sau de hărțuire comise inclusiv asupra minorilor.

Ținând cont de rata de recidivă de peste 70%, este necesar un astfel de instrument, ca să putem preveni noi cazuri de infracțiuni sexuale.

Exemplele sunt multiple. În noiembrie 2017, un deținut eliberat condiționat a comis un nou viol la doar trei zile de la eliberare, asupra unui băiețel. Mai recent, în 1 martie 2018, un bărbat eliberat din închisoare cu numai cinci luni în urmă a agresat sexual o fetiță de 13 ani, în București, în ciuda interdicției de a se afla în Capitală.

Trebuie să acționăm acum cu soluții integrate și eforturi susținute de prevenție.

Este nevoie să facem o prioritate din educația pentru sănătate în rândul fetelor și al băieților de vârstă școlară.

Este nevoie să asigurăm sprijin și asistență reale pentru victimele agresiunilor sexuale.

Este nevoie să monitorizăm eficient agresorii, pentru a preveni noi abuzuri.

De aceea, dragi colege, dragi colegi, vă mulțumesc pentru sprijinul transpartinic acordat înființării acestui registru și vă rog să-l susțineți și în plen cu votul dumneavoastră. Oana Bîzgan, deputat independent. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Adrian Todor? Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Aradul a devenit paradisul contractelor fără licitație”.

În ultima perioadă s-a discutat intens în spațiul public despre necesitatea modificării Legii achizițiilor publice, inclusiv la întâlnirea doamnei premier, Viorica Dăncilă, cu asociația primarilor de municipii.

Cu siguranță este nevoie de această modificare, pentru că de multe ori proiectele administrației publice locale, ale ministerelor sunt blocate din cauza unor prevederi legislative. Inclusiv absorbția fondurilor europene este afectată grav de unele bariere legislative, care ar trebui urgent eliminate, așa cum solicită și primarii.

Numai că actuala lege are și alte lacune. Permite acordarea unor contracte de lucrări sau servicii publice prin proceduri profund corupte, care ocolesc sistemul național de licitații publice, numit SEAP.

Și vă dau exemplul Aradului, unde administrația locală, condusă de liberalul Gheorghe Falcă, un protejat al sistemului, alocă lucrări sau servicii de milioane de euro fără licitații publice. Gheorghe Falcă a dat cu dedicație serviciul de salubrizare și deszăpezire, în valoare de 15 milioane de lei, invocând procedura de urgență, fără a trece prin SEAP.

Bineînțeles, domnul primar Gheorghe Falcă nu a pățit nimic, știind că este protejatul sistemului, și vedem cum și în ziua de astăzi dosarele Domniei Sale zac în sertarele procurorilor, chiar și ale procurorilor DNA.

La fel se atribuie în Arad și lucrările majore, care sunt realizate cu credite – credite BERD –, iar licitația, din cauza vidului legislativ, nu mai trece prin filtrul SEAP, câștigătorul fiind decis de bancă și de o comisie a Primăriei Arad. Având la dispoziție un sistem care poate stabili cine este câștigătorul licitației, primarul Falcă a ales în ultimii ani împrumuturile, în locul fondurilor europene. Drept urmare, Aradul este printre municipiile cu cele mai mari datorii la bănci și cu cele mai puține absorbții ale fondurilor europene.

Fac apel, pe această cale, la doamna premier Viorica Dăncilă ca la momentul modificării legislației în domeniul achizițiilor publice să aibă în vedere și închiderea acestor portițe, prin care unii primari au posibilitatea de a acorda contracte de milioane de euro, ocolind Sistemul electronic de achiziții publice.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Adrian Todor, deputat de Arad.

Mulțumesc. Domnul Daniel Olteanu? Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Suntem cu toții de acord că este nevoie de mai mulți bani la buget, dar atrag atenția că nu se va obține asta prin sufocarea întreprinzătorilor cu controale și sancțiuni. În locul stimulării conformării voluntare, pe finalul anului trecut s-a decis premierea angajaților ANAF cu 15% din sumele încasate ca urmare a unor acțiuni de forță. Mai precis, e vorba de o parte din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, care au la bază sesizări ale ANAF, rămase definitive în sistemul căilor de atac. Sunt patru categorii de sume, nu le detaliez, pentru că nu e timp, ele se află în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116 din 2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263 din 2010, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017.

Vreau să vă spun că, dacă ar fi existat în 2017, aceste premieri ar fi fost de aproximativ 40 de milioane de euro, iar pe ultimii trei ani s-ar fi ridicat la peste 166 de milioane de euro, și asta conform unui răspuns oficial pe care l-am primit chiar de la ANAF.

Foarte grav mi se pare faptul că, pentru una din categoriile care ar urma să facă obiectul premierilor, nici măcar ANAF nu știe câți bani a adus aceasta bugetului de stat. Și mă refer aici la „sumele confiscate prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită”. Deci fond de premiere de 15% dintr-o sumă pe care nu o cunoaștem.

Am deja pe birou un memoriu al unor angajați dintr-o altă instituție de control care cer, pe scurt, tratament similar. Vreau să vă gândiți foarte serios ce s-ar întâmpla în momentul în care angajații din Poliție, ITM, Casa de Asigurări, Garda de Mediu, Protecția Consumatorilor, DSV, DSP și așa mai departe vor solicita să fie premiați, pe același model, cu un procent din sumele recuperate.

Pot fi de acord cu stimulente date tuturor acestor angajați din instituțiile de control în momentul în care aduc încasări suplimentare la buget, ca urmare a conformării voluntare, nu a amenzilor. Nu acesta este obiectivul unui stat, să trimită zeci de controale, anual, unui întreprinzător, ci să-l sprijine pe acel întreprinzător în desfășurarea activității. ANAF nu există, în primul rând, pentru a da amenzi, ci pentru a simplifica

procesul de colectare a taxelor și impozitelor, pentru a crește conformarea voluntară.

Cunosc o situație în care un contribuabil a câștigat un proces cu ANAF pentru o sumă de câteva sute de lei, iar ANAF i-a transmis că nu-i va restitui nimic, pentru că a contestat doar modalitatea de executare. Evident, acest contribuabil a abandonat lupta, iar pentru greșeala ANAF nu va răspunde nimeni. Ce facem, ne jucăm de-a șoarecele și pisica cu contribuabilii, speculând orice pentru a le mai da o amendă, pentru a le mai pune o poprire, pentru a ne face fondul de premiere de 15%?

Închei, invitându-vă să faceți un exercițiu de imaginație, cred eu, elocvent. 40 de milioane de euro în 2017 și peste 166 de milioane de euro în ultimii trei ani, cât ar reprezenta premierile în ANAF, înseamnă sume mult mai mari decât cele investite în infrastructura din Moldova în toată această perioadă prin proiecte ale Ministerului Transporturilor. Dacă ANAF primește premieri de 15%, Moldova nu primește nici 1% din ceea ce i se cuvine.

Mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

## Mulțumesc.

De la USR? Domnul Popescu? Domnul Dobrovie? Vă rog, domnule Dobrovie.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „România poate susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană cu o singură condiție: respectarea drepturilor etnicilor români din Valea Timocului și din Voivodina”.

## Doamnelor și domnilor deputați,

În contextul vizitei în România a președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, autoritățile de la București ar fi trebuit să transmită un mesaj ferm partenerilor sârbi. România va susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar doar în momentul în care autoritățile de la Belgrad vor respecta drepturile etnicilor români din Valea Timocului și din Voivodina.

Din păcate, în momentul de față, statul sârb și-a încălcat angajamentul de a respecta drepturile etnicilor români, chiar dacă a semnat, încă din 2012, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale dintre România și Republica Serbia privind minoritățile naționale.

De o importanță aparte pentru etnicii români din Serbia, prevederile protocolului se referă la angajamentele asumate de România și Serbia în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Este vorba, în primul rând, de respectarea dreptului la reprezentarea parlamentară a minorităților, asigurarea dreptului la educație în limba maternă, acces la serviciu religios și acces la presă.

În mod expres, prin intermediul protocolului, Serbia s-a angajat ca, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, să respecte și să aplice criteriile politice de la Copenhaga, care includ, evident, și protecția minorităților naționale.

## Doamnelor și domnilor,

Cooperarea dintre cele două părți ar trebui să urmărească asigurarea posibilității de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc, precum și îndreptarea deficiențelor înregistrate în ceea ce privește accesul la mijloacele de informare mass-media în Timoc, Serbia de Est. În plus, angajarea în administrație, asigurarea accesului la serviciu religios, împreună cu problematica proprietăților, reprezintă aspecte care nu pot fi omise de părți, în vederea garantării depline a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorităților naționale.

De asemenea, în discuțiile cu omologii sârbi, autoritățile de la București trebuie să accentueze importanța principiului reciprocității, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecție a minorităților naționale. De asemenea, se acordă reprezentare în Parlament minorității sârbe în România, dreptul la educație în limba maternă, la serviciu religios și acces la mass-media.

Totodată, statul sârb trebuie să renunțe la divizarea artificială între români și vlahi. România trebuie să sprijine Serbia în procesul de aderare doar dacă aceste drepturi ale etnicilor români sunt respectate pe tot teritoriul Serbiei.

Președintele Vučić a anunțat numirea unui copreședinte al Comisiei mixte interguvernamentale dintre România și Republica Serbia privind minoritățile naționale. Un copreședinte din partea Serbiei.

Am insistat pe această măsură, pe deblocarea acestei comisii, în cadrul vizitei parlamentare făcute în Serbia în februarie 2017. Această comisie are un rol fundamental. Ea trebuie să devină funcțională – până acum, din păcate, nu s-a întrunit decât de două ori. Ea trebuie să evalueze progresele înregistrate în urma semnării protocolului din 1 martie 2012, prin care, după cum spuneam, Serbia, în calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, se angajează să acorde minorității române de pe întreg teritoriul ei dreptul la educație în limba maternă, acces la mass-media și serviciu religios și reprezentare în Parlament.

Vă mulțumesc.

Matei Dobrovie, deputat de București, Circumscripția nr. 42.

Din partea UDMR, domnul Benedek Zacharie? Vă rog.

M-ar interesa să aflăm de la conducerea CNAIR ce firme au executat în anul 2017 astfel de lucrări pe DN 1 București–Brașov–Sibiu, pe DN 7 Pitești–Râmnicu Vâlcea–Sibiu sau pe autostrada A1 București–Pitești, deoarece, nu-i așa?, plombările sunt încă în garanție, iar firmele executante răspund de calitatea lucrărilor.

Așadar sunt convins că la nivelul CNAIR se pot lua măsuri raționale de a considera astfel de plombări ca lucrări punctuale, soluții de maximă urgență și cu un termen ce nu depășește o jumătate de an, urmând să se intervină ulterior cu soluția înlocuirii stratului de uzură pe toată suprafața afectată. O astfel de soluție, deși la prima vedere pare mai scumpă, pe termen mediu și lung își demonstrează atât eficiența pentru participanții la trafic, cât și economicitatea în privința utilizării banului public.

Mai am o observație. Pe aceleași tronsoane, la care m-am referit deja, conducerea CNAIR ar trebui să prezinte rapoartele auditorilor pentru siguranța circulației, întocmite pentru aceste lucrări și pentru această perioadă, respectiv măsurile luate de inspectorii de siguranța circulației în privința parapetelor direcționali, pe lungimi importante, aceștia lipsind cu desăvârșire, iar în multe locuri fiind îndoiți, ruginiți, rupți, pe scurt, aceste elemente ale drumurilor neputând să asigure participanților la trafic siguranța în circulație.

În legătură cu aceste parapete, am și o întrebare concretă. Ce face CNAIR cu banii obținuți de la șoferi sau asiguratori, cu titlu de prejudiciu pentru deformarea, distrugerea acestor elemente?

În concluzie, întrebarea „De ce nu avem autostrăzi noi?” a devenit o replică dintr-o piesă de teatru absurd.

Așadar întrebarea corectă ar fi: de ce nu avem grijă, nu întreținem și nu reparăm eficient drumurile pe care le avem și pe care deocamdată le putem utiliza?

Benedek Zacharie, deputat al UDMR.

Mulțumesc.

Doamna Maricela Cobuz, vă rog.

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sintagmele-cheie ale intervenției mele de astăzi sunt: condițiile de desfășurare a traficului rutier, politica de cârpire a drumurilor și siguranța circulației.

Odată cu topirea zăpezii, drumurile naționale DN 1 și DN 7, pe tronsoanele București–Brașov–Sibiu, respectiv Pitești–Râmnicu Vâlcea–Sibiu, și autostrada A1 București–Pitești, rute deosebit de circulate, au devenit un real pericol pentru participanții la trafic, obligând șoferii la un slalom deosebit de periculos printre gropi, gropi potențial fatale.

Din nou se demonstrează faptul că cei de la CNAIR ar trebui să renunțe la lucrările de plombare pe secțiuni întinse de drum, având în vedere că efectele, indiferent de modalitatea de execuție, dispar după sezonul rece. Pentru astfel de lucrări garanția de bună execuție este de un an de zile, dar, în realitate, nicio astfel de plombă nu poate rezista 12 luni.

## Bună dimineața! Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Îndemn la participarea la viața politică pentru femeile din România”.

În cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat din data de 10 martie, la București, premierul României, în calitate de președinte al Organizației Femeilor Social-Democrate din România, a transmis un îndemn tuturor femeilor de a se implica în viața politică.

Partidul Social Democrat a oferit întotdeauna șanse egale între femei și bărbați. În prezent, în structurile de conducere există o paritate de gen.

Partidul Social Democrat a promovat intens numirea și alegerea în funcțiile publice a femeilor; astfel numărul acestora a crescut considerabil față de anul 2012. Prezența femeilor în funcțiile politice și administrative a demonstrat, astăzi, că PSD a respectat egalitatea de șanse, comparativ cu alte partide politice, care doar au clamat egalitatea de șanse, dar nu au făcut nimic în privința aceasta. Este o dovadă reală că partidul nostru a respectat prevederile europene și este o dovadă reală de reformă a Partidului Social Democrat de la ultimul congres.

Parlamentul României este reprezentat astăzi de 53 de femei, un sfert din numărul parlamentarilor social-democrați. De asemenea, s-a dublat numărul femeilor care au câștigat alegerile pentru funcția de primar și s-a triplat numărul acestora în consiliile locale și județene.

Ca deputat și femeie implicată în viața politică, susțin temeinic îndemnul spre acest tip de activitate. Femeile social-democrate au fost promovate pe criteriul competenței, li s-a acordat șansa de a evolua în partid și de a reprezenta cu onoare PSD în funcțiile publice.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Suceava, dr. Maricela Cobuz.

Mulțumesc.

Din greșeală, am sărit peste Grupul parlamentar al PMP. Domnul Constantin Codreanu, vă rog.

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi este o invitație. O invitație la un eveniment care va marca inevitabil acest an al Centenarului, în care marcăm cei 100 de ani de la Marea Unire.

Pe 25 martie 2018, la Chișinău, în capitala celui de-al doilea stat românesc, zeci de mii de persoane vor ieși în stradă. Vor ieși în stradă pentru a marca, pe de o parte, cei 100 de ani de la momentul istoric în care Sfatul Țării de la Chișinău a votat ca Basarabia să revină la patria-mamă, România, iar, pe de altă parte, să ceară reîntregirea. Să ceară un lucru absolut firesc, pentru că națiunea română rămâne în continuare singura care suportă și trăiește, din păcate, consecințele unui pact criminal semnat de Ribbentrop și Molotov.

Pe 25 martie îmi doresc ca reprezentanți ai Parlamentului României, ai Guvernului României și ai Președinției române să fie prezenți la acest eveniment, care, dincolo de orice, își dorește să dea semnale foarte clare către București, către Washington, către Bruxelles și chiar către Moscova că românii din Republica Moldova, românii din România, românii din diaspora își doresc reunirea.

De la această tribună, acum trei săptămâni, vă spuneam și salutam gestul curajos al aleșilor locali din Republica Moldova care au votat și au semnat declarații de reunire cu țara. Erau atunci 16. Astăzi, numărul acestor declarații a crescut la 112. Și numărul lor este în creștere continuă.

Dincolo de consiliile locale, de consiliile raionale sau de consiliile municipale, am ajuns să avem declarații de reunire inclusiv din partea uniunilor de creație, inclusiv din partea multor altor organizații profesionale, inclusiv din diaspora comună a celor două state românești, care susțin acest demers important, deși simbolic, de afirmare a unui obiectiv de țară.

Anul trecut, vă aduceți prea bine aminte, sper, că am votat în Parlamentul României ca ziua de 27 martie să fie declarată zi de sărbătoare națională pe teritoriul României. Nu am făcut-o dintr-un impuls festivist sau din dorința de a mai avea o sărbătoare națională. Nu. Era, bineînțeles,

o motivație foarte clară: ca națiunea română să conștientizeze importanța acestui act.

Tocmai de aceea este foarte important ca pe 25 martie, ziua în care inima românismului va bate la Chișinău, să fim prezenți în stradă, să fim prezenți în Piața Marii Adunări Naționale, pentru ca împreună să ne asumăm acest obiectiv de țară. Acest, de fapt, proiect de țară, care este al treilea proiect de țară al României, după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Și să continuăm ceea ce unii încearcă să facă pe palierul asociativ, să combinăm aceste eforturi și să ne asumăm acest obiectiv de țară.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora, PMP.

Mulțumesc.

Doamna Antoneta Ioniță, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Falsele probleme ale politicii”.

După evenimentul desfășurat de Partidul Social Democrat la sfârșitul săptămânii trecute, paginile de Facebook au fost inundate de știri zeflemitoare referitoare la iubita domnului Dragnea. Că a stat în primul rând, că e mai tânără decât fiul lui Dragnea sau că se aud clopotele de nuntă între doi miri pe care îi desparte o diferență de 30 de ani.

Departe de mine gândul de a deveni un apărător al liderului social-democrat, dar astfel de subiecte nu ar trebui să preocupe opinia publică. Nu este treaba noastră să judecăm relațiile oamenilor politici, nici dacă diferența e de 30 de ani, ca în cazul domnului Dragnea, nici de 26 de ani, ca în cazul domnului Tăriceanu. Cred cu tărie în dreptul fiecărui cetățean de a-și căuta iubirea, indiferent de vârsta sa.

E o atitudine meschină să condamni o astfel de relație în cazul în care bărbatul e mai în vârstă, dar să relatezi cu admirație povestea cuplului Macron, spre exemplu, președintele Franței având cu 25 de ani mai puțin decât soția sa. E o dovadă clară că avem capacitatea de a judeca superficial, de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.

Altele au fost problemele pe care congresul social-democrat le-a scos la suprafață: lipsa de soluții la criza generată de guvernarea actualei coaliții; încercarea de a mima solidaritatea într-un partid ai cărui membri nici măcar nu s-au mai obosit să rămână în sală, să afle rezultatele votului dat pentru alegerea structurilor de conducere; demagogia unui lider care, prefăcându-se că nu vede dezastrul economic și social spre care ne îndreptăm, vorbește despre proiecte realizabile în 2040.

4.000 de social-democrați, unii dintre ei fiind persoane demne de toată lauda, aplaudau la comandă discursul șefului de la Teleorman, aclamând mesajele așa-zis mobilizatoare, demne de o „epocă de aur”. Oameni cu expertiză în domeniul lor de activitate se aliniau directivelor trasate de întâiul condamnat fără executare al României.

Am văzut un episod politic trist, o trimitere într-o altă epocă, o proiecție a ceea ce nu mi-aș dori să devină România. Asta ne așteaptă dacă nu ne vom concentra pe adevăratele valori europene, dacă vom continua să judecăm fapte și oameni pornind de la argumentele pe care le putem întâlni mai degrabă la chivuțele din piețele de zarzavaturi.

Nu mă interesează iubita domnului Dragnea decât în măsura în care România de mâine ar trebui să fie o țară cu valori europene, deschisă în egală măsură atât pentru această tânără domnișoară, cât și pentru copiii noștri.

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniță.

Doamna Cristina Iurișniți, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Revin cu un semnal de alarmă.

„Educația pentru sănătate sexuală în școli este o necesitate sau o opțiune?”

În ultimii 28 de ani, lipsa unor politici educaționale de fond și incapacitatea conturării unor programe axate pe nevoile actuale ale copiilor și tinerilor noștri în privința educației pentru sănătate sexuală și reproductivă fac ca România să se numere printre puținele state europene care nu au implementat în curriculum obligatoriu educația pentru sănătate, în contradicție cu țări precum Franța, Belgia, Suedia, Portugalia, Polonia, Danemarca, Germania, Cipru, Slovacia, care au conștientizat încă din anii ’70 importanța prioritizării și implementării acestei materii în sistemele lor de educație.

Spre exemplu, în Germania, educația pentru sănătate este văzută ca un instrument eficient pentru a evita sarcinile nedorite. Educația pentru sănătate în școli este obligatorie și nu există clauze pentru a permite părinților să își retragă copiii de la lecții. Școlile sunt obligate să informeze despre conținutul materiei, unde elevii învață despre contraceptive și proceduri biologice, dar și despre emoții și aspectele unei relații.

Conform statisticilor OMS, suntem pe primul loc în Europa la numărul de sarcini accidentale la adolescentele de 15 ani, iar rata morbidității este îngrijorătoare. Ne dorim copii informați și sănătoși, care să aibă acces la informații din surse sigure. Educația pentru sănătate sexuală și reproducere vine în sprijinul direct al tinerilor și indirect al societății, promovând principii și valori educaționale, cu scopul de a dezvolta încă din școală cunoștințe referitoare la sănătate, reproducere, comportament alimentar și norme de igienă, cultivarea responsabilității și a prevenției, valori care stau la baza unui sistem educațional relevant, centrat pe interesele elevilor.

## Care este situația actuală?

Acum câțiva ani, instituțiile statului împreună cu organizații mondiale, ONG-uri, reprezentanți ai societății civile și-au asumat redactarea și implementarea unor direcții strategice, însă MEN, actualmente, este cuprins de amnezie și uită că a semnat Strategia națională de sănătate 2014–2020 și, odată cu ea, revizuirea și actualizarea actelor normative privind igiena școlară și actualizarea programei de educație pentru sănătate.

La fel a căzut în adâncă uitare și Planul multianual integrat de promovare a sănătății și a educației pentru sănătate, elaborat de Administrația Prezidențială, UNICEF

România, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, care își propune să traseze axele directoare pentru implementarea în intervalul 2017–2018 a „Educației pentru sănătate” în școli, cu niște obiective importante: reactualizarea programei și îmbunătățirea cadrului legislativ.

Dacă statul doarme și se complace în dezinteres și pasivitate, societatea civilă, în schimb, reacționează. În luna octombrie a anului 2017 a fost lansată o petiție națională, pe platforma „campaniamea.de-clic.ro”, prin care se solicită Parlamentului României, precum și ministerelor avizate să garanteze accesul tuturor elevilor la educație sexuală. Societatea civilă își motivează petiția prin dorința de „a dezvolta tinerilor capacitatea de a face alegeri în mod conștient cu privire la relații, sexualitate, sănătate fizică și emoțională. Aceste alegeri au la bază respectul și protejarea atât a propriei sănătăți, cât și a celorlalți”.

Deci, dragi colegi, educația sexuală pentru sănătate sexuală nu înseamnă că este vorba despre a face sex, nici vorbă.

În acest context, solicităm MEN să introducă în planurile-cadru la nivel liceal, în curriculum privind consilierea și dezvoltarea personală, educația pentru sănătate sexuală și pentru reproducere, în scopul de a acoperi vidul actual existent în educația pentru prevenție.

Reducerea comportamentelor cu risc la nivelul adolescenților trebuie să devină...

Ați depășit cele trei minute regulamentare...

...obiectiv prioritar pentru MEN, în ceea ce privește educația și sănătatea liceenilor noștri.

- Mulțumesc.

- Cristina Iurișniți, Circumscripția electorală nr. 6

- Bistrița-Năsăud. Mulțumesc.

Domnul Marius Pașcan, vă rog.

De la ALDE, domnii Constantin Avram și Mihai Niță au depus în scris.

Bună dimineața, stimați colegi! Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Politicienii maghiarimii vădesc teama de propriul electorat dezamăgit și provoacă himere revizioniste”.

Am ajuns să asistăm, cu obidă, revoltă și furie, dar și cu un ciudat sentiment de neputință din partea autorităților statului, la continuarea batjocurii la adresa însemnelor oficiale ale României. De curând au fost ponegrite aceste simboluri naționale oficiale la nivelul Ambasadei României de la Budapesta, s-a continuat prin manifestările antistatale, revizioniste și separatiste de la Târgu-Mureș și, iată, astăzi, asistăm în mod grav, din nou, la sfidarea românilor, la încălcarea legislației în vigoare, prin pavoazarea festivă și fastuoasă a orașului Sfântu Gheorghe exclusiv cu drapelul Ungariei.

Le transmit politicienilor maghiarimii și, în mod special, primarilor și aleșilor locali că sunt datori să respecte statul român din care fac parte integrantă. Nu semănați vânt, dacă nu vreți să culegeți furtună!

Le solicit imperativ autorităților competente ale statului să susțină cu fermitate demersurile prefecților, în mod special din Mureș, Harghita și Covasna, de apărare și asigurare a legalității în privința arborării drapelului național al României cu prilejul unor manifestări publice, conform Legii nr. 75 din 1994.

Mă întreb: dacă la vreme de pace unora de prin instituțiile publice le tremură genunchii când trebuie să apere Constituția și să aplice legile țării, cum ar fi procedat cei în cauză în situația străbunilor noștri, care au făurit și apărat, implicit, în războaie națiunea română?!

Aceste acțiuni provocatoare de incitare la ură și separatism etnic trebuie respinse deopotrivă de maghiari și de români. Cu siguranță, tocmai spaimele politicienilor maghiarimii că își pierd influența și nu mai au argumente valide pentru a fi susținuți de propriul electorat dezamăgit generează aceste acțiuni de instigare etnic-separatiste inadmisibile. Maghiarii și românii de rând au aceleași probleme care sunt prioritar economice și privesc deprecierea nivelului de trai și nesiguranța zilei de mâine. În acest timp, din păcate, cei care defilează prin politică instigându-i la revizionism coabitează invariabil foarte bine cu guvernările prin București și prosperă.

Consider că împreună, români, maghiari, alături de toate celelalte etnii, suntem mai bogați cultural și spiritual. De aceea vă îndemn pe toți maghiarii din România să nu vă ascultați liderii politici care vă îndeamnă la separatism ori să-i desconsiderați și să-i priviți cu superioritate pe români, determinându-vă practic să vă izolați etnic. Este în defavoarea noastră, a tuturor. Am trăit împreună de secole și o putem face în bună pace în continuare, respectându-ne reciproc!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Mulțumesc. Doamna Victoria Longher? Vă rog.

Bună ziua, doamnă președinte! Stimați colegi,

Pe 6 martie a.c., la invitația Cancelariei Președintelui Republicii Polone, am participat, împreună cu un grup de 20 de tineri, membri ai ansamblului de cântece și dansuri poloneze „Sołonczanka”, și delegația oficială a Uniunii Polonezilor din România, la Bilanțul celei de-a II-a ediții a Activității de Sprijinire a Polonezilor din Est, sub patronatul cuplului prezidențial.

Alături de delegația polonezilor din România au participat și delegații din Ucraina și Republica Moldova. Fiecare a prezentat programe artistice specifice zonei de unde provine și, de asemenea, filmulețe de prezentare cu activitățile pe care le desfășoară. Tot atunci, în timpul ceremoniei festive, membrii ansamblului „Sołonczanka” au prezentat un dans tradițional specific polonezilor din Bucovina, stârnind admirația cuplului prezidențial pentru faptul că au păstrat cu sfințenie cultura moștenită.

Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, a declarat: „Aș dori ca polonezii din întreaga lume să trăiască un secol de independență. Copiii ies pe scenă și vorbesc frumos în poloneză, cântă în poloneză, prezintă dansuri care fac parte din marea noastră tradiție. Vă mulțumesc foarte mult pentru asta! Dorim să le mulțumim tuturor profesorilor polonezi, tuturor organizatorilor vieții culturale poloneze, tuturor celor care conduc casele polone. Mulțumim tuturor preoților polonezi care lucrează în aceste zone și care, prin intermediul slujirii lor pastorale, întăresc acest spirit, pe de o parte, credința, tradiția și cultura poloneză, dar, mai presus de toate, susțin, de cele mai multe ori, spiritul polonez. Vă încurajăm din toată inima să continuați să faceți acest lucru, astfel putând duce mai departe acest spirit generațiilor următoare.”

„«Merită să te ajuți!» este o expresie a recunoștinței noastre față de toți cei care se ocupă de dezvoltarea educației comunității poloneze în străinătate. Toate aceste eforturi sunt extrem de importante, pentru că întăresc simțul identității naționale poloneze între generațiile care s-au născut în afara Poloniei”, a subliniat prima doamnă Agata Kornhauser-Duda.

„Aceasta este o mărturie atât de frumoasă, faptul că noi, polonezii, ne-am risipit peste tot în lume și, indiferent de locul în care trăim, suntem o singură familie, pentru că noi purtăm Polonia în inimile noastre”, a subliniat prima doamnă Agata Kornhauser-Duda.

Vă mulțumesc.

Longher Victoria, deputat al Uniunii Polonezilor din România.

Mulțumesc. Domnul Daniel Constantin, ALDE? Nu este.

Domnul Vasile Cocoș? Vă rog.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, stimați colegi și colege!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Proiectul pentru România, lansat la Congresul extraordinar al PSD din 10 martie 2018, în anul Centenarului României”.

La Congresul extraordinar al PSD din 10 martie 2018, de la București, s-a votat pentru continuarea reformelor de echipa condusă de liderul național al PSD, Liviu Dragnea.

În cadrul congresului, la propunerea președintelui PSD, Liviu Dragnea, cei prezenți au votat, în unanimitate, pentru începerea dezbaterilor pentru cinci convenții naționale: Convenția națională pentru adoptarea monedei euro până în anul 2024; Convenția națională pentru președinția Consiliului UE; Convenția națională pentru cultură; Convenția națională pentru egalitatea de gen „România paritară” și Convenția națională România 2040.

La începerea dezbaterilor, pentru cele cinci convenții naționale vor fi invitați să participe Președinția României, Banca Națională a României, Academia Română, partidele politice, mediul universitar, sindicatele, patronatele și societatea civilă.

În cadrul congresului, la propunerea premierului Viorica Dăncilă, cei prezenți au votat, în unanimitate, cele 100 de măsuri pentru România în anul Centenarului. Printre principalele măsuri aș vrea să menționez câteva care vizează programul de guvernare al alianței PSD–ALDE:

– înființarea tribunalelor de achiziții publice după modelul german, cu termene reduse de rezolvare a contestațiilor și termenul de atribuire;

- adoptarea Legii finanțelor publice locale;

- adoptarea Legii turismului;

- modificarea unor legi, cum ar fi: Legea redevențelor,

- Legea minelor, Legea lobby-ului și Legea violenței domestice;

- intrarea în vigoare a noilor legi ale justiției;

- intrarea în vigoare a Codului administrativ;

- înființarea unui departament de achiziții centralizate,

- implementarea noului sistem de achiziții publice;

- introducerea unui formular unic, a facturii electronice;

- înființarea filtrului 2 în vamă;

- introducerea indicatorilor de performanță în administrația

- locală și evaluarea anuală;

- adoptarea unei noi Legi a adopțiilor;

- modificarea Codului muncii;

– asigurarea salariului minim diferențiat pe categorii de studii și corelarea zilelor libere cu cele la nivel european și alte foarte multe măsuri.

Personal, și eu am votat cu toată încrederea, deoarece apreciez că prioritățile politice, economice și sociale anunțate pentru perioada următoare de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, în Congresul extraordinar al PSD, sunt îndrăznețe și necesare pentru viitorul României.

Vă mulțumesc.

Deputat Vasile Cocoș, Colegiul nr. 40 Vâlcea.

Mulțumesc. Domnul Cristian Buican. Este? Nu. Domnul Daniel Gheorghe. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică vizează vânzarea terenurilor către străini, un proces pe care trebuie să-l oprim, dacă nu, măcar să-l temperăm.

Nu demult, Partidul Național Liberal, printr-un număr de deputați, a depus o inițiativă legislativă care vizează înființarea unui filtru în chestiunea vânzării terenurilor către cetățenii străini și, de asemenea, propunerea noastră legislativă dorește să dea un drept de liberă șansă, în raport cu competitorii străini, întreprinzătorilor români din agricultură și, totodată, să descurajeze acele interese speculative care pot profita de prețul mic al terenului agricol.

Liberalizarea deplină a vânzării terenurilor către străini, o măsură radicală luată de guvernarea PSD în 2014, este un act destul de riscant pe care l-a făcut România și care nu a dus decât la situații bizare, în care terenul României devine capital speculativ ori în care suprafețe de teren arabil din România intră în mod masiv în posesia unor entități străine, atât din Uniunea Europeană, cât și din afara Uniunii Europene – și mă refer aici la zona arabă, mă refer la Rusia, la China și la alte regiuni.

Inițiativa noastră nu a fost bine primită de Guvern, deși, la mod declarativ, atât celebrul domn ministru Petre Daea, cât și președintele PSD, domnul Dragnea, s-au exprimat împotriva vânzării terenurilor către străini, ba chiar vreau să spun că în punctul de vedere exprimat de Guvernul României, un punct de vedere total categoric împotriva acestei legi, nu doar că se formulează o serie de obiecții, unele întemeiate, ci suntem acuzați că, iată, discriminăm.

Dar oare întreaga Europă discriminează? Pentru că astfel de condiții există în legislația din Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Germania, Austria, Italia, Franța, aproape din întreaga Europă.

Noi doar, pur și simplu, dorim să dăm o șansă capitalului autohton, ceea ce actuala guvernare, cel puțin până acum, a dovedit că nu dorește.

Aș dori doar să vă citesc, în încheiere, cum argumentează Guvernul acest punct de vedere de respingere.

Iată: „Dobândirea, în condițiile restricției dreptului de proprietate, prin cultivarea terenului, în asociere cu persoane fizice ori juridice cu capital românesc, de către companiile străine, chestiuni cu privire la respectarea condițiilor de agromediu și a protecției muncii, dincolo de caracterul lor incert și predictibil” – noi am fost foarte clari, nu am fost nici incerți, nici predictibili – „conduc la schimbarea dreptului de proprietate asupra terenului și reprezintă măsuri de restrângere a exercitării de drepturi și libertăți.”

Nici de departe așa ceva!

Iată, potrivit art. 65 din Tratatul Uniunii Europene: „Statele membre pot aplica restricții în ceea ce privește libera circulație a capitalului, dacă acestea urmăresc un interes legitim, compatibil cu acesta, sau dacă este justificat un motiv imperativ de interes general.”

Așadar noi nu discriminăm pe nimeni, noi doar vrem să susținem și să apărăm capitalul românesc.

Nu există un interes general, interesul strategic de a asigura securitatea alimentară a României în secolul al XXI-lea!

Să terminăm cu prostiile și să nu mai echivalăm termeni total diferiți!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna Cosma Lavinia. Vă rog.

## **Doamna Lavinia Corina Cosma:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să fac un apel, astăzi, la dumneavoastră pentru a fi de acord ca împreună, din Parlamentul României, să salvăm vieți.

Da, noi, aici, în Parlamentul României putem face aceasta!

Potrivit Registrului Național de Transplant, sunt 4.660 de persoane care așteaptă o șansă la viață. Această șansă la viață se numește transplant.

Este greu să-ți imaginezi ce înseamnă să lupți ca să trăiești, dacă nu treci prin aceasta. E vorba de viață și de moarte. Unii așteaptă chiar și zeci de ani, alții pur și simplu mor.

Imaginați-vă cum este să trăiești zi de zi așteptând să sune telefonul și să fii chemat să faci teste de compatibilitate. Să faci testele, apoi să aștepți rezultatele, sperând că tu vei fi beneficiarul organului pentru transplant. Și fiecare dintre cei chemați pentru aceste teste se roagă să fie compatibili. Toți acești oameni își pun speranța în Dumnezeu și în semenii lor.

Da, noi suntem semenii lor și putem vota aici, în Parlament, o propunere legislativă prin care șansele acestor oameni de a beneficia de transplant la timp pot crește simțitor.

România este printre puținele țări din Europa care nu are introdus acordul prezumat. Ce înseamnă acest acord prezumat? Înseamnă că, dacă o persoană nu și-a exprimat în cursul vieții dezacordul cu privire la donarea de organe pentru transplant, atunci aceste organe pot fi prelevate, fără a se mai solicita acordul familiei sau o notificare dată în prealabil de la pacient.

Din păcate, în ultima perioadă numărul de operații de transplant a scăzut. Motive sunt multe, problemele, la fel de multe.

Întreaga activitate de transplant trebuie regândită. Coordonatorii de transplant trebuie să fie motivați să-și facă treaba.

Un pacient, pentru a intra pe lista de așteptare, are nevoie de o serie de investigații. Aceste investigații le pot face prin intermediul medicului de familie, care dă pacientului, așa cum știm, bilete de trimitere. Însă, când pacientul merge să-și facă aceste investigații, i se spune, de foarte multe ori, că nu sunt fonduri, că trebuie să plătească și în foarte multe cazuri, din lipsa banilor, pacienții renunță.

Toate aceste analize este necesar să fie decontate prin programul de transplant. Aceasta este soluția.

A început o curățenie în sistemul medical în ceea ce privește activitatea de transplant, însă avem nevoie de o strategie și repede, pentru că, între timp, mor oameni.

Mulțumesc. Domnul Giureci-Slobodan? Este? Nu. În scris. Doamna Podașcă. Vă rog frumos.

Au mai depus în scris, de la PMP, următorii colegi: Eugen Tomac, Doru Coliu, Adrian Todoran, Cornel Sămărtinean, Adrian Mocanu, Nicoleta Bozianu și Movilă Petru.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Statisticile arată că 30% dintre persoanele fizice care au realizat venituri din salarii sau alte surse direcționează 2% din impozitul pe venit organizațiilor neguvernamentale, sumele primite din această sursă reprezentând un cuantum

semnificativ în bugetele asociațiilor, folosit la implementarea proiectelor pe care acestea le derulează. Numărul celor care aleg să sprijine o cauză socială în acest mod este totuși extrem de mic, iar dezideratul pe termen lung este, bineînțeles, ca fiecare contribuabil să se folosească de această facilitate și să vină în sprijinul mai multor categorii vulnerabile.

Până în 2017, reprezentanții ONG-ului depuneau formularul 230 la ANAF, pe bază de borderou, împreună cu un tabel nominal cu cei care împuterniceau ONG-ul să depună formularul în numele lor.

Odată cu propunerea vehiculată în spațiul public de modificare a procedurii de depunere a formularului, prin înaintarea acestuia, personal, de către contribuabil, mulți reprezentanți ai ONG-urilor și-au exprimat îngrijorarea că ar putea rămâne fără finanțare. Și pe bună dreptate. Lipsa timpului și cozile interminabile de la ghișee descurajează orice contribuabil de bună-credință dornic să sprijine prin intermediul unui ONG activități cu caracter social, umanitar sau sportiv.

De aceea mă bucură și salut inițiativa Ministerului Finanțelor Publice și a ministrului Eugen Teodorovici, care, într-un timp scurt și în urma consultării cu reprezentanți ai societății civile, au identificat o soluție privind procedura depunerii formularului 230 – „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”.

Astfel, se are în vedere depunerea formularelor 230 la ANAF și pe bază de borderou, împreună cu un tabel nominal, exact cum se proceda și în anii trecuți.

Trebuie precizat că măsura este una tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin intermediul Spațiului Public Virtual, un obiectiv strategic al Ministerului Finanțelor Publice.

Este un pas înainte spre normalitate și spre găsirea de răspunsuri la provocările cu care se confruntă multe ONG-uri, mai ales din punct de vedere financiar. Până la urmă, rolul nostru, al decidenților, este de a veni în sprijinul celor care vor să aducă plusvaloare cetățenilor și societății în ansamblu, dar și de a construi acele mecanisme care să înlăture procedurile dificile și birocratice din calea celor care vor să facă ceva bine.

Este important de amintit că, în contextul acestor discuții, un subiect conex a apărut în spațiul public, și anume creșterea cotei din impozitul pe venit datorat de la 2% până la 3,5%, pe care contribuabilii o pot direcționa.

Această măsură mă face să fiu optimistă în ceea ce privește încurajarea și sprijinirea mediului asociativ din România, încercând să se identifice constant mecanisme care să vină în sprijinul proiectelor și beneficiarilor acestora.

În încheiere, vreau să asigur organizațiile neguvernamentale de întregul meu suport în susținerea de modificări legislative care să le sprijine activitatea și mai ales de dorința de a demara împreună cât mai multe proiecte care să vină în sprijinul cetățenilor, inclusiv a celor din categoriile vulnerabile.

Gabriela Maria Podașcă, deputat al Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 42 București. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Florin Roman. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi este intitulată „PSD este foarte ocupat cu schimbarea guvernelor, a miniștrilor și cu luptele de partid, dar Centenarul nu poate să mai aștepte încă 100 de ani!”.

Doamnă președinte de ședință,

## Stimați colegi,

În afară de acuze, scuze și demiteri legate de cei responsabili din guvernele PSDragnea pentru Centenar, deși suntem deja în luna martie a Anului Centenarului, actuala putere nu a făcut nimic concret, până în prezent, pentru celebrarea așa cum se cuvine a acestui deosebit de important eveniment pentru toți românii.

Și când spun că nu s-a făcut nimic mă refer la cele 2.048 de proiecte selectate de către Departamentul Centenar, care, în loc să se concretizeze, acestea s-au tot plimbat dintr-un sertar în altul, de la Grindeanu la Tudose și zac acum, undeva, într-un sertar al doamnei Dăncilă, fiind invocate doar așa, de complezență, pe la congresele PCR, pardon, PSD!

Mai mult decât atât, mai marii PSD au susținut la ultimul lor congres faptul că văd Centenarul și proiectele legate de acesta într-o altă viziune și au citit cu mare emfază, de pe scena Sălii Palatului, cum stau lucrurile cu această nouă viziune referitoare la celebrarea Centenarului Marii Uniri. Dar concret, domnilor, când aveți de gând să demarați ceva legat de acesta?! Măcar un proiect, două, trei de anvergură să fi fost începute, că de concretizat, nici vorbă!

Eu, personal, în calitate de deputat de Alba, am făcut mai multe presiuni și demersuri în acest sens, pentru realizarea Monumentului Unirii de la Alba Iulia, care s-a concretizat într-o lege adoptată de către Parlament și promulgată de către Președintele României. Dar Guvernul PSDragnea nu a fost în stare nici măcar să semneze, timp de trei luni, contractul pentru finanțarea acestui monument. Deci iarăși promisiuni, și nu fapte, domnilor colegi ai puterii!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Programul „Acces”, etapa a II-a, prin care trebuiau selectate noile proiecte dedicate Centenarului, a fost retras de pe site-ul Ministerului Culturii de către noul ministru! Deci ce să mai înțelegem, oare, ce rațiune mai poate avea un asemenea demers?! Timpul nu așteaptă pe nimeni! Nici măcar pe domnul Dragnea! Deja este foarte limpede faptul că pentru toate guvernele sale, Centenarul nu reprezintă altceva decât marcarea unui eveniment oarecare pe data de 1 decembrie 2018.

Din păcate, stimați guvernanți, nu sunteți în stare să faceți diferența dintre ziua de 1 Decembrie și Anul Centenarului Marii Uniri, în care trebuie făcute toate pregătirile!

Dacă Centenarul Marii Uniri ar fi însemnat cu adevărat un moment unic, de mare sărbătoare pentru istoria noastră, și pentru domnii Dragnea și Tăriceanu și partidele lor, acesta ar fi trebuit să fie pregătit din vreme cum se cuvine, cu cel puțin un an înainte, luându-se în serios fiecare proiect selectat în acest sens, finanțat și implementat, astfel încât, pe 1 Decembrie, toți românii să se poată bucura de fiecare proiect realizat pentru Centenar. Chiar și liderii UDMR, care încalcă legea, arborând la Sfântu Gheorghe doar steaguri maghiare, nu și românești!

Dragi lideri UDMR, ori puneți și tricolorul, ori le dați jos pe ale voastre!

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Florin Roman.

Mulțumesc. Domnul Sorinel Vrăjitoru.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Scriu această declarație politică, în câteva rânduri, cu gândul la călărășenii care au trăit în ultimii 30 de ani, și nu numai, între două mari combinate: Combinatul Siderurgic și Combinatul de Celuloză și Hârtie, aflate de o parte și de alta a orașului Călărași. Sunt unități industriale care au dat de lucru călărășenilor, au ținut economic orașul multă vreme, dar au făcut și mult rău prin poluarea excesivă, așa-numita poluare remanentă. Prinși la mijloc între zonele industriale, oamenii au suportat poluarea și au inhalat aer toxic zeci de ani.

De curând, de la 1 iulie 2017 a fost extinsă lista orașelor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a pierde bani, printr-un amendament la Legea pensiilor. Este vorba despre o completare care există deja în Legea nr. 263/2010, referitoare la cei care pot beneficia de o reducere de doi ani pentru obținerea pensiei anticipate parțiale. Astfel, pe lângă Baia Mare, Copșa Mică, Târgu-Mureș și Zlatna, beneficiază acum de pensionare anticipată, fără a pierde drepturi bănești, și locuitorii din Slatina, Turnu Măgurele și Râmnicu Vâlcea. De ce nu și cei din Călărași?

## Stimați colegi,

Călărășenii au și ei acest drept! Vă propun să îndreptăm inechitatea printr-un amendament la Legea pensiilor, în care să includem și Călărași pe lista orașelor unde locuitorii pot beneficia de reducerea cu doi ani a vârstei standard de pensionare, fără să fie afectați de penalizarea stabilită pentru pensia anticipată.

Mulțumesc.

Deputat al PSD Călărași, Vrăjitoru Sorin.

## Domnul Sorin Bumb.

Următorii colegi au mai depus în scris: Costel Alexe, Marius Bodea, Găvrilă Ghilea, Pavel Popescu, Dumitru Mihalescul, Dumitru Oprea, Vasile Florin Stamatian, Viorica Cherecheș, Vasile Varga, George Șișcu, Corneliu Cozmanciuc, Constantin Șovăială, Bogdan Huțucă, Cezar Preda, Ionuț Stroe, Mihai Culeafă, Raluca Turcan, Ioan Balan, Dănuț Bica, Nicolae Giugea, Corneliu Olar și Claudiu Răcuci.

Mulțumesc.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Sistemul sanitar va intra în comă din cauza PSD”.

Am fost cu toții martorii recentelor declarații guvernamentale privind creșterea spectaculoasă a salariilor medicilor, declarații triumfaliste prin care se anunțau salarii ce merg până la peste 4.000 de euro pe lună pentru medicii din sistemul public începând cu data de 1 martie.

Sursa de finanțare a spitalelor din România o constituie deconturile făcute de Casa de Sănătate pentru cazurile rezolvate. Cum nu s-a anunțat nicio schimbare a acestui mod de finanțare, rezultă că, în mod logic, banii sunt alocați spitalelor după aceleași criterii, în condițiile în care salariile medicilor cresc cu 40% până la 170%. Și așa se naște întrebarea fundamentală: de unde bani pentru creșterile de salarii, mai ales că impactul estimat la nivel național este de circa un miliard de euro? Cel mai probabil, banii vor fi luați din fondurile necesare pentru investiții, dotări și medicamente. Astfel, calitatea actului medical va scădea semnificativ și vom avea niște medici bine plătiți în niște spitale nerenovate, neîncălzite, fără aparatură și fără medicamente.

La fel ca și în cazul Legii medicamentelor ieftine, efectul va fi negativ și va fi suportat de bolnavi.

Și atunci PSD a adoptat o tactică populistă, stabilind prin lege prețul anumitor medicamente. Efectul a fost că acestea au dispărut de pe piață, iar bolnavii au fost cei care au avut de suferit, fie plătind pentru înlocuitoare mai scumpe, fie rămânând fără tratament.

Modul pueril și populist în care PSD abordează problema sănătății se vede și din centrarea exclusivă pe salariile medicilor, care generează noi discriminări și conflicte în spitale, excluzând din aceste majorări întregi categorii de personal necesare actului medical.

Ce nu înțelege PSD este că, spre exemplu, un chirurg nu poate opera fără asistentele care îl ajută în operație, fără tehnicienii care îi sterilizează bisturiul și îi reglează aparatul de anestezie, fără biologii, chimiștii și laboranții care analizează probele de sânge, fără farmacistul care eliberează medicamentele necesare în operație sau fără personalul care curăță sala de operație.

Simplificarea excesivă a problemelor sistemului sanitar și reducerea lor doar la salarii sunt încă o dovadă a imaturității în gândire a unor miniștri care s-au și grăbit să anunțe că medicii nu mai pleacă din țară. Este drept că una din cauzele exodului medicilor o constituie salariile mult prea mici, dar PSD ar trebui să vadă tot complexul de factori și să se întrebe dacă medicii nu pleacă cumva și pentru că s-au săturat să lucreze fără dotare și aparatură, pentru că s-au săturat să le fie îngrădită cariera de un sistem fanariot, pentru că e mai ușor și mai sigur să faci naveta de la Cluj la Paris decât de la Cluj la Aiud...

Vă rog să încheiați!

...pentru că după ce lucrezi 12 ore în spital trebuie să mai pierzi câteva zile stând la coadă la ANAF ca să depui diverse formulare sau pentru că atunci când îți sosește un caz în urgență trebuie să pierzi mai mult timp cu completarea de hârtii decât cu evaluarea pacientului.

Iată deci că ceea ce face Guvernul PSD acum este doar un joc de imagine prost gândit, o măsură populistă și pompieristică, din care vor avea de pierdut atât pacienții, cât și medicii.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin Ioan Bumb.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Dîrzu este? Domnul Vasile Cîtea?

Doamna Anișoara Radu?

Au mai depus în scris următorii colegi: Mirela Furtună, Constantin Zamfira, Alexandru Presură, Neculai Iftimie, Florinel Stancu, Mihaela Huncă, Răzvan Rotaru, Elvira Șarapatin, Nicolae Radu, Tamara Ciofu, Mihai Weber, Mihăiță Găină, Natalia Intotero, Radu Adrian Pau, Daniela Oteșanu, Silviu Nicu Macovei, Vasile Axinte, Dănuț Păle, Camelia Gavrilă și Costel Lupașcu.

Mulțumesc.

Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi se bazează pe prioritățile coaliției de guvernare în privința salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Stimați colegi,

Acum o lună susțineam în plenul Camerei Deputaților o declarație politică în care explicam care sunt principiile Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, principalele aspecte pe care le subliniam atunci erau că legea prevede un raport între salariul minim și salariul maxim în sectorul bugetar, de 1 la 12, că există un cuantum al sporurilor ce nu trebuie să depășească 30% pe ordonator principal de credite și că eventualele erori ale legii vor fi corectate rapid de Guvern, prin ordonanțe de urgență și, evident, prin legea votată de plenul Camerei Deputaților.

Cuantumul sporurilor se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, așa încât un salariat care lucrează în anumite condiții periculoase poate primi un spor și de 100% la salariu, important este ca, la nivelul instituției, sporurile să nu depășească 30% din anvelopa salarială aprobată.

De asemenea, în cazul medicilor, acest cuantum nu se calculează la nivelul fiecărei clinici sau fiecărui spital, ci se calculează la nivelul Ministerului Sănătății. A fost introdusă această prevedere în Legea nr. 153/2017 tocmai pentru ca în anumite cazuri, cum sunt spitalele de boli infecțioase, să se poată acorda sporurile întregului personal, ținând cont de condițiile în care lucrează.

În declarația politică de astăzi aș dori să menționez câteva aspecte referitoare la filosofia coaliției de guvernare cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

După cum cunoașteți, în campania electorală din 2016 PSD a susținut că va prioritiza sănătatea și educația. Indiferent de ceea ce se încearcă a se acredita în spațiul public, prin Legea salarizării medicii și profesorii au obținut salarii conforme cu rolul pe care îl joacă în societate.

Spuneam că raportul dintre salariul minim și salariul maxim în sectorul bugetar trebuie să fie de 1 la 12, iar cel mai mare salariu ar trebui să fie cel al Președintelui României. De asemenea, creșterile salariale în sectorul public se vor face treptat, până în anul 2022.

Însă pentru medici, de la 1 martie 2018, PSD–ALDE au considerat că este necesar ca aceștia să ajungă direct la salariul la care ar fi avut dreptul în 2022. Astfel, salariile medicilor, în acest moment, sunt cele mai mari din sectorul bugetar, mult mai mari și decât cel al Președintelui României.

Ați depășit cele trei minute regulamentare! Vă rog!

În plus, în cazul profesorilor au fost acordate majorări salariale consistente încă de la începutul anului 2017, când prin Legea nr. 250/2016 au fost majorate salariile acestora cu 15%. De asemenea, de la 1 martie 2018 salariile profesorilor au crescut cu încă 20%.

Tot în spațiul public am auzit vorbindu-se că este incorect ca personalul medical să treacă direct pe grila de salarizare din 2022, iar celelalte categorii să aibă creșteri treptate ale salariului.

Vă rog să încheiați! Ați depășit cele trei minute regulamentare!

## **Doamna Anișoara Radu:**

Trebuie să menționăm, pe de o parte, că era necesară o majorare consistentă a salariilor personalului medical, ținând cont de deficitul de medici pe care îl avem în țară și de migrația acestora către alte state, iar, pe de altă parte, că până în 2022 personalul medical nu va mai beneficia de majorări salariale. În acest moment, venitul unui medic poate ajunge și la 4.000 de euro net, ceea ce reprezintă un venit mai mult decât decent.

Vă mulțumesc.

Deputat Anișoara Radu, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Mulțumesc. Doamna Florica Cherecheș? Nu.

Domnul Vasile Gudu? Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

„Dorim ca în anul centenar să prezentăm tot ce avem mai bun!”

Care noi?! În ce se materializează dorința?

„Unitatea trebuie să fie cuvântul-cheie în Anul Centenarului!”

Pe cuvântul Domniei Voastre? Cum dați dovadă de unitate? Prin lupte interne în PSD și schimbări repetate la nivel guvernamental, care au dus la blocarea finanțărilor pentru proiectele dedicate Centenarului?

Suntem în fața unui eveniment care ar trebui sărbătorit cu decență și mare mândrie. Ce se prefigurează? O celebrare plină de scandaluri, acuzații, festivități searbede și concerte gălăgioase pe străzi, în parcuri sau piețe. Și, dacă se poate, făcut totul la nivelul local european și pe banii strânși în urma unor chete ale unor oameni ai locului, un fel de zi a localității respective. Nimic mai mult, nimic mai însemnat! Și totul adunat și trâmbițat!

Este deja prea târziu pentru proiecte și investiții cu notorietate și prestanță, dar niciodată nu este prea puțin pentru controverse politice și critici!

Anunțat ca o mare sărbătoare a unității naționale, Anul Centenarului se transformă, încet-încet, într-un festival al incompetenței.

Suntem aproape de jumătatea lunii martie și Guvernul României nu a reușit nici măcar să definitiveze o listă de proiecte pe care le va finanța. Mai mult decât atât, așa cum bine știți, noul ministru al culturii l-a demis pe secretarul de stat care conducea Departamentul Identitate Națională, așa că procedura de validare a proiectelor se reia de la zero.

La noi, ca la nimeni! Această sărbătoare de mare însemnătate și mândrie națională este luată în derâdere de către decidenții acestei țări.

Oameni buni și de bună-credință, nu vă lăsați păcăliți de demagogia celor care clamează că fac bine acestei țări, dar nu înțeleg ce înseamnă dragostea de țară și dăruirea înaintașilor, care au pierdut noțiunea respectului și își văd de viața lor ca și cum ar trăi izolați de noi, ceilalți!

O să ne unim forțele și vom da Unirii ce i se cuvinte după 100 de ani!

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Tulcea, Vasile Gudu.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată „România în anul Centenarului marca PSD–ALDE”.

Cum arată România în anul Centenarului?

Oamenii plătesc asigurări și mor în spitale; jumătate dintre absolvenții de liceu sunt analfabeți funcționali; 2.500 de școli au grupurile sanitare în curte, fără apă și canalizare; nicio autostradă nu leagă o provincie istorică de alta; un număr îngrijorător de părinți plecați din țară și copii abandonați.

Aude și vede cineva în ce context aniversăm, doar la nivel declarativ, 100 de ani de la Marea Unire?

Aparent, doamna premier, care vorbește, în primele sale două discursuri, despre Centenar ca despre un proiect de țară. Mai bine zis, citește ortoepic de pe niște foi scrise corect gramatical, dar, în același timp, uită că provine din unul dintre cele mai sărace județe ale țării.

## Stimată doamnă premier,

Proiect de țară nu înseamnă că un eveniment se desfășoară în toată țara, pe banii celor din fiecare comunitate locală!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc.

Închidem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi.

PSD și ALDE sunt incapabili să guverneze România. La Buzău situația este și mai gravă: USL trăiește! Se numesc pe funcții oameni fără nicio pregătire în domeniu. De exemplu, asociatul lui Romanescu de la PNL este numit peste noapte la ITM Buzău. Mai rău, în Buzău nu există deconcentrate..., totul este politizat. Să ne ferească Dumnezeu de așa ceva, nu am avut până acum o astfel de situație! Cetățenii sunt revoltați pe aceste grupuri care nu își văd decât propriul interes. Am văzut scene penibile la Congresul extraordinar al PSD: un cățel de la Buzău se credea dulău și s-a băgat în cadru ca să fie luat în seamă.

Românii trebuie să vadă clar situația României și a celor care ne guvernează, pentru a nu se lăsa înșelați pe viitor!

Recenta inițiativă legislativă a senatorului liberal Daniel Zamfir, aceea care face referire la plafonarea dobânzilor practicate de băncile comerciale și de instituțiile financiare nebancare, IFN-urile, care operează pe piața creditelor din România, este un demers mult așteptat de cei care apelează la contractul de credit pentru finanțarea unor proiecte personale.

Analiza atentă a evoluției dobânzilor bancare în Uniunea Europeană arată clar că dobânzile practicate de băncile comerciale din România sunt de 6 ori mai mari pentru creditele de consum și de 3-4 ori mai mari pentru creditele ipotecare față de media dobânzilor practicate în Uniunea Europeană. Unii specialiști în domeniul financiar pun această situație numai pe seama politicii BNR. Eu, nefiind un bun cunoscător al acestor detalii, de altfel ca toți românii care apelează la credite bancare, nu pot exprima un punct de vedere calificat pe acest subiect, dar un lucru este cert: aceste politici bancare au pus „pe butuci” mediul de afaceri românesc, au distrus multe familii și uneori chiar vieți.

Dar în cazul IFN-urilor, după afirmațiile domnului senator, situația este mult mai gravă, în sensul că, în unele situații, dobânzile practicate au ajuns la cote inimaginabile de 6-7.000%! De ce și cum s-a ajuns în această situație este greu de formulat un răspuns clar și coerent, pe înțelesul oamenilor, chiar de vocile autorizate în domeniu.

De aceea cred cu tărie că această inițiativă îmbracă cel puțin caracterul unei oportunități morale. Dar, în opinia mea, această inițiativă rezolvă problemele oamenilor numai parțial. De ce?! Pentru că nu face nicio referire la accesoriile care însoțesc creditul neachitat, adică penalitățile, majorările etc., care ating cote ce depășesc creditul contractat, în ciuda faptului că băncile comerciale au cel puțin 3 niveluri de garantare la îndemână: contractul de ipotecă; contractul de fidejusor; documente bancare analizate în nume personal.

Ce facem însă cu accesoriile – majorările, penalitățile de întârziere etc. – la creditele neachitate, dacă acestea cresc în fiecare zi necontrolat, până la sufocarea firmelor mici și mijlocii sau a persoanelor fizice aflate în această situație?

Se impune deci ca și nivelul accesoriilor la credite să fie plafonat, motiv pentru care imediat după ce inițiativa va deveni lege voi proceda la modificarea și la completarea ei, în sensul plafonării accesoriilor la credite până la nivelul creditului contractat.

Am putea crede, chiar am putea invidia acest gen de afaceri, care generează profituri uriașe pe riscurile exclusive ale altora.

Altfel spus, sunt bune afacerile pe spatele românilor!

„Ce aveți de gând cu economia României, domnilor guvernanți ai PSD–ALDE?!”

Inflația a crescut din ce în ce mai mult, de la o lună la alta, atingând în februarie un nivel record al ultimilor 5 ani. Astfel, datele statistice oficiale prezentate recent publicității indică faptul că rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie

la 4,72%, adică la cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, și până în prezent.

Mai mult, deși România a avut parte de o creștere economică foarte mare în anul 2017, beneficiile acesteia nu se reflectă nici în economie și nici în buzunarele românilor. Nu se reflectă în economie deoarece România se confruntă cu numeroase probleme cauzate de deciziile proaste, bulversante și cu efecte negative în lanț luate de guvernele PSD–ALDE, printre acestea evidențiindu-se: tăierea investițiilor; absorbția zero a fondurilor europene și pierderea a sute de milioane pe diferite programe europene; atacarea în mod sistematic a mediului privat, prin numeroasele modificări legislative din domeniul fiscal; încasările din ce în ce mai slabe ale veniturilor bugetului de stat, în contrapondere cu creșterea din ce în ce mai nesustenabilă a cheltuielilor; deficitele tot mai mari; împrumuturile de stat tot mai consistente etc.

Maniera în care s-a menținut un deficit sub 3% în execuția anului 2017, prin sacrificarea investițiilor și blocarea plăților la finele anului, afectează creșterea economică pe termen mediu.

În plus, creșterea economică suplimentară de care beneficiază România nu se reflectă în creșterea veniturilor fiscale. Mai mult decât atât, investițiile în anul 2018 sunt afectate și de scăderea surselor de finanțare a UAT-urilor, ca urmare a scăderii sumelor defalcate din impozitul pe venit, consecință a scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10%, și din TVA, ca urmare a confiscării excedentelor bugetare.

Un alt factor care blochează investițiile în România anului 2018 este absorbția greoaie a fondurilor europene, consecință a prevederilor excesive și aberante din ghidurile de implementare. În concluzie, România are nevoie urgent de o reorientare a politicilor economice dinspre consum spre investiții.

Este limpede că toate deciziile de modificări ale legislației din domeniul fiscal luate de guvernele domnului Dragnea nu au reușit altceva decât să arunce în haos o țară întreagă și să șteargă orice urmă de predictibilitate și stabilitate, condiții absolut necesare pentru orice întreprinzător care are sau care mai vrea să facă afaceri în România.

În aceste condiții, dacă guvernele PSD–ALDE taie sistematic toate investițiile publice și mai iau și astfel de decizii catastrofale, cum credeți, domnilor colegi parlamentari ai puterii, că România mai poate atrage investiții majore ale mediului privat?!

De asemenea, creșterea economică nu se reflectă deloc în buzunarele românilor, deoarece salariile au scăzut în mare parte, în loc să crească cu 25%, așa cum au promis PSD și ALDE, și nici pensiile nu au fost indexate conform legii, începând cu 1 ianuarie. Deci puterea de cumpărare a românilor se evaporă pe zi ce trece, în timp ce inflația tot crește, iar acest lucru înseamnă că românii plătesc în fiecare lună din ce în ce mai mult pentru tot ce au nevoie pentru traiul de zi cu zi.

De ce se întâmplă aceste lucruri paradoxale?! Adică cum este posibil să avem cea mai mare creștere economică din Europa și să rămânem doar cu praful de pe tobă și în economie, și în buzunare?! Este foarte simplu de explicat. România are nevoie stringentă de o ajustare a traiectoriei politicilor economice și fiscale, care să o transforme din nou într-o țară atractivă din punct de vedere investițional, cu o economie stabilă și cu o legislație predictibilă. Dar, pentru implementarea unor politici sigure și sănătoase, avem nevoie și de o guvernare... mai puțin mincinoasă și mult mai serioasă!

„Modificarea legislației pentru accelerarea investițiilor publice”

Anul 2017 a fost anul creșterii de venituri pentru români. Acțiunea guvernamentală s-a concentrat pe această direcție strategică. A fost elaborată și adoptată Legea salarizării unitare din sectorul bugetar, au fost majorate pensiile și salariile, a fost majorat salariul minim, pensiile au fost scutite de CASS, iar cele sub 2.000 de lei au fost scutite de impozit, salariile artiștilor au crescut cu 50%, bursele studenților au crescut și ele, iar astfel de măsuri au fost luate pentru toate categoriile sociale. Era nevoie de un astfel de set de măsuri, pentru că puterea de cumpărare a românilor era cu mult sub media europeană. La finalul anului 2016, nivelul puterii de cumpărare din România era la 58% din media Uniunii Europene. Acum, după infuzia majorărilor de venituri din 2017, am ajuns la 62% și avem toate șansele ca până la finalul mandatului să ajungem la 70%.

Deci nu vorbim de populism, ci de o necesitate. În același timp, este la fel de important să susținem economia cu investiții publice. Nu nivelul consumului este cauza acestui imperativ. În România, ponderea consumului în economie este la un nivel comparabil cu media Uniunii Europene. Sunt state precum Marea Britanie, Franța, Italia sau Portugalia unde consumul are o pondere mult mai ridicată.

Este însă nevoie de investiții pentru dezvoltarea României și pentru valorificarea creșterii economice record pe care a obținut-o țara noastră. Avem mai mulți bani la buget, care trebuie alocați în domenii care ne pot aduce plusvaloare. O autostradă nu este doar un drum, ci o sursă de dezvoltare pe tot traseul ei, la fel cum un râu este o sursă de viață pe tot parcursul său.

Dar vreau să vă spun un adevăr pe care trebuie să îl admitem cu toții. Nu banii sunt problema investițiilor din România. Avem bani la buget, dar avem și fonduri europene. Dacă mâine am avea lucrările executate pentru proiectele majore de infrastructură, am putea face plata imediat. Problema este legislația extrem de stufoasă, cu termene mult prea lungi, cu prevederi neclare, care lasă loc de multe interpretări. Contestarea licitațiilor publice a devenit sport național, care ține România pe loc și o împiedică să se dezvolte. Acest lucru nu mai poate continua.

Trebuie deci să modificăm rapid legile esențiale pentru deblocarea investițiilor – și mă gândesc aici în primul rând la Legea achizițiilor publice și la Legea parteneriatului publicprivat. Nu trebuie să inventăm apa caldă. Este suficient să ne uităm în jurul nostru, să vedem unde merg bine lucrurile în acest domeniu și să preluăm modelul ca atare, desigur, punându-l în acord cu prevederile Constituției României.

În ceea ce privește Legea achizițiilor publice, vedem un exemplu de bună practică în Germania. Este suficient să preluăm acel proiect și să schimbăm numele „Germania” cu „România”.

Apoi, avem un bun exemplu în Slovacia în ceea ce privește legislația parteneriatului public-privat și care se potrivește sistemului legislativ din România.

Este suficient să preluăm aceste modele, pentru adoptarea lor rapidă, fără a mai trece prin perioadele

de validare impuse de Comisia Europeană sau de Eurostat. Dacă astfel de legi sunt permise și funcționează deja în alte state din Uniunea Europeană, înseamnă că sunt valide în raport cu principiile, cu recomandările și cu directivele Uniunii Europene.

Noi, parlamentarii, avem datoria să adoptăm rapid această legislație, pentru a debloca realizarea investițiilor din România. Dacă anul trecut a fost anul creșterii de venituri, cred că anul acesta poate fi anul investițiilor.

„Studiul limbilor străine, premisă a educației moderne, condiție a multiculturalismului european”

Declarația mea de astăzi atrage atenția asupra necesității și semnificațiilor majore ale studiului limbilor străine în cadrul învățământului preuniversitar, acesta fiind unul dintre atuurile incontestabile care determină o integrare în societăți multiculturale, o inserție rapidă a tinerilor pe piața muncii, la un nivel superior de salarizare. Studierea limbilor străine este, de asemenea, o premisă pentru consolidarea toleranței, ca atitudine, în relație cu diversitatea, formă a comunicării eficiente și a acceptării diversității culturale.

Din punct de vedere social, cultural și mai ales economic, România de astăzi se dezvoltă într-un context multilingvistic, într-o Europă care recunoaște și pune în valoare cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, printre care și limba română. România nu poate și nu trebuie să se izoleze în spațiul ei de cultură și de civilizație, sub falsul pretext al apărării integrității naționale, ignorând beneficiile care decurg din cunoașterea limbilor de circulație internațională, din comunicarea cu ceilalți, din schimbul de idei, din accesul la cărți, lectură, cunoaștere, valori, fie că vorbim de tânăra generație sau de generația adultă. Limba străină nu este doar un simplu instrument de comunicare, ci înseamnă și cultură, cunoașterea unei alte civilizații, acces la literatură și la informație, ceea ce oferă tinerilor termene de comparație și posibilitatea de a-și perfecționa multiple competențe.

Mai mult decât atât, cunoașterea limbilor străine reprezintă, în mod cert, un avantaj în competiția pentru un loc de muncă. În acest context, doresc să subliniez importanța studiului limbilor străine în școală, atunci când tinerii pot acumula cunoștințe cu ușurință, în mod gradat, dar și gratuit, întrucât învățarea temeinică a unei limbi străine necesită timp și lectură, profesori buni, exerciții practice.

Declarația de astăzi trage un semnal de alarmă în privința demersului actual și de reformare a planurilor-cadru pentru liceu, care vizează, în unele variante, diminuarea numărului de ore alocate săptămânal limbii moderne 2, L2, propunere care ignoră contextul european actual și care reduce șansele tinerilor de inserție pe piața muncii.

Toți tinerii trebuie să aibă șansa de a-și dezvolta întregul spectru de competențe-cheie. Acestea includ abilitatea de a citi și de a scrie, competențe în domeniul limbilor străine, competențe în matematică, în domeniul științelor, competențe digitale și de programare, precum și competențe civice și sociale, dar și competențe antreprenoriale și transversale, cum ar fi creativitatea și gândirea critică.

Politicile europene privind predarea și învățarea limbilor moderne sunt ferme, iar România trebuie să se alinieze acestor afirmații: „Comisia Europeană promovează învățarea limbilor străine și diversitatea lingvistică în întreaga Europă, în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice de bază. Comisia colaborează cu guvernele naționale pentru a realiza un obiectiv ambițios, pentru ca cetățenii să poată comunica în alte două limbi, pe lângă limba lor maternă. Acest obiectiv a fost convenit încă din 2002 de șefii de stat și de guvern din UE.” – http://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism_ro

Totodată, se precizează faptul că, la nivelul Uniunii, Comisia Europeană colaborează cu statele membre pentru a consolida competențe-cheie, adică acele cunoștințe, aptitudini și comportamente care îi vor ajuta pe cursanți să se dezvolte pe plan personal și, mai târziu, să își găsească un loc de muncă și să participe la viața societății. Printre aceste competențe-cheie se numără competențele „clasice”: comunicarea în limba maternă, cunoașterea de limbi străine, competențe informatice, de citire și de înțelegere, cunoștințe de matematică și științe de bază, precum și competențe „orizontale”: cum ar fi capacitatea de a învăța, responsabilitatea socială și civică, spirit întreprinzător și capacitate de inițiativă, cunoștințe de cultură și creativitate – http://ec.europa.eu/education/policy/school/competences_ro

În statisticile europene, România se situează pe locul 4, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar care învață cel puțin două limbi străine, după țări precum Luxemburg – 100%, Finlanda – 98,4% și Italia – 95,8%, fiind aproape la egalitate cu Estonia – 95%.

La polul opus sunt clasate Bulgaria – 16,5%, Irlanda – 12,7%, Austria – 8,8% și Ungaria – 6% – http://www.euractiv.ro/wedevelop/romania-ocupa-locul-patru-in-uniunea-europeana-lastudiul-limbilor-straine-6863

Mai puțin de jumătate dintre elevi învățau în 2015 o limbă străină în Portugalia – 35,4%, în Belgia – 36,7%, în Olanda – 42,9% și în Slovenia – 49,8%, dar aproape toți copiii din învățământul primar din Cipru, Luxemburg, Malta și Austria – toate cu 100%, Croația – 99,9%, Spania – 99,4%, Franța – 99,2%, Italia – 98,6%, România – 98,3% și Polonia – 97,6%, studiau o limbă străină. La nivelul Uniunii Europene, acest procent se situează la 84,3%, media Uniunii Europene.

În România, engleza este cea mai studiată limbă străină, de 82,7% dintre elevii din învățământul primar, urmată de franceză, 15,2%. Limba franceză este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în șapte state membre ale Uniunii Europene, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Luxemburg – 83,5%, Grecia – 15,8% și România – 15,2%.

Situația nu era la fel de favorabilă în anul 2010, atunci când se vorbea despre capacitatea adulților din România la categoria de vârstă între 25 și 64 de ani de a comunica într-o limbă străină. Eurostat arăta la acel moment că țara noastră are cel mai mic număr de adulți care cunosc o limbă străină, ceea ce însemna doar 4,9%, față de 15,9% media europeană.

Progresele care s-au înregistrat în țara noastră în domeniul limbilor străine, prin organizarea claselor intensive, prin semnarea unor acorduri interguvernamentale pentru crearea claselor bilingve în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă sau germană nu trebuie anulate prin reducerea numărului de ore alocate în școală studiului limbilor străine. Locul privilegiat pe care îl ocupă România în cele mai recente statistici trebuie păstrat, dat fiind și talentul nativ pe care îl avem în privința pronunției și a facilității în învățare.

În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, în care România este recunoscută ca stat întreg unitar, trebuie să înțelegem că vom reuși să ne păstrăm și să promovăm

identitatea națională din perspectivă culturală, istorică, artistică numai dacă tinerii noștri vor avea capacitatea de a comunica fluent, cu ușurință, de a înțelege pe deplin conceptele de globalizare, multilingvism sau multiculturalitate, valori la care aderă și țara noastră.

Tocmai pentru că educația este unul dintre factorii care vor determina tot mai mult viitorul societăților și economiilor, un summit pe tema educației este planificat la nivel european pentru anul 2018, iar temele asociate comunicării, deschiderilor culturale, lingvistice, cognitive ale tinerilor, oportunitatea liberei circulații a tinerilor pentru studiu, pentru muncă sau pentru cunoaștere, formarea profesională a adulților etc. sunt relevante pentru orice dezbatere sau conferință în domeniu.

„Congresul PSD, cel mai bun argument pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Apel către colegii din opoziție: Veniți alături de noi, pentru ca România să nu se transforme într-un PSD mai mare!”

Congresul PSD de duminica trecută a arătat că actualul partid de guvernământ nu se schimbă. Am văzut aceleași metehne de partid-stat, care are ca obiectiv doar eternizarea la putere cu orice preț, prin orice mijloace. PSD și Liviu Dragnea ne-au anunțat, fără echivoc, că sunt dispuși să facă orice pentru a deține toată puterea, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Faptul că PSD a ales, duminică, să meargă pe linia unei minidictaturi interne a domnului Dragnea este o problemă care îi privește mai ales pe liderii și pe membrii acestui partid. Faptul că PSD intenționează să extindă acest model la nivelul întregii țări este o chestiune care ne privește pe toți. Dintr-o minidictatură PSD, românii nu au decât de pierdut. Instabilitatea politică generată de setea de putere a domnului Dragnea, lipsa cronică de soluții pentru mediul privat, minciunile și pomenile electorale dovedite într-un an și jumătate de guvernare sunt argumente suficiente că opoziția trebuie să acționeze rapid și unitar, pentru a împiedica planul anunțat în mod festivist la congresul PSD.

Un prim pas pe care îl putem face împreună membrii partidelor de opoziție este să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a pune presiune pe guvernanți să modifice Legea alegerilor locale în sensul revenirii la alegerea în două tururi a primarilor. Iar presiune eficientă nu putem pune fără sprijinul românilor. Tocmai de aceea noi, Partidul Mișcarea Populară, inițiem o campanie națională de strângere de semnături pentru susținerea acestei inițiative, menită să le redea legitimitatea democratică primarilor și să oprească planul de acaparare totală a puterii politice din România al lui Liviu Dragnea și al partidului pe care și l-a subordonat.

Lansez, de aceea, un apel public colegilor din opoziție, indiferent de partidul din care fac parte, să se alăture demersului nostru. Dacă nu ne unim forțele în acest proiect, riscăm ca Liviu Dragnea să transforme România într-un PSD mai mare.

„Nu mai politizați fotbalul românesc!”

Federația Română de Fotbal se pregătește pentru organizarea de alegeri, în cadrul cărora va fi desemnat noul președinte al fotbalului românesc. Fotbalul este o disciplină sportivă cu un mare impact social și emoțional, care s-a aflat, la un moment dat, în România la un nivel extrem de înalt al performanței sportive. Din această poziție înaltă a adus mari servicii României, făcând să curgă un lung șir de laude și aprecieri.

Din păcate, ne aflăm astăzi, în anul 2018, la un nivel extrem de scăzut al performanțelor. Fotbalul românesc nu mai este unul de calitate.

Consider că toate acestea sunt determinate de intervenția agresivă și nemijlocită a conducerii PSD, care, în martie 2014, l-a susținut în fruntea Federației Române de Fotbal pe Răzvan Burleanu, un om pe care, la momentul anului 2014, îl recomanda legătura apropiată cu tandemul Ponta–Dragnea. Astfel și fotbalul românesc a venit în slujba PSD.

După același tipar foarte bine perfecționat, recent, „echipa PSD” a ordonat doamnei Gabriela Szabo să-l susțină pe Alexandru Dedu în fruntea Federației Române de Handbal, în dauna Narcisei Lecușeanu, proaspăt aleasă în boardul Federației Internaționale de Handbal.

Fac această declarație politică din dorința de a trage un semnal de alarmă, deoarece PSD se pregătește să aplice aceeași metodă și pentru alegerile care vor avea loc luna viitoare, adică susținerea politrucului Răzvan Burleanu, în dauna marelui sportiv Ionuț Lupescu, un om cu o solidă reputație profesională, dovedită prin funcțiile de conducere la nivelul UEFA.

Stimați conducători ai PSD, vă rog pe această cale să nu mai viciați spațiul fotbalului românesc și mai ales să nu interveniți la alegerile din 14 aprilie 2018, pentru că, dacă veți macula imaginea domnului Ionuț Lupescu, veți lovi, de fapt, în imaginea României.

„Copiii și adolescenții cu dizabilități”

În România sunt înregistrate 700.736 de persoane cu dizabilități, adică un raport de 3,71 persoane la 100 de locuitori. Dintre aceștia, 61.043 – 8,8% – sunt copii sub 18 ani, iar 639.693 sunt adulți – 91,2%. Persoanele cu dizabilități sunt dezavantajate pe piața muncii și nu beneficiază de sprijin adecvat pentru antreprenoriat sau alte facilități, astfel încât să fie integrate în propriile comunități. Mai mult, aceste persoane se confruntă cu accesul limitat la serviciile de sănătate, de educație și de asistență socială, care nu sunt adaptate corespunzător nevoilor lor speciale sau posibilităților lor materiale.

În ceea ce privește participarea la educație, legislația națională a fost recent revizuită astfel încât să reflecte principiul educației incluzive. Ca principiu general valabil în cazul tuturor copiilor, dreptul la educație și la incluziune este prevăzut în mai multe legi. Principala caracteristică a acestui drept este obligația de a adapta sistemul de învățământ la nevoile speciale ale copilului. Potrivit studiului UNICEF privind fenomenul copiilor în afara sistemului de educație, majoritatea minorilor cu dizabilități din grupa de vârstă 7–14 ani care nu urmează o școală au un handicap accentuat, în timp ce în grupa de vârstă 3–6 ani chiar și copiii cu handicap ușor și mediu se află în afara sistemului de educație.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, 31% dintre persoanele cu dizabilități angajate în muncă au terminat liceul, 21% au terminat o facultate, 23% aveau studii gimnaziale, iar 16% terminaseră o școală profesională. Toate analizele

realizate în țara noastră arată că nivelul scăzut de educație este în directă corelație cu gradul de handicap.

Având în vedere aceste date, consider că este important să eliminăm cât mai mulți dintre factorii care îngreunează sau nu încurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din România. Principalul factor care influențează ocuparea persoanelor cu dizabilități este educația. Nu există diferențe între persoanele cu dizabilități și populația generală în ceea ce privește tipul de angajator: 61% din persoanele cu dizabilități sunt angajate în sectorul privat, 31% în sectorul public și doar 1% lucrează în unități protejate. Nivelul de educație al persoanelor cu dizabilități influențează în mod considerabil șansele acestora de a-și găsi un loc de muncă.

Deși, în România, numărul persoanelor cu dizabilități care au un loc de muncă a crescut constant începând cu 2003, de la aproape 9.600 de persoane la peste 40.000 în 2016, mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu.

Apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depășească nivelul de instituționalizare și de excludere a persoanelor cu dizabilități din orice formă de muncă la dezvoltarea de forme alternative, prin care acești cetățeni să devină activi din punct de vedere social și economic.

În urma intervențiilor legislative pe care le-am realizat pentru copiii cu dizabilități, toți elevii din România, începând de la clasa pregătitoare și până la gimnaziu, sunt testați începând din 2017, în fiecare an, în vederea depistării riscului de dezvoltare a perturbărilor de limbaj și de exprimare. În cazul identificării unor probleme specifice dislexiei și disgrafiei, dificultăți de vorbire, probleme de citire sau probleme specifice discalculiei, afectarea percepției de însușire a abilităților matematice, li se asigură suport psihopedagogic de specialitate.

Am făcut demersuri încă din legislatura trecută și am reușit ca, începând cu anul școlar 2017–2018, elevii cu cerințe educaționale speciale să beneficieze de utilizarea echipamentelor și a softurilor asistive în susținerea examenelor de orice tip și nivel.

Cu toate acestea, avem nevoie de realizarea mai multor programe pentru persoanele cu dizabilități, diferențiate pe tipuri de handicap, pe vârste și pe regiuni ale țării, de crearea unor centre locale de reinserție profesională a persoanelor cu dizabilități, pentru orientare în funcție de aptitudini și de calificări, și de o consultare periodică a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

„Stop violenței asupra copiilor noștri!”

Spunem că România este un stat dezvoltat, cu oameni _open mind_ , dar din ultimele statistici ne dăm seama că trăim numai iluzii. Cum este posibil ca în România 9 din 10 părinți să își bată copiii, iar unul din doi părinți să creadă că lovirea copilului este pentru binele lui?! Asta nu înseamnă educație! Bătaia nu este ruptă din Rai și nici nu ajută copilul să se dezvolte! Comunicarea, dialogul părinte-copil ar trebui să primeze în această situație.

Din păcate, este realitatea cruntă dezvăluită de un studiu realizat la nivel național. Peste jumătate dintre adulți consideră că violența este ceva normal, care îi ajută pe cei mici să se dezvolte. Adevărul este la polul opus, deoarece pedeapsa fizică doar îi transformă în viitori agresori. Cu toate acestea, Guvernul nu ia măsurile care se impun și îi lasă pe unii copii să trăiască în teroare. Mai ales în mediul rural acest obicei este des întâlnit, zilnic copiii fiind loviți de părinți care consumă alcool.

Violența în familie nu este benefică și duce la traume pe viitor, iar cei agresați pot deveni agresori. Guvernul ar trebui să se implice pentru a implementa politici publice care să prevină astfel de incidente. Cifrele unui studiu recent arată că 76% dintre părinții violenți au fost terorizați la rândul lor. Ce îi face pe părinți să fie agresivi? Jumătate dintre ei cred că bătaia îi ajută pe copii. Alții spun că cei mici nu sunt ascultători, nu depun eforturi sau că nu își înțeleg părinții atunci când aceștia vin obosiți de la serviciu. Ceilalți părinți au declarat că îi bat pe cei mici din convingeri religioase sau pur și simplu fără motiv. Aproape jumătate dintre copiii loviți nu au împlinit nici măcar cinci ani. Unde este Protecția Copilului?

În astfel de cazuri, nu pedepsirea părintelui este soluția, ci consilierea acestora. Părinții au nevoie de terapie, de dezvoltarea abilitaților parentale. Această terapie ar trebui oferită gratis de stat _._ Din păcate, astfel de programe nu există încă în România. Soluții se găsesc la problemele cu care se confruntă România, doar că trebuie și aplicate cât mai repede de guvernarea PSD. Ciudat este faptul că românii consideră violența asupra copilului ca fiind a treia problemă socială din România, după sărăcia extremă și calitatea educației, dar totuși majoritatea o folosesc.

Noi toți, ca societate, avem nevoie de o schimbare care trebuie să înceapă cu copiii noștri. Este necesară o conștientizare publică cu privire la violența asupra copilului! Mă bucur că la nivel global s-a creat Parteneriatul Global pentru Eliminarea Violenței asupra Copilului, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, iar din parteneriatul global fac parte guverne, ONG-uri, agenții ale ONU, universități și agenți economici din întreaga lume. Din acest parteneriat face parte și România, doar că momentan nu au fost implementate politici publice orientate spre rezolvarea acestei probleme.

„Stimularea înființării IMM-urilor în România”

În România, sectorul IMM-urilor ar trebui să aibă un rol esențial ca furnizor de oportunități de angajare, fiind un element-cheie pentru dezvoltarea comunităților locale și regionale, pentru economia românească. Acest sector asigură peste 60% din totalul locurilor de muncă, ceea ce duce la o cifră de afaceri de aproximativ 650 de miliarde de lei, mai mult de 50% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor din țară. Realitatea ne arată că mediul de afaceri din România se confruntă cu o serie de probleme a căror rezolvare nu mai poate fi amânată: insuficiența programelor de training; a celor de networking; a workshopurilor dedicate tinerilor antreprenori; lipsa clusterelor, pentru a accelera antreprenoriatul în vederea dezvoltării grupurilor de afaceri; insuficiența sprijinului acordat activității incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri antreprenoriale, pentru formarea unei legături între viitorii antreprenori, organisme de finanțare și agenții care să sprijine antreprenoriatul românesc.

Educația antreprenorială din România se află în prezent la un nivel sub așteptări, insuficient dezvoltată atât pentru a avea o populație educată din punct de vedere antreprenorial, cât și pentru a forma din punct de vedere profesional viitorii oameni de afaceri. Programele școlare românești nu vin în sprijinul dezvoltării spiritului antreprenorial, iar cheltuielile

realizate de statul român în acest domeniu sunt insuficiente și, prin urmare, nu conduc la rezultate satisfăcătoare.

Conform studiului Global Entrepreneurship Monitor, realizat de Banca Mondială, în România doar 29% din populația cu vârsta cuprinsă între 18–64 ani identifică oportunități de afaceri, în timp ce mai puțin de jumătate, și anume 46%, consideră că dispun de abilități și cunoștințe necesare pentru a demara propria afacere. Astfel, se impune reformarea cât mai rapidă a sistemului de învățământ în acest domeniu, atât prin dezvoltarea de programe specifice antreprenoriatului, cât și prin susținerea de cursuri de specialitate de către personal calificat și implicat în mediul de afaceri.

Principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii români sunt legate de nivelul ridicat de fiscalitate, de legislația complicată, de absența infrastructurii, de lipsa forței de muncă, de taxele și impozitele ridicate, de piața de desfacere. În acest sens, 58% dintre companiile din România consideră că statul menține numeroase reglementări inutile și costisitoare. La problemele enumerate se mai adaugă o lungă listă de piedici pe care administrațiile publice locale le pun în calea dezvoltării mediului de afaceri. De aceea, 87% dintre companii doresc să interacționeze cu un singur organ de control. În aceste condiții, profituri în creștere au fost menționate de firmele cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Ponderea cea mai mare a celor care au resimțit creșterea costurilor directe, forța de muncă și materiale, este dată de companiile din domeniul producției, față de companiile din comerț sau transporturi.

Dintre măsurile legislative aferente acestui domeniu, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de companiile cu cifra de afaceri sub un milion de euro. Firmele cu cifra de afaceri de peste un milion de euro consideră că măsura respectivă nu a avut niciun efect asupra activității lor.

În ultimii ani, „concepția economică” a guvernărilor de stânga s-a axat pe tăierea finanțărilor de la acele programe care generează locuri de muncă, care stimulează investițiile, care dau o șansă tinerilor antreprenori și care conduc la formarea unei clase de mijloc solide și atât de necesară în societatea românească. Pentru a putea supraviețui, sectorul IMM-urilor are nevoie de măsuri concrete de finanțare, pentru că, din păcate, cel mai puțin creditabil client bancar este întreprinderea mică și mijlocie.

Creșterea volumului de investiții, precum și încurajarea accesului IMM-urilor pe piața unică și pe terțe piețe pot duce la reducerea decalajelor de competitivitate pe care IMM-urile din România le înregistrează față de cele din Uniunea Europeană, precum și la alinierea companiilor românești la standardele comunitare.

Având în vedere faptul că susținerea dezvoltării economice a țării pe termen lung trebuie privită și prin prisma încurajării și a sprijinirii activităților IMM-urilor, consider că stimularea înființării IMM-urilor în România constituie o modalitate de promovare a spiritului antreprenorial și, prin urmare, de dezvoltare a economiei la nivel național.

„Autoritățile române au și ele dublu standard!”

A trecut mai bine de un an de când mai multe state europene au acuzat faptul că unii agenți economici comercializează produse alimentare de o calitate inferioară, mai ales în țări ca România, Bulgaria, Ungaria sau Polonia. Dublul standard despre care s-a vorbit se referă la calitatea diferită a materiilor prime utilizate de producători în funcție de piața pe care vând produsele: produse mai bune la ei, produse inferioare la noi. Majoritatea statelor din regiune, cu excepția României, nu au lăsat lucrurile așa, ci au demarat anchete și au cerut explicații de la mai-marii care conduc Uniunea Europeană. Este motivul pentru care s-au făcut investigații, s-au aplicat sancțiuni și chiar se vorbește despre măsuri concrete care să elimine aceste practici din statele mai slab dezvoltate.

Vă întrebați oare de ce România a tăcut și tace în continuare pe această temă, deși consumatorul român este cel mai sărac din Uniunea Europeană și cumpără, de obicei, produsele alimentare cele mai ieftine. Vă întrebați oare dacă mai avem ministru la agricultură sau nu. Vă întrebați, pe bună dreptate, cu ce se ocupă și cu ce s-a ocupat autoritatea guvernamentală abilitată să controleze și să sancționeze astfel de practici. Mă refer la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care se află sub autoritatea doamnei prim-ministru Dăncilă! Dacă nu știți, în România, chiar autoritățile sunt cele care au un dublu standard. Da!

Dacă nu știți cumva cu ce se ocupă ANSVSA, atunci vă spun eu. ANSVSA închide abatoare românești unul după altul, închide mici făbricuțe de producție a produselor alimentare deținute de români și suspendă activitatea unor comercianți de produse românești, chiar dacă aceștia îndeplinesc condițiile legale. În schimb, ANSVSA nu are timp să cerceteze calitatea produselor care vin din import și nici să verifice activitatea unor producători sau comercianți străini. Atâta vreme cât ANSVSA are un dublu standard când controlează producătorii și comercianții din România, consumatorii români vor cumpăra în continuare produse de calitate îndoielnică, dar scumpe, pentru că cele românești dispar, chiar dacă sunt mai bune și mai ieftine.

„Demagogia condamnă România”

Sâmbătă, la Sala Palatului, într-un spectacol care l-ar fi făcut invidios până și pe Nicolae Ceaușescu, s-a desfășurat Congresul național al Partidului Social Democrat, un eveniment lipsit de sclipirea „vremurilor de odinioară”, dar care a păstrat simbolistica comunistă și toate ingredientele autoritarismului: cultul liderului, docilitatea membrilor, demagogie și superficialitate!

După trei prim-miniștri schimbați în doar un an de guvernare, după o devalorizare istorică a monedei naționale și un haos în sistemul fiscal, iată că Liviu Dragnea a ieșit la scenă deschisă să mai coafeze realitatea, să vândă noi iluzii, să estompeze din declinul de imagine înregistrat în percepția publică. Anul de grație 2040 se anunță unul fabulos, căci este termenul scadent pentru ca laptele și mierea să curgă pe plaiurile mioritice.

Ceea ce evită să menționeze liderul suprem este că România duce o politică izolaționistă în plan extern, iar toți investitorii care până mai ieri considerau țara noastră o piață atractivă, un teren fertil pentru afacerile lor, cu oameni calificați și cu o politică fiscală stabilă și predictibilă, astăzi își refac socotelile și preferă state mai scumpe, dar stabile fiscal. Efectele unei politici iraționale – „noi împotriva tuturor” – se vor reflecta în bugetele anilor viitori, în incapacitatea statului român de a plăti arieratele, salariile și pensiile.

Românii trebuie să știe realitatea necosmetizată, mascată de aplauzele celor 5.000 de aplaudaci social-democrați!

Avem cele mai mici investiții guvernamentale din ultimii ani, suntem înglodați în datorii – doar în ianuarie 2018

Guvernul PSDragnea a împrumutat două miliarde (!) de euro pe 12 și 20 de ani –, suntem foarte aproape de a pierde 150 de milioane de euro, finanțare europeană nerambursabilă pentru cele trei spitale regionale, iar peste hârtiile cu autostrăzi desenate frumos se așază praful, căci lucrurile în teren nu avansează!

Disperat după capital electoral și imagine publică, Liviu Dragnea îmbrățișează ideile naționaliste, dar ascunde și de această dată adevărul, căci toată țopăiala fiscală, toate măsurile antieconomice luate de guvernele PSDragnea nu au făcut decât să mărească decalajele dintre regiuni și din păcate cei mai loviți sunt mereu cei mai săraci!

Pe fondul instabilității fiscale și al lipsei investițiilor în infrastructura rutieră și feroviară, Regiunea de Nord-Est nu va atrage niciodată investitori străini, ci, în cel mai fericit caz, va stagna.

Ne-am săturat să figurăm la „vești proaste”, ne-am săturat să primim firimiturile guvernelor PSD, stând cu mâna întinsă pentru un drept garantat de Constituția României. Suntem în colaps, dar cu toate acestea ni se vinde că vom finaliza cincinalul în 4 ani.

Românii trebuie să știe că demagogia are un nume, Liviu Dragnea, și un instrument, Partidul Social Democrat!

„Emigrația, principala problemă a României”

Astăzi voi prezenta câteva date extrem de îngrijorătoare, de care nimeni nu vorbește, dar care conturează cea mai stringentă problemă a României: plecarea cetățenilor activi din țară. Din păcate, în ciuda gravității fenomenului emigrației, decidenții PSD–ALDE ocolesc acest subiect, din motive care probabil țin de incompetența acestora în vederea rezolvării acestei probleme.

Conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite, România se află pe locul 2 în lume, după Siria, țară aflată în război civil, la fenomenul emigrației. Conform ONU, în perioada 2007–2017 3,4 milioane de români au plecat din țară, adică 17% din populația României. Dacă aceste cifre nu vă îngrijorează, vă pot spune că la fiecare șase minute un român părăsește România. De la Revoluție și până azi am pierdut în medie 85.000 de locuitori pe an, adică un oraș de mărime medie din România, în fiecare an, negreșit. Din păcate, analiza detaliată a fenomenului emigrației în România dezvăluie adevăruri dureroase și triste. De exemplu, conform INS, în anul 2016, peste 210.000 de români au plecat din țară pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, iar din aceștia peste jumătate sunt tineri între 20 și 39 de ani. Dacă ne uităm și la nivelul de pregătire al celor care pleacă, ne piere și orice urmă de speranță. Din păcate, toate aceste date statistice descriu o dramă națională: viitorul acestei țări fuge de această țară!

În tot acest timp, actualii guvernanți, colegii noștri de la PSD și ALDE, propun proiecte și programe care nu numai că nu stopează plecarea românilor din țară, ci chiar o încurajează. Astfel, două publicații prestigioase, Liberation și Forbes, ne-au dedicat ample analize privind emigrația la finele anului trecut. Conform acestor analize, instabilitatea legislativă, corupția și calitatea îndoielnică a serviciilor publice reprezintă principalele trei motive pentru care românii aleg să plece din țară.

Dacă ne gândim la anul 2017, putem observa cu ușurință cum modelul de comportament guvernamental implementat de PSD–ALDE coincide cu principalele trei motive pentru care românii părăsesc țara. Din păcate, nu există niciun semn încurajator privind schimbarea modelului de management guvernamental, într-un sens în care să sperăm la stoparea acestui fenomen de emigrație accentuată.

Din păcate, nu există soluții magice la problema emigrației. Se vede acest lucru din eșecul tuturor programelor guvernamentale destinate celor care doresc să se întoarcă în țară. Până nu vom avea predictibilitate legislativă și servicii publice de calitate, comparative cu cele din vest, românii nu vor veni acasă, iar acest lucru se poate face prin reforme profunde în educație, în sănătate și în administrație. Până nu vom avea infrastructură de transport europeană, niciun român nu se va gândi serios să se întoarcă acasă. Cei care locuiesc deja în state din vestul Europei au standarde înalte în privința moralității în politică sau a pregătirii profesionale a celor propuși în funcțiile publice. Românii care au plecat deja afară și-au dat seama că guvernanții de la PSD și ALDE au comportamente contrare așteptărilor și năzuințelor lor.

Dacă nu vom lua măsuri urgente, dacă nu vom crește calitatea serviciilor publice, dacă nu vom reforma administrația, dacă veți continua asaltul asupra justiției și dacă nu vom europeniza politica și modalitatea de cheltuire a banului public, nu vom putea niciodată să câștigăm această luptă cu plecarea cetățenilor din România!

„Guvernarea României, între congrese cu fast și incompetență”

Într-o luare de poziție de săptămâna trecută am atras atenția asupra unui document de lucru emis de Comisia Europeană la 7 martie a.c. privind Raportul de țară pentru România, care conține o serie de avertismente și semnale îngrijorătoare pentru situația în care ne aflăm astăzi, sub efectele guvernării PSD–ALDE.

Dincolo de faptul că România are creștere economică, alte aspecte pozitive nu prea sunt. În primul rând, este de remarcat că și Comisia Europeană certifică ceea ce mulți analiști au avertizat că se întâmplă. Avem o creștere economică bazată pe consum, care nu poate fi sub nicio formă sustenabilă, în condițiile în care suntem deficitari la capitole precum reformele structurale, consolidarea fiscală și, poate cel mai important aspect, investițiile. În plus, deficitul bugetar devine la rândul său unul îngrijorător, iar inflația a atins în luna februarie a.c. 4,72%, nivel record pentru ultimii ani. Toate aceste efecte se raportează însă la anul 2017, la efectele pe care politicile dezastruoase ale guvernelor PSD–ALDE le-au adus asupra economiei României. Îngrijorările semnalate, pe bună dreptate, de Comisie pot fi multiplicate de efectele „revoluției fiscale” și ale noilor măsuri pe care Guvernul Dragnea 3 se pregătește deja să le ia într-o manieră la fel de haotică și neprofesionistă.

Este foarte probabil ca abia în următoarele astfel de poziționări din partea Comisiei Europene să regăsim cu adevărat o statistică centralizată a „bombelor” economice pe care această guvernare ni le aduce în fiecare zi și poate atunci o să explice Liviu Dragnea și gruparea de incompetenți și de corupți în fruntea cărora se află ce s-a întâmplat în acest an cu bugetele locale, spre exemplu. De ce s-au tăiat fondurile pentru investiții din bugetele primăriilor, dragi conducători? Și când aveți de gând să și virați bugetele pe anul curent la nivelul întregii țări? Dacă românilor nu

le puteți răspunde, le veți putea oferi o explicație măcar partenerilor noștri din Uniunea Europeană sau așteptăm întâi sancțiuni la adresa României, care să vă argumenteze ulterior poziția naționalistă și dictatura imposturii pe care o instalați?

În plus, atacurile repetate asupra justiției din România, poate cu atât mai mult în contextul incompetenței dovedite și al poziționării evidente de partea penalilor a ministrului Tudorel Toader, nu au fost și nu pot fi trecute cu vederea. Raportul Comisiei Europene atrage un și mai serios semnal de alarmă asupra derapajelor în justiție promovate de PSD–ALDE și asupra modului în care aceste măsuri distructive afectează considerabil România și credibilitatea noastră, în context european și internațional, ca să nu mai vorbesc de predictibilitatea pentru mediul de afaceri.

În toate aceste condiții și cu astfel de semnalmente privitoare la efectele măsurilor pe care le iau PSD–ALDE, care este atitudinea guvernanților noștri? Premierul Vasilica Viorica Dăncilă are întâlniri peste întâlniri cu ambasadori ai Uniunii Europene în care se arată foarte vitează pe temele ridicării MCV și intrării României în spațiul Schengen, într-o demonstrație aproape cotidiană de ignoranță și defazare. Cum ar putea spera cei de la PSD–ALDE că aceste două obiective strategice pentru România mai pot fi atinse, în condițiile mostrei de guvernare coruptă și îndreptată împotriva parcursului democratic, european și euroatlantic al României pe care o livrează și pe care nu au ezitat să o livreze chiar și în perioada vizitei lui Frans Timmermans, în urmă cu două săptămâni?

România de astăzi este condusă conform exemplului foarte elocvent pe care Liviu Dragnea ni l-a servit la Congresul PSD din 10 martie. Exercițiul de imagine al liderului PSD a fost cel care definește și politica Guvernului doamnei Dăncilă, singurele referiri la măsuri ori direcții de guvernare în cadrul acestui congres având forma unor încercări ale doamnei Dăncilă de a „striga catalogul” în propriul Guvern, fără a încerca măcar să explice sau să detalieze măsurile avute în vedere, pe care, de altfel, le tot auzim din 2016 fără vreo demonstrație efectivă. Lozinci cât cuprinde, scandări demne de congresele Partidului Comunist Român și minciuni cât casa referitoare la măsurile luate de PSD–ALDE și la efectele lor; asta este tot ce primim în aceste zile.

Simulacrul de congres la care am asistat a scos la iveală nu doar modul în care Liviu Dragnea își distruge propriul partid, înlăturând prin regie orice urmă de opoziție din interior, dar și nivelul exacerbat al incompetenței și al lipsei de responsabilitate a celor aflați la putere. Singurele preocupări ale actualilor guvernanți, toți actori ai lui Liviu Dragnea, sunt legate de propria putere, de încălecarea totală a justiției și a întregii societăți românești și de coagularea unui cult al personalității pentru Liviu Dragnea. În spatele unor reușite închipuite, al acelorași promisiuni repetitive și al unei noi mostre de discurs îndreptat împotriva propriului stat, a propriei societăți și a instituțiilor statului român, Liviu Dragnea a livrat o nouă mascaradă politică, pe care numai dumnealui și cercul său de acoliți o mai poate crede și care seamănă din ce în ce mai mult cu o încercare veritabilă de dictatură personală. Atât pot și atât fac astăzi cei aflați la guvernare.

Închei prin a reitera mesajul USR de sâmbătă, când am văzut cu toții cum opoziția firească și exercitarea dreptului de a protesta al cetățenilor români au fost înăbușite, din nou, printr-o politică a „pumnului în gură”, la același minunat congres al PSD: Nu vă lăsăm să întoarceți România în comunism!

Instituția principală a unei democrații, Parlamentul, joacă un rol fundamental într-o societate. Sunt însă momente în care votul majoritar exprimat de reprezentanții cetățenilor are nu doar o importanță istorică imensă, ci și una semnificativă în plan simbolic, capabilă să ofere peste generații un model de voință politică bună!

Actul prin care, la 14 martie 1881, Principatul României a fost înălțat la rang de regat a reprezentat atunci nu doar un moment de sărbătoare al întregii națiuni, ci și un gest de extremă responsabilitate, atitudine patriotică și fermitate în acțiunea politică favorabilă demnității și suveranității poporului român. Ziua de 14 martie reprezintă acel moment pe care îl putem identifica drept oportun pentru reînțelegerea importanței pe care o au reprezentanții țării trimiși în Parlament pentru a configura pozitiv prezentul și viitorul țării prin legislația pe care o adoptă.

Asistăm astăzi la atitudini care nu par să vizeze binele comun, ci interesul personal, îngust și egoist, de cele mai multe ori iresponsabil, privitor la efectele pe care unele decizii le pot crea în societate. Vidul de inițiativă în favoarea cetățenilor poate duce la efecte extrem de negative pe termen lung, iar proasta dirijare de la nivelul vârfului ierarhiei politice poate duce România înapoi în istorie.

Este extrem de important să ne aducem aminte și să reactualizăm momente precum cel de la 14 martie 1881, pentru a înțelege oportunitățile pe care o țară le poate avea dacă factorul responsabil la nivel decizional optează pentru acele tipuri de măsuri care sunt în interesele cetățenilor. Forța pe care Regatul României a dobândit-o odată cu momentul de la 1881 a fost incomparabilă după acel moment, lucru resimțit la toate nivelurile societății. Forța economică a crescut exponențial, iar puterea de negociere cu partenerii politici externi a dobândit o cu totul altă anvergură. Iar astfel de schimbări nu pot avea loc decât cu oameni care au înțeles că rolul pe care îl au, având calitatea de demnitari ai statului, este crucial pentru viitorul a milioane de cetățeni pe care îi reprezintă.

Ne putem pune întrebarea la ce fel de moment asistăm astăzi, comparat cu cel de la 14 martie 1881; dacă instituția Legislativului mai poate avea rolul și impactul pe care l-a obținut cu acea ocazie, grație unor mari oameni de stat. Răspunsul este „da”, însă doar cu condiția ca toți cei care astăzi reprezintă o piedică și o piatră de moară pentru evoluția normală și firească a României să fie în cele din urmă sancționați, în urma atitudinii discreționare și imorale pe care încearcă să o instaureze la toate nivelurile societății. România are nevoie de altceva, de o politică altfel, de o politică matură și modernă. România trebuie să scape de trecut, chiar dacă zilnic asistăm la scene care ne vorbesc despre vremurile de cea mai tristă amintire.

Declarația mea politică de astăzi privește un subiect care pe noi, femeile, ne interesează și ne afectează în mod direct: discrepanța între salarii în funcție de gen. Dar cred că dispariția acestei discrepanțe ar constitui un fapt pozitiv pentru toți românii.

Săptămâna trecută, Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, a publicat un raport în legătură cu diferențele dintre salariile femeilor și bărbaților, cu privire la datele

aferente anului 2016. Conform acestuia, media europeană arată că femeile au câștigat cu 16 procente mai puțin decât bărbații. Totuși, în România, această diferență a fost de doar 5,2%, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în topul decalajului din statele membre ale Uniunii Europene. Iar aceasta este una dintre situațiile în care a fi pe ultimul loc în top este un lucru bun. Dacă privim la statisticile din 2011, când în România se înregistra o diferență de 9,6 procente, raportul de acum denotă faptul că în țara noastră a plăti o persoană la justa sa valoare, indiferent de gen, este o tendință ascendentă.

Am afirmat la începutul acestei declarații că dispariția decalajului ar fi pozitivă pentru toți, femei și bărbați. Practic, eliminarea diferenței care acum este în avantajul domnilor ar însemna venituri crescute într-o gospodărie. Pentru femei, ar duce la independență financiară și la creșterea respectului de sine, știind că munca ta este apreciată în funcție de calitatea acesteia, nu de cifra de la începutul codului numeric personal.

Să nu trecem cu vederea totuși că datele din acest raport se referă la anul 2016. Acum, 14 martie 2018, ne aflăm într-o perioadă în care au intrat deja în vigoare o serie de acte normative care au crescut veniturile a multor categorii de persoane. Deși acest lucru nu are ca efect în mod obligatoriu reducerea diferenței dintre femei și bărbați în ceea ce privește salariile, are ca efect creșterea globală a veniturilor românilor. Și sunt convinsă că, dacă menținem aceeași preocupare pentru crearea unui cadru legislativ în care egalitatea de șanse, tratamentul corect al tuturor cetățenilor și plata muncii la un nivel decent primează, raportul cu datele colectate de Uniunea Europeană pentru 2018 va fi unul mult mai favorabil, atât din punctul de vedere al cuantumului salariilor, cât și al decalajului financiar dintre femei și bărbați.

„Românii de niciunde, dar totuși români!”

Prin declarația politică de astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră problematica legată de comunitatea „volohilor” din Transcarpatia, satul Poroșcovo, Ucraina, o comunitate cu peste 2.000 de români, plină cu familii sărace și marginalizate atât de autoritățile ucrainene, cât și de cele românești, o comunitate care vorbește o limbă română arhaică, cei mai mulți fiind mulțumiți să trăiască în condiții mizere și fără siguranța zilei de mâine.

Cu haine rupte, case sărăcăcioase, desculți, analfabeți, totuși ei înregistrează cea mai mare creștere demografică a natalității dintre toate comunitățile de români de pe glob și pentru acest lucru merită să-i încurajăm.

Dacă ei nu au drept de vot și nu ne pot ajuta să câștigăm într-un scrutin electoral, haideți, totuși, să nu-i uităm și să le fim aproape!

Au nevoie de cărți în limba română, au nevoie să învețe să scrie și să citească, au nevoie să le deschidem o clasă cu predare în limba română cu un cadru didactic plătit din banii statului român, pentru ca și cei de acolo să se bucure de aceleași drepturi ca românii din țară, și anume dreptul la educație.

Cred că împreună putem să-i ajutăm să ducă o viață mai bună, pentru că acești copii merită un trai decent și lipsit de griji, merită să aibă copilărie, nu să crească alți copii de la o vârstă fragedă și să ajungă să nu cunoască cine sunt la 80 de ani. Au nevoie de un punct medical, pentru că mulți, atunci când se îmbolnăvesc, nu au unde merge și mor acasă de la un tratament necorespunzător.

Ei sunt ai noștri, micuții aceia nu visează la tablete sau la telefoane, ei visează la jucării, la cărți, la haine și la mâncare, iar România le poate acorda asta sub forma ajutoarelor sau aducându-i să-și vadă țară.

Consider că este de datoria mea, în calitate de deputat ales în Circumscripția electorală nr. 43 diaspora, să nu-i las ai nimănui, să-mi pese de frații noștri care nu au șansa unui trai decent, care au dreptul să știe ce înseamnă țara și care au dreptul să fie ajutați și susținuți, chiar dacă nu au drept de vot.

„Nu trebuie să ne scape și această creștere economică printre degete!”

România a intrat într-un nou ciclu de creștere economică încă din anul 2011. Atunci cele care ne-au scos din fundătura crizei economice au fost investițiile publice, pentru care s-au alocat până la 7% din PIB. Știu bine că puțină lume își mai amintește că în anul 2011 se dădeau în folosință trei tronsoane de autostradă, respectiv Medgidia–Constanța, Arad–Timișoara și șoseaua de centură a Sibiului. De la acel moment, pare că Guvernul nu mai este capabil nici măcar să repare gropile din asfalt, darămite să construiască drumuri noi.

Ceea ce este cu totul de neînțeles este faptul că acele tronsoane de autostradă finalizate, dar și altele inaugurate în anii următori s-au demarat și s-au construit în perioadă de criză; or, după ce România a scăpat de criză, nu a mai reușit să construiască nimic. De ce? Pentru că, anual, guvernele care au urmat la conducerea țării au sacrificat de la un an la altul tocmai banii pentru investiții, ajungând ca în anul 2017 să avem cele mai slabe investiții publice din ultimii 12 ani, pentru care s-au cheltuit numai 3,2% din PIB, adică mai puțin de jumătate decât se aloca în criză economică. Mai mult decât atât, 80% din investițiile făcute anul trecut au fost făcute de primării și de consilii județene, din bugetele proprii, și numai 20% au fost făcute de Guvern. Înțelegeți pe ce pantă negativă ne aflăm?

Nu putem să nu constatăm că istoria se repetă. Și în perioada de creștere economică dintre anii 2001–2004, România, deși avea o economie care „duduia”, nu a investit nimic în modernizarea infrastructurii primare. Și atunci, ca și acum, s-au risipit bani mulți pe proiecte mai mult sau mai puțin utile, care într-un final au fost cu totul abandonate.

Este grav că nu învățăm din greșelile trecutului! O vorbă înțeleaptă din popor spune că bunul gospodar își face iarna car și vara sanie. Un bun guvern ar trebui să construiască atunci când dispune de resurse, când se află într-un context economic favorabil, pentru că atunci când se vor aduna norii negri, bani pentru investiții mari nu se vor mai găsi.

Este evident că de modul în care se realizează aceste investiții depinde în mod esențial și sănătatea economiei private. O investiție publică are efecte de antrenare în economie și reprezintă un stimul de dezvoltare și pentru agenții economici mari, precum și pentru cei mici și mijlocii, cărora le cresc comenzile și care găsesc în acest lucru un motiv în plus să crească producția.

Am susținut constant că România are nevoie, astăzi, mai mult ca niciodată, de lucrări serioase de modernizare,

care vor aduce cu ele investiții private serioase, locuri de muncă mai multe, mai bine plătite și prosperitatea așteptată de români își va găsi și ea locul. Investitorii se uită atent la România. Vor să investească, vor să construiască fabrici, vor să ofere locuri de muncă românilor, pe salarii occidentale. Cu toate acestea, constatăm cu toții că producători mari care curtează țara noastră ezită din cauza lipsei infrastructurii, din cauza birocrației excesive și a „atențiilor” pe care trebuie să le plătească, dar și din cauza instabilității legislației fiscale.

Am toată convingerea că, în viitorul apropiat, PNL va răspunde exact acestor probleme, iar mediul de afaceri din România va putea să evolueze sănătos, să se consolideze și să țină piept concurenței puternice venite din Vest. Bani pentru autostrăzi și căi ferate avem destui în vistieria Uniunii Europene. Nu trebuie decât să-i luăm și să punem șantierele la treabă, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În era computerelor, a rețelelor și a internetului, orice agent economic ar trebui să completeze maximum două-trei formulare pe an și să plătească, de la propriul birou, obligațiile fiscale statului. Adio cozi, adio umilințe, adio atenții oferite funcționarilor!

Despre legislație, nu cred că este cineva care nu știe că orice agent economic care vrea să respecte legea este luat prin surprindere de sutele de modificări operate de Guvern prin ordonanțe de urgență. Pentru aceasta, legislația trebuie simplificată și trebuie să fie stabilă, dacă se poate să rămână nemodificată pentru cel puțin 4-5 ani la rând.

Toate aceste lucruri pe care trebuie să le facă PNL nu sunt lucruri imposibile și nici simple promisiuni. Ele trebuie să fie obligația oricărui guvern responsabil condus de PNL, care trebuie să repare o țară pustiită de o coaliție de guvernare profund incompetentă, formată din PSD și ALDE.

„PSD a lăsat de izbeliște guvernarea”

După cum a demonstrat actuala guvernare, este tot mai evident faptul că, în România, stânga politică a fost golită de orice conținut. În goana după modificarea legilor justiției, pentru a proteja membrii de partid cu dosare, PSD a abandonat categoriile sociale cele mai vulnerabile, a lovit, prin măsuri economice haotice, în puterea de cumpărare a celor aflați în prag de sărăcie. Inflația crește în ritm galopant, la fel prețurile la alimente și servicii de bază, în vreme ce coaliția PSD–ALDE se împăunează cu o creștere economică record, creștere pe care niciun român sărac sau din clasa de mijloc nu o resimte în buzunarele sale.

În România, circa 40% din populație este supusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Din acest procent, 1,7 milioane sunt copii. PSD se folosește de resurse uriașe pentru a lupta împotriva justiției și apărarea celor care au comis fărădelegi. În schimb, despre implementarea Pachetului național antisărăcie nu se mai știe nimic. Planurile privind eliminarea zonelor de sărăcie au rămas pe hârtie, deoarece prioritățile Executivului sunt cu totul altele. Are de căutat noi surse de împrumut, îndatorând țara pentru a onora cheltuielile curente, nu pentru a clădi poduri și a da în folosință autostrăzi sau căi ferate rapide. Astfel, populația expusă riscului de sărăcie și excluziune socială se va trezi, după neagra perioadă a guvernării PSD–ALDE, ca fiind „nefericita posesoare” a unei poveri care îi periclitează inclusiv șansa unui viitor mai bun. Niciodată în istoria sa, PSD, odată ajuns la putere, nu a lăsat la voia întâmplării guvernarea. Acum însă are în frunte un lider al cărui singur scop este să-și consolideze un regim personal în partid și, pe cât posibil, în raport cu întreaga țară. Iată cum, dintr-o mare formațiune de stânga, cu pretenții de onorabilitate, PSD a ajuns un proscris al Uniunii Europene, un membru renegat de propria familie politică europeană – și totul nu de dragul poporului, ci de dragul unui singur om, Liviu Dragnea!

Nu putem privi cu detașare guvernarea haotică, lipsită de sens, pe care liderul PSD a impus-o. Semnele problemelor economice create de această guvernare încep să se simtă din ce în ce mai mult, așa încât ne putem aștepta la tot mai rău. După cum am mai spus în nenumărate rânduri, decontul final va ajunge în casa fiecărui român, nu doar la membrii și la votanții PSD–ALDE, iar măsurile de revenire după dezastrul lăsat ne-ar putea costa prea mult și nemeritat, doar pentru că Dragnea vrea să își satisfacă moftul de dictator.

Am urmărit cu atenție, săptămâna trecută, discuțiile din cadrul vizitei la București a președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić. Recunosc, am fost dezamăgit de superficialitatea cu care liderii României, respectiv președintele Klaus Werner Iohannis, premierul Vasilica Viorica Dăncilă și șeful Camerei Deputaților, Nicolae Liviu Dragnea, au abordat această întâlnire. Mă așteptam ca, în afară de subiectele tradiționale, legate de relațiile economice și diplomatice, să văd, măcar din partea unuia dintre ei, o poziționare hotărâtă în ceea ce privește respectarea – a se citi nerespectarea – de către Serbia a drepturilor comunității românești din statul vecin.

Românii din Valea Timocului sunt în continuare prigoniți, fiind lipsiți de drepturi elementare: învățământ în limba română pentru toți copiii și tinerii care vorbesc această limbă, recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, nu doar în Voivodina, emisiuni în limba română la posturile de radio și televiziune din regiune.

Acum exact 6 ani, în martie 2012, la Bruxelles, România și Serbia au semnat un Protocol bilateral privind protecția minorităților naționale. Atunci, România a condiționat votul său pentru parcursul european al Serbiei tocmai de respectarea prevederilor acestui document. Din păcate, angajamentele asumate sunt și astăzi încălcate cu brutalitate, iar autoritățile de la București tac.

Autoritățile de la Belgrad continuă să aplice standard dublu românilor, aceștia fiind respectați în Voivodina și umiliți în Valea Timocului. Dovadă este chiar declarația de săptămâna trecută a președintelui sârb, după întrevederea cu președintele Iohannis. Acesta a făcut referire din nou doar la românii din Voivodina. „În ceea ce privește situația comunității române din Serbia, noi ne vom strădui să întreprindem lucruri importante (...), va fi vorba despre buna satisfacție a necesităților și a drepturilor românilor din Voivodina, precum este vorba și despre situația comunității sârbe din România”, a spus Vučić. Iohannis s-a făcut că nu aude sau, mai grav, nici măcar nu a sesizat vreo neregulă.

Avem în Valea Timocului un număr important de români, care luptă zilnic pentru a-și păstra identitatea, pentru a vorbi și a se ruga în limba română. Sunt români la fel ca noi, dar pe care statul român îi trădează în fiecare zi în care închide ochii la încălcările flagrante ale drepturilor acestora.

România ar trebui să informeze de urgență statele Uniunii Europene cu privire la nerespectarea de către Serbia a unui document oficial. Este datoria noastră să ne apărăm românii de lângă noi!

„Luna martie, luna în care trebuie să ne gândim la drepturile femeilor de pretutindeni”

La 8 martie este sărbătorită Ziua internațională a femeii, prilej cu care sunt organizate diverse manifestări dedicate acestei zile cu o încărcătură istorică, dar și socioculturală deosebită.

Nu există o origine clară, unanim acceptată, a Zilei internaționale a femeii. Unii o leagă de revolta câtorva mii de muncitoare de la fabricile de textile din New York, în anul 1857, în timp ce alții susțin că această zi a apărut ca urmare a mișcărilor de stradă organizate în 1917, în Rusia țaristă, la Petrograd, de femeile de la Uzinele Putilov, eveniment care a marcat începutul Revoluției Bolșevice.

Toate aceste teorii au însă un punct comun: Ziua internațională a femeii s-a născut din curajul unor luptătoare de a spune NU discriminării și abuzurilor.

Recunoscută oficial de Organizația Națiunilor Unite abia în 1977, ziua de 8 Martie este și astăzi una de celebrare a drepturilor femeilor și a păcii internaționale, marcând schimbările pe care femeile le-au generat în societate, în căutarea demnității, a egalității de șanse și a valorilor democratice.

Din păcate, chiar și în 2018 mai există țări în care femeia este privită ca o ființă inferioară, care nu se poate bucura nici măcar de drepturile fundamentale ale omului.

În urmă cu doar câteva luni am văzut cu toții imagini de la mișcările de stradă care au avut loc în Iran, fiind organizate preponderent de femei și de tineri nemulțumiți de corupție, de sărăcie, dar și de abuzurile săvârșite de reprezentanții unui regim fundamentalist. În timp ce femeile din țările democratice sărbătoreau, poliția din capitala Iranului a arestat 29 de femei care au fost acuzate că au fost „păcălite” să se alăture protestelor de stradă față de o lege care face ca purtarea hijabului să fie obligatorie.

Femeile din toată țara au protestat față de lege, și-au dat jos hijaburile și le-au înfășurat pe bețe, pentru ca apoi să le fluture. Deși femeile din Iran se luptă împotriva hijabului de aproape patru decenii, noul val de proteste a acaparat mai multă atenție și a provocat o dezbatere fără precedent în ceea ce privește libertățile individuale.

În majoritatea statelor democratice, mii de iranieni care trăiesc în exil au format Consiliul Național al Rezistenței Iraniene, o organizație care militează pentru instaurarea unui regim democratic în Iran și care promovează respectarea drepturilor omului.

Această situație este întâlnită în numeroase țări conduse de regimuri totalitare. Ceea ce pentru o femeie din Uniunea Europeană sau dintr-un alt stat democratic reprezintă o stare de normalitate, pentru femeile din Iran, Siria și alte state este doar un vis.

Luna martie, considerată de mulți dintre noi ca luna femeilor, este o perioadă în care trebuie să ne îndreptăm gândurile și către semenii noștri aflați în suferință, care duc o viață marcată de încercări și de privări de libertate, indiferent de locul în care s-ar afla. Este datoria noastră să contribuim la consolidarea valorilor democratice în lume, dar mai ales să ne asigurăm că drepturile omului sunt respectate, acestea reprezentând premise esențiale pentru dezvoltarea unei societăți!

„Am realizat o creștere de 60% a pensiei minime”

Coaliția PSD–ALDE continuă să confirme faptul că își respectă promisiunile luate față de pensionari în campania electorală din toamna lui 2016. Am demonstrat că le acordăm tuturor categoriilor sociale o deosebită atenție, dar, din respectul pe care-l datorăm seniorilor, respectiv bunicilor și părinților noștri, ne focusăm atenția asupra nevoilor lor, mai ales că vârsta înaintată este însoțită și de o serie de suferințe. În campania electorală PSD a promis creșterea punctului de pensie în fiecare an. Și am realizat acest obiectiv important.

De asemenea, am promis creșterea pensiei minime. Și acest angajament a fost îndeplinit și va continua să reprezinte o prioritate pentru noi, cei din coaliția PSD–ALDE.

În momentul în care am preluat guvernarea, în ianuarie 2017, pensia minimă era de 400 de lei. În cel mai scurt timp, începând cu 1 martie 2017, aceasta a crescut la 520 de lei, respectiv cu 30%.

Țin să subliniez că, începând cu 1 iulie 2018, pensia minimă va crește la 640 de lei. Cu alte cuvinte, în doar un an și jumătate de guvernare PSD–ALDE am reușit să stabilim o măsură fără precedent, respectiv o creștere cu 60% a pensiei minime.

Nici celelalte categorii de pensii nu au fost și nici nu vor fi scoase din schema majorărilor. Ba din contră, și pentru acestea se vor opera creșteri succesive ale punctului de pensie.

Vă reamintesc că în decembrie 2016 punctul de pensie era 871,7 lei. Acesta a crescut la 917,5 lei în ianuarie 2017, iar în iulie 2017 a ajuns la 1.000 de lei. Punctul de pensie urmează să ajungă la 1.100 de lei în luna iulie a acestui an. În plus, creșterile succesive ale punctului de pensie au fost dublate de măsuri fiscale, care le-au adus mai mulți bani pensionarilor.

Pe deasupra, persoanele vârstnice beneficiază de eliminarea sau de limitarea unor impozite. În sprijinul afirmațiilor mele, țin să amintesc faptul că Guvernul PSD–ALDE a adoptat încă din luna februarie a anului trecut eliminarea obligativității plății CASS pentru toți pensionarii, adică un procent de 5,5%, și tot din acel moment a fost eliminat și impozitul pe venit pentru pensiile sub 2.000 de lei. Nu în ultimul rând, pentru pensiile al căror cuantum depășește 2.000 de lei, din luna ianuarie a scăzut și impozitul de la 16% la 10%.

Pe lângă aceste măsuri, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care toate persoanele care beneficiază de pensii mai mici de 900 de lei, indiferent dacă mai au și alte surse de venit, primesc medicamente compensate în procent de 90%. Toate aceste măsuri au dus la creșterea nivelului de trai al pensionarilor și au demonstrat că PSD a respectat și chiar a depășit promisiunile electorale făcute acestei categorii a populației.

„Salvarea are nevoie de salvare”

De câțiva ani buni, Serviciul de Ambulanță Timiș se zbate în sărăcie. Pe hârtie sunt 75 de autosanitare, dar în realitate peste 25% dintre ele sunt în permanență în atelierele de reparații și asta pentru că cele mai multe ambulanțe au fost cumpărate în anii 2007–2008. Multe dintre autosanitare au sute de mii de kilometri la bord, cea mai veche se apropie de un milion de kilometri, și aceasta în condițiile în care actuala legislație spune că după opt ani o mașină trebuie scoasă din serviciul de urgență. Dar, dacă acest lucru s-ar întâmpla, există riscul ca pacienții să moară înainte ca ambulanța să ajungă la ei.

Vechimea mașinilor și numărul mare de solicitări fac ca în permanență în service-urile de reparații să fie cel puțin 20 de ambulanțe. Pentru multe dintre ele nu există însă bani de reparații.

Numărul redus al autospecialelor de intervenție aflate în trafic duce însă și la situații în care, dacă nu ar fi ajutorul venit din partea SMURD, pacienții ar fi nevoiți să aștepte ore întregi până la sosirea unui echipaj. Mai mult, anul trecut medicii și asistenții de pe salvare din Timiș au avut peste 150.000 de solicitări. Fiecare ambulanță are câte 4-5 șoferi care lucrează pe ea și face câteva sute de kilometri doar într-o zi.

Situația este și mai gravă la stațiile de ambulanță din județ, la Sânnicolau Mare, Deta sau Făget. În cea mai fericită situație, sunt două ambulanțe în fiecare stație, asta dacă una dintre ele nu este în service, la reparații. Norocul, dacă putem spune așa, sunt echipele SMURD care intervin inclusiv în cazuri ce țin doar de serviciul de ambulanță, dacă este nevoie.

Pentru ca Serviciul de ambulanță Timiș să iasă din acest impas, ar fi nevoie de alocarea de fonduri pentru achiziția a cel puțin 10 autospeciale sanitare. Iar pentru a le repara pe cele aflate în service, pentru că numărul mașinilor din service-urile unde se repară autospeciale este uneori chiar mai mare decât cel al mașinilor din trafic, sunt necesare fonduri, bani care ar trebui alocați de Ministerul Sănătății.

De aceea solicit conducerii ministerului să aibă în vedere situația de la Timiș și să salveze Salvarea din Timiș.

„Euro-optimismul românilor sceptici, dar bine informați” Conform datelor diseminate prin intermediul raportului național pentru România, subsidiar studiului Eurobarometru Standard 88, realizat sub auspiciile Comisiei Europene, încrederea cetățenilor români în instituțiile naționale a scăzut dramatic în ultimii ani, doar puțin peste 20% dintre aceștia mai având așteptări pozitive de la Guvern.

Scepticismul marii majorități a populației este alimentat și de faptul că 35% dintre români sunt de părere că declinul economiei naționale va continua să se accentueze și în perioada următoare, contrar aparențelor sugerate de coaliția de guvernare, care, recent, și-a reinventat al treilea guvern de după alegeri.

Datele Eurobarometrului citat au reținut un trend descurajant premonitoriu mai mare privind evoluția pe termen scurt și mediu a propriilor economii doar în rapoartele naționale pentru Grecia, Croația și Marea Britanie, unde între 48% și 39% dintre cetățeni își manifestau neîncrederea în efectul politicilor de redresare și relansare promovate de propriile guverne.

Cu toate acestea, unul din doi cetățeni români ai aceluiași eșantion de respondenți apreciază că evoluția economică a Uniunii Europene este mai degrabă bună și foarte bună.

Datele raportului relevă în acest sens că direcția bună spre care se îndreaptă Uniunea Europeana este percepută de 47% dintre români, cu mult peste media europeană a așteptărilor optimiste, care abia dacă atinge 30%.

Cât privește direcția spre care se îndreaptă țara lor, 64% dintre participanții români la interviu au apreciat ca fiind o direcție greșită, în vreme ce la nivel european media expectanțelor era cantonată la 49%.

În altă ordine de idei, nu întâmplător, două treimi dintre românii intervievați și-au manifestat optimismul în legătură cu viitorul construcției Uniunii Europene, în condițiile în care media europeană a încrederii în acest edificiu nu depășea 57%.

De asemenea, românii se situează peste media statelor Uniunii Europene și în ceea ce privește optimismul cu privire la rolul și la activitatea principalelor instituții comunitare, 56% dintre aceștia manifestându-și încrederea în Parlamentul European, față de o medie europeană de doar 45%, în timp ce 50% dintre români apreciază activitatea Comisiei Europene, față de o medie europeană de numai 42%.

În condițiile în care reprezentativitatea națională a eșantionului de peste 1.000 de respondenți citați de raport nu poate fi pusă la îndoială, interviurile fiind realizate în toamna anului trecut de institutul TNS CSOP, răspunsurile cuantificate la chestionarele aplicate față în față îi descalifică în primul rând pe guvernanții care s-au prăbușit în topul încrederii românilor, trăgând după ei nu doar partidele pe care le reprezintă, dar și economia țării pe care trebuiau să o administreze, precum și speranțele milioanelor de cetățeni pentru care patria nu va mai fi locul în care s-au născut, ci doar țara în care le va fi mai bine.

Practic nu există nicio săptămână în care Parlamentul să nu ia în discuție câte o inepție legislativă promovată de PSD. Dacă acum două săptămâni am dezbătut mult controversata OUG nr. 91/2017, prin care s-a încercat cârpirea neajunsurilor la Legea salarizării, săptămâna acesta se va lua în discuție OUG nr. 90/2017, ordonanță mamut, care vizează măsuri de austeritate fiscală, precum tăierea cu 10% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile; compensarea muncii suplimentare doar cu timp liber corespunzător, fără plata orelor suplimentare; neacordarea tichetelor cadou, a premiilor sau a indemnizației de hrană și de vacanță; neacordarea indemnizației la ieșirea la pensie, la retragerea, la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă; suspendarea ocupării posturilor vacante din instituțiile și autoritățile publice.

Urmează apoi să luam în discuție OUG nr. 82/2017, act normativ prin care PSD–ALDE taie cota de contribuție la fondul de pensii administrate privat de la 5,1% la 3,75%, în condițiile în care la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat s-a intenționat ca, în termen de 9 ani de la începerea activității de colectare, cota de contribuție la fondul de pensii să se majoreze la 6%. Guvernul încalcă astfel drepturi constituționale, dreptul la pensie și dreptul la proprietate,

prin diminuarea contribuției la pilonul II, motiv pentru care PNL a solicitat avocatului poporului să atace actul normativ la CCR.

Și nu doar angajații sunt afectați de cuprinsul OUG nr. 82, deoarece o altă măsură cu impact negativ o reprezintă amânarea majorării punctului de pensie pentru data de 1 iulie 2018, în loc de 1 ianuarie 2018. Este primul an în care actualizarea nu se mai produce la începutul anului, pensionarii fiind cei afectați în această situație.

Nici mamele nu scapă, deoarece prin schimbarea modului de calcul se vor diminua și indemnizațiile acestora. Măsura va avea ca efect accentuarea scăderii natalității, care oricum este deja pe un trend negativ în România.

PNL nu poate susține aceste măsuri care afectează veniturile actuale și viitoare ale românilor!

Constatăm că cinismul PSD nu are limite. Este un furt din buzunarele angajaților, ale pensionarilor, ale mamelor, pentru acoperirea promisiunilor făcute în campania electorală.

Pe această cale, somăm PSD să ia în considerare amendamentele noastre, care vizează mărirea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2018 – 1.100 de lei, contribuția la pilonul II să fie de 6% începând cu 1 ianuarie 2018, eliminarea plafonului la indemnizația pentru mame și corelarea pragului minim cu salariul minim pe economie, eliminarea prorogării intrării în vigoare a venitului minim de incluziune și aplicarea sa cu 1 aprilie 2018.

Discuțiile din Camera Deputaților în privința lor sunt decisive, iar PNL se va lupta până la capăt în cadrul dezbaterilor din comisii și din plenul Camerei Deputaților, pentru a stopa adoptarea acestor ordonanțe în forma inițială, deoarece acestea vor afecta milioane de români.

„PSD încurajează egalitatea de șanse dintre bărbați și femei atât în politică, cât și în dezvoltarea economică și socială a României”

Cred că ne aflăm în fața unui moment marcant pentru societatea românească, un moment în care putem afirma că s-au depășit anumite prejudecăți și stereotipuri de gen, care pentru multă vreme au afectat prezența femeilor în funcții publice, precum și slaba reprezentare a acestora în anumite domenii de activitate dominate de bărbați până în urmă cu câțiva ani.

PSD este singurul partid din România care a promovat cele mai multe femei în politică la toate nivelurile, începând de la administrația publică locală și până la Guvern, Parlament și Uniunea Europeană. Toate aceste femei au dovedit că pot reprezenta cetățenii cu cinste, demnitate și competență: doamna Vasilica Viorica Dăncilă, prima femeie premier din România, doamna Corina Crețu, primul comisar european femeie care vine din țara noastră, precum și cele mai multe femei reprezentate într-un guvern politic, respectiv 8 miniștri, în afara prim-ministrului.

Trebuie să constat cu satisfacție că toate persoanele la care m-am referit au fost nominalizate de Partidul Social Democrat, care a dovedit în cel mai concret mod cu putință că este principalul partid din România care promovează egalitatea de șanse nu doar în politică, ci și în funcțiile de conducere din stat.

Nu am făcut o analiză a listelor de candidați ai celorlalte partide politice. Dar, în ceea ce privește listele PSD, la ultimele alegeri parlamentare a fost pentru prima oară când numărul femeilor a reprezentat 40% din total. Acum, în urma ultimului congres al PSD, avem paritate femei-bărbați și la nivelul funcțiilor de conducere a partidului.

Nu am cerut și nici nu voi cere vreodată să fiu susținută pentru că sunt femeie, ci vreau să fiu apreciată pentru ideile și principiile pe care le promovez. Nu cer și nu mi-aș dori în niciun caz să ocup o anumită funcție sau demnitate doar pentru că sunt femeie. Îmi doresc însă să am șanse egale cu orice bărbat de a ocupa o funcție politică, dacă am pregătirea și competențele necesare pentru a ocupa acea funcție.

Vreau să atrag atenția că și datele Eurostat arată că munca femeilor din România este cea mai apreciată, comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană.

În România nu există pe piața muncii discriminare de gen. Munca femeilor este apreciată, iar salariile femeilor, atât la stat, cât și în mediul privat, sunt aproape egale cu cele ale bărbaților.

România este un exemplu european. În România nu se poate vorbi de discriminare salarială între femei și bărbați, așa cum este în alte țări ale Europei. În Germania, de exemplu, diferențele salariale sunt, în medie, de 21,5% în favoarea bărbaților.

Din acest punct de vedere, România dovedește că are un mediu economic echilibrat, care favorizează egalitatea de șanse.

Toate măsurile din programul de guvernare al coaliției PSD–ALDE încurajează egalitatea de șanse dintre bărbați și femei. În acest context, decizia PSD de a promova și de a implica substanțial femeile în activitatea și în decizia politică reprezintă recunoașterea firească a rolului pe care acestea îl au în dezvoltarea economică și socială a României.

„Accesarea fondurilor europene prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale”

Agricultorii români au posibilitatea să acceseze fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Pentru a lua bani europeni, agricultorii trebuie să respecte o serie de condiții minime obligatorii.

Accesarea fondurilor europene, pe lângă oportunitățile oferite, presupune și o serie de provocări birocratice cu care beneficiarii se confruntă în procesul de accesare și de implementare a proiectelor de finanțare. Acestea pot deveni amenințări la adresa beneficiarilor, dacă nu sunt corect identificate, pregătite și gestionate.

Emiterea avizelor de către autoritățile competente pentru lucrările de investiții cu fonduri europene, emiterea studiului de impact asupra mediului și a acordului de mediu pentru proiectele finanțate din fonduri europene, respectiv șase luni pentru studiu și trei luni pentru acord, au influențat negativ absorbția fondurilor europene din sectorul agricol, și nu numai.

Neîncadrarea în termen sau depășirea acestuia, solicitat de la autoritățile de mediu, a determinat ca beneficiarii să nu se încadreze în termenul plăților, ducând la rezilierea contractelor, abandonarea multor proiecte de către beneficiari și crearea unor pierderi anterioare accesării fondurilor europene.

Pentru a grăbi procesul de absorbție și pentru o funcționalitate cât mai bună, cu atractivitate maximă pentru fermieri, este nevoie ca perioadele de emitere a avizelor, a studiului de impact și a acordului de mediu să fie prescurtate sau să se încadreze în marje rezonabile.

Nerealizarea procentului de absorbție a fondurilor europene și reticența din ce în ce mai mare a fermierilor de a mai dezvolta proiecte pe fonduri europene duc la diminuarea competitivității sectorului românesc, determinată și de prelungirea perioadei de emitere a avizului, a studiului de impact și a acordului de mediu.

În aceste condiții, Ministerul Mediului trebuie să ia măsuri urgente pentru a fluidiza eliberarea acestor acte strict necesare în procesul de absorbție a fondurilor europene pentru investiții.

„Partidul nostru are o mare responsabilitate, să asigure stabilitate și coerență”

Congresul PSD din 10 martie a demonstrat maturitate, unitate și încredere, iar alegerea a nouă femei în funcții de conducere spune multe despre evoluția noastră. Faptul că la 100 de ani de la devenirea noastră ca stat modern o femeie a fost învestită premier, o funcție de înaltă responsabilitate și demnitate publică, spune multe și despre evoluția noastră ca națiune.

Desigur, meritele nominalizării unei femei în funcția de prim-ministru sunt ale PSD, un partid care, iată, a susținut și susține femeile pe diverse paliere de răspundere și care a înțeles că implicarea noastră, a femeilor, înseamnă un plus de echilibru, mai multă creativitate, onestitate și o atitudine nonconflictuală, orientată spre găsirea de soluții.

Anul 2018 este anul în care sărbătorim Unirea. Trebuie să transformăm 2018 într-un an al unității PSD. Sunt convinsă că toți suntem de acord cu o realitate incontestabilă: există mult mai multe elemente care ne unesc față de cele doar câteva care ne dezbină. Rolul nostru, al femeilor din PSD, dincolo de răspunderea publică și de obligații, este să generăm echilibru. De aceea, mesajul meu simplu și clar este: uniți suntem puternici.

Pentru că tot am amintit de mesaje, iată, PSD este la guvernare după ce în 2016 a câștigat alegerile cu un mesaj simplu: „mai mulți români în clasa de mijloc”. La mai bine de un an de la acest moment, în plin Centenar, „mai mulți români în clasa de mijloc” nu mai este un slogan, este o realitate. Măsurile pe care PSD le-a implementat, în ciuda tuturor etapelor dificile, au oferit românilor mai mulți bani în buzunare, iar României o economie puternică și stabilă.

Partidul nostru are o mare responsabilitate, să asigure stabilitate și coerență, pentru a avea mâine România pe care ne-o dorim cu toții azi. Guvernul României, din care am onoarea să fac parte, trebuie să aibă susținerea voastră, a tuturor, astfel încât programul cu care am venit în fața românilor să fie implementat.

Din noua calitate, aceea de ministru al românilor de pretutindeni, vă spun cu sinceritate că există o dorință mare a românilor noștri plecați să fie mai aproape de țară.

Trebuie să le oferim mijloacele potrivite pentru a transforma această dorință în realitate. Și nu sunt puține măsurile cu care Guvernul vine înspre oameni: grila salarizării unice, măsuri fiscale, creșteri salariale pentru medici, programe de încurajare a tinerilor, Start-up Diaspora. Mai sunt foarte multe de făcut, dar am convingerea că suntem pe drumul cel bun.

Trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniță că România nu i-a uitat și, astfel, să-i ajutăm să nu uite România. Trebuie să le oferim românilor de peste hotare șansa să înțeleagă și să cultive elementele identității noastre culturale și spirituale, să respecte tradițiile românești și să devină adevărații ambasadori ai poporului român în țările în care trăiesc.

Trebuie să-i sprijinim în procesul de integrare în comunitățile în care trăiesc, în care muncesc sau în care studiază, dar să-i și păstrăm conectați la realitățile românești. Trebuie să găsim căile prin care acești români să continue să fie implicați în dezvoltarea societății românești!

Voi repeta acest mesaj până când, prin implicarea noastră, a tuturor, el va deveni realitate. Doar împreună putem reuși!

„A greși este omenește, a persevera în greșeală...”

Aș vrea să fac apel la una dintre zicalele înțelepte pe care le-a folosit săptămâna trecută președintele Comisiei pentru muncă, atunci când s-a dezbătut în Parlament o lege extrem de importantă, care ar fi trebuit să corecteze inechitățile profunde din salarizarea publică. A nu se uita faptul că toate nemulțumirile angajaților au fost create numai din încăpățânarea liderilor PSD–ALDE de a nu asculta și alte păreri.

Domnia Sa spunea, cu un ton de superioritate și în limba latină, „ _errare humanum est, perseverare diabolicum_ ”, adică „să greșești este omenește, însă, dacă perseverezi în greșeală, acest lucru este de-a dreptul diabolic”. Nu știam atunci cui i s-a adresat liderul PSD, însă ulterior am înțeles cât se poate de clar că liderul PSD se privise în oglindă și vorbea chiar despre Domnia Sa și despre colegii din majoritatea parlamentară.

Aș vrea să fiu mult mai explicit. Atunci când au început să se plătească salariile în sectorul public în baza noii Legi a salarizării și a prostiei denumite „revoluție fiscală”, a fost pentru prima dată când am auzit miniștri și parlamentari ai PSD–ALDE care au recunoscut, cu subiect și predicat, că Legea salarizării este o lege cu multe erori, cu multe inechități, care a generat nemulțumiri profunde în societatea românească.

Am mai auzit de la aceiași miniștri și parlamentari ai PSD–ALDE promisiuni și angajamente potrivit cărora aceștia vor face tot ceea ce le stă în putere să corecteze erorile din lege. Mi-am zis în sinea mea că, prin faptul că și-au recunoscut greșeala și vor să o îndrepte..., acest lucru nu poate decât să fie apreciat.

Și mai bine ar fi fost dacă Legea salarizării, atunci când a fost adoptată, în luna iunie a anului trecut, ar fi fost votată fără niciun fel de dezbateri, fără consultarea sindicatelor, fără acceptarea de amendamente. Atunci, cei din PSD și ALDE au crezut că ei dețin adevărul suprem și nu trebuie să aplece urechea la ceea ce spune întreaga societate.

Săptămâna trecută, atunci când parlamentarii majorității PSD–ALDE au avut ocazia să corecteze erorile din Legea salarizării, au demonstrat încă o dată că au mințit și că nu au avut niciodată în intenție să corecteze injustețile din Legea salarizării. Au promis încă o dată că vor face dreptate, au generat speranțe uriașe pentru sute de mii de angajați și i-au mai păcălit pentru a nu știu câta oară.

În primul rând, nu aș vrea să trecem foarte ușor peste atitudinea PSD–ALDE cu privire la dezbaterea legii de corectare a Legii strâmbe a salarizării. Cum poți să dezbați

serios, aplicat o lege de o asemenea importanță în numai câteva zeci de minute? Parcă pentru a fugi de ochii opiniei publice și ai reprezentanților mass-media, liderii Camerei Deputaților au înghesuit această lege pe ordinea de zi și i-au acordat un timp de dezbatere de 10 minute.

Mai mult decât atât, în cele câteva minute în care s-a dezbătut Legea de modificare a Legii salarizării, parlamentarii au împiedicat opoziția să-și susțină propunerile de corectare a legii.

Nu a contat deloc faptul că noi, cei din PNL, propusesem amendamente cu privire la cea mai înjosită categorie profesională din sectorul public: dascălii. Nu a contat faptul că acestora li s-au promis majorări salariale de la 1 iulie 2017, de la 1 ianuarie 2018 și nici în luna martie nu vor avea venituri reale, bani în mână, mult mai mulți decât anul trecut.

Nu a contat faptul că, printr-o eroare, dascălii au fost aruncați la coada salarizării din sectorul public, fiind mai prost plătiți decât profesii cu studii medii sau chiar decât personalul fără calificare. Nu a contat că mii de profesori abandonează anual școala, pentru că, deși iubesc elevii, din leafa de mizerie nu-și pot achita nici măcar facturile la timp.

Pentru PSD și ALDE nu a contat nici faptul că dascălii, după ce că sunt cei mai prost plătiți bugetari, primesc lefurile și cu o nepermisă întârziere. Nu a contat nici faptul că de săptămâni de zile sindicatele din educație stau la ușile miniștrilor să spună necazurile din educație și nici măcar nu sunt băgați în seamă.

Pentru această coaliție de partide, PSD și ALDE, chiar nu contează adevăratele probleme din societatea românească!

Toată lumea ar fi apreciat dacă parlamentarii din PSD și ALDE și-ar fi recunoscut greșelile din Legea salarizării și ar fi încercat, împreună cu parlamentarii opoziției, cu reprezentanții sindicatelor, cu reprezentații societății civile, să discute, să dezbată și să corecteze toate erorile, căci sunt încă foarte multe.

Din păcate, nici măcar nu au intenționat să facă acest lucru, iar rezultatul este unul dezastruos pentru tot sistemul public de salarizare: majorările salariale pentru medici nu sunt pentru toți medicii; dascălii au rămas în continuare cei mai săraci angajați; funcționarii sau polițiștii sunt discriminați între ei, deși fac aceeași muncă.

„România are absență nemotivată la negocierea asupra Directivei muncitorilor delegați”

La începutul acestei luni, în urma celui de-al șaptelea trialog asupra revizuirii Directivei muncitorilor detașați, reprezentanții Comisiei Europene, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Parlamentului European au anunțat că s-a ajuns la un acord de principiu asupra măsurilor care urmează a fi incluse.

În vreme ce declarația oficială s-a grăbit să scoată în evidență principiul „același salariu pentru aceeași muncă în același loc”, înțelegerea pare că include prevederi mai drastice chiar decât varianta cel mai recent publicată, și anume aceea a Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, EPSCO, din octombrie 2017.

De exemplu, perioada maximă pentru detașare rămâne 12 luni, cu posibilitatea de extindere la 18 luni doar în urma unei „notificări motivate”. În realitate, acesta riscă să devină un instrument discreționar în mâna guvernelor naționale, care capătă astfel o pârghie pentru a închide un contract și a interveni abuziv, consider eu, într-o relație de muncă. Mai mult decât atât, perioada maximă pentru transpunerea directivei în legislația națională s-a redus la jumătate, de la patru la doi ani, și prevederile sale vor intra în vigoare chiar dacă unele state nu au reușit să treacă respectiva lege prin filtrul parlamentar.

Dat fiind impactul foarte mare asupra muncitorilor români care lucrează legal în străinătate, dar și asupra agențiilor care angajează muncitori temporari, ar fi fost de dorit ca Ministerul Muncii și Justiției Sociale să fie mult mai activ în negocieri și să aducă subiectul în prim-planul dezbaterilor naționale. Însă, așa cum remarcam și în octombrie 2017, partea română nu a părut deloc interesată de interesele românilor și a cedat pe numeroase puncte de negociere.

Este regretabil că pe un asemenea subiect de interes național Guvernul României este absent nemotivat!

„Petiție de Ziua libertății secuiești”

Vă aduc la cunoștință petiția de Ziua libertății secuiești, din data de 10 martie 2018, de la Târgu-Mureș.

„Azi, 10 martie 2017, noi, secuii adunați în mai multe localități din Ținutul Secuiesc, și cei care se solidarizează cu noi în țară și în străinătate, urmând calea legii și a democrației, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ținutului Secuiesc! Mesajul Zilei libertății secuiești – aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar și cea a revendicărilor privind drepturile noastre legitime.

Procesul de reorganizare administrativ-teritorială a României, planificată, dar nefinalizată de ani de zile, ne îngrijorează profund. Înglobarea Ținutului Secuiesc împreună cu alte teritorii într-o regiune administrativă sau împărțirea sa în alte regiuni contravine voinței comunității și obligațiilor internaționale asumate de România, aceasta în condițiile în care tocmai reorganizarea administrativ-teritorială ar putea constitui cadrul democratic propice reformelor profunde, care ar duce la autoguvernarea Ținutului Secuiesc în cadrul statului român.

Ne îngrijorează și faptul că dialogul cerut cu insistență pentru înfăptuirea autonomiei Ținutului Secuiesc nu a început încă, dimpotrivă, comunitatea maghiară din secuime este nevoită să suporte o serie de atacuri la adresa simbolurilor și a instituțiilor sale.

Ne îngrijorează în mod deosebit faptul că Ținutul Secuiesc este marginalizat din punct de vedere economic în actuala regiune de care aparține, cea ce demonstrează că actuala organizare regională a României este în defavoarea dezvoltării Ținutului Secuiesc.

Afirmăm din nou: autonomia Ținutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială și suveranitatea României, nu aduce atingere intereselor cetățenilor de naționalitate română și de alte naționalități din Ținutul Secuiesc și nu contravine Constituției țării.

Autonomia Ținutului Secuiesc reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtone a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități a unei părți importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Acest lucru este și în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic

alese, situate între stat și colectivitate, exercită competențele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competențe publice delegate de stat.

Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voința liber exprimată a comunității locale, cu respectarea principiilor democratice și prin cooperarea solidară și constructivă a cetățenilor.

În spiritul acestora:

– Solicităm ca în cursul planificatei reorganizări administrativ-teritoriale să se creeze regiunea administrativă și de dezvoltare de sine stătătoare, cu competențe specifice, denumită Ținutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Național Secuiesc!

– Cerem ca în cursul reorganizării administrative Guvernul și Parlamentul să respecte angajamentele internaționale asumate de România.

– Protestăm din cauza atacului împotriva unor instituții de învățământ, a hărțuirii unor autorități locale din Ținutul Secuiesc, a limitării folosirii limbii materne, a persecutării simbolurilor naționale.

– Ne solidarizăm cu protestele declanșate în întreaga țară privind apărarea statului de drept.

– Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ținutului Secuiesc cu reprezentanții legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Național Secuiesc și autoritățile locale din regiune!

Solicităm egalitate deplină și efectivă pentru toți locuitorii Ținutului Secuiesc!

Autonomie pentru Ținutul Secuiesc, libertate pentru poporul secuiesc!”

„«Poștașul» din fruntea Consiliului Județean Iași se umple de ridicol”

Domnul Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași, se laudă de dimineață până seară că aduce sute de milioane de euro în județul Iași de la Guvern și că zeci de comune semnează contracte de finanțare prin Programul național de dezvoltare locală, PNDL, datorită lui.

Pentru corecta informare a cetățenilor și a opiniei publice, trebuie spus adevărul – președintele Consiliului Județean Iași nu are absolut niciun merit în accesarea acestor fonduri de către primari prin PNDL.

Fondurile sunt obținute prin meritul exclusiv al primarilor, care au făcut toate documentațiile, au scris proiectele cap-coadă și s-au încadrat în criteriile de finanțare ale acestui program. Procedural, Consiliul Județean Iași nu are absolut nicio legătură cu aceste proiecte.

Într-un mod ridicol, mai nou, domnul Maricel Popa s-a transformat în „poștaș”. Concret, contractele de finanțare sunt transportate de la Guvern la Iași prin serviciul poștei speciale utilizate de consiliul județean sau prin aducerea acestora în servieta proprie a Domniei Sale.

Primarii ieșeni sunt ulterior chemați la sediul consiliului județean pentru a semna contractele de finanțare încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, însă în prezența obligatorie a domnului Maricel Popa și a fotografilor săi, deși meritul său în accesarea fondurilor este egal cu zero!

Acest fals festivism umilește, în realitate, primarii ieșeni, care au bătut singuri, de zeci de ori, drumul spre București și care, fără niciun ajutor extern, au reușit să câștige proiecte pentru comunele pe care le conduc. Este revoltător că într-un județ, în realitate umilit de Guvernul PSD-ist cu ocazia alocărilor de fonduri pentru investiții majore, președintele Consiliului Județean, șef al PSD Iași, umblă cu astfel de abordări imature, își umple timpul cu astfel de regii proaste, în loc să se ia la trântă, spre exemplu, cu colegul său, ministrul transporturilor, pentru ca cele două obiective majore locale, autostrada și șoseaua de centură, să primească finanțare.

Am ferma convingere că Domnia Sa va rămâne în istoria județului Iași ca cel mai slab președinte de consiliu județean, fără niciun proiect personal inițiat în mandatul său, un încurcă-lume care se fotografiază artistic pe mormanul de proiecte începute de predecesorul său.

„Falsul patriotism, ca politică de partid și de stat”

De la tribuna recentului congres încheiat al PSD, președintele partidului de guvernământ a ținut să lanseze următorul avertisment: „Atacul asupra propriei țări este o insultă la adresa tuturor românilor și trebuie să înceteze! (...) Vom proteja suveranitatea României prin legi explicite.”

La fel ca multe alte aspecte legate de desfășurarea congresului PSD la Sala Palatului, această declarație pare desprinsă din paginile cele mai negre ale istoriei României, când Partidul Comunist Român îi asuprea pe români cu pumnul de fier al represiunii.

În mintea întunecată a comuniștilor, partidul, poporul și țara erau unul și același lucru și, pe cale de consecință, orice formă de critică era automat o dovadă a lipsei de patriotism. Văd o tendință de alunecare a PSD spre aceleași năravuri, de a considera că o critică la adresa Guvernului sau partidului de guvernământ este o defăimare a României.

Dimpotrivă, tovarășe Liviu Dragnea, a critica ceea ce crezi că este în neregulă în țara noastră nu este numai un drept câștigat cu sacrificiul martirilor din 1989, ci este, după părerea mea, chiar o îndatorire a oricărui cetățean, este rațiunea de a fi a presei, a organizațiilor neguvernamentale, a opoziției.

Atunci când societatea, în ansamblul său, critică deciziile și inițiativele arcului guvernamental în domeniul economiei, al fiscalității și, nu în ultimul rând, al justiției, nu confundați asta cu o critică la adresa României! Este, dimpotrivă, un act firesc de civism. Ne pasă de țara în care trăim, ne pasă de moștenirea pe care o lăsăm generației următoare și suntem îngrijorați de alunecarea spre autoritarism pe care o vedem la partidul de guvernământ.

Este clar că Liviu Dragnea își dă seama de falimentul politicilor PSD și singura metodă prin care poate spera că va continua să acapareze puterea este să pună pumnul în gură oricui îndrăznește să pronunțe un cuvânt critic. Falsul patriotism devine politică de partid și de stat. Dar societatea românească este mai matură de atât și nu va tolera o întoarcere la epoca celei mai întunecate dictaturi!

„Regiunea Moldovei, tot mai săracă și tot la coada României și a Europei”

Cu tristețe trebuie să dau citire unor statistici care mă mâhnesc, ca om, dar mai ales ca deputat din zona Moldovei. Potrivit ultimelor date oficiale cu privire la regiunile Uniunii Europene furnizate de Eurostat, se arată că în România există un fenomen particular de dezvoltare neunitară.

Regiunile „bogate” au devenit și mai bogate, iar cele care erau foarte sărace sunt și mai sărace, în ultimii doi ani. Și aici este vorba despre regiunea Moldovei.

În ciuda strigătelor din ce în ce mai disperate că zona Moldovei este săracă, pare că celor care au putere de decizie nu le pasă deloc și îi lasă pe cetățenii de acolo să dispere, să se afunde tot mai mult în sărăcie.

Țara noastră figurează cu trei regiuni de dezvoltare în topul celor mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, iar decalajele dintre zonele mai bogate și cele mai sărace ale țării s-au majorat constant.

Datele Eurostat arată că Regiunea Nord-Est este cea mai săracă zonă din România și cea de-a cincea cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, reprezentând doar 36% din media UE în ceea ce privește dezvoltarea în 2016, comparativ cu 139% pentru Regiunea București, 60% pentru Regiunea Centru, sudul Transilvaniei, 51% pentru Nord-Vest, nordul Transilvaniei, 50% pentru Regiunea Sud-Est, 46% pentru Sud-Muntenia și 42% pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Moldova a fost și, din păcate, este lăsată la coadă, iar cetățenii care trăiesc acolo, dacă dăm curs statisticilor și lipsei măsurilor, sunt considerați cetățeni de „mâna a doua”. Nu se mai poate așa! Moldova merită mai mult!

„Uniunea Europeană riscă să piardă lupta împotriva poluării”

Uniunea Europeană și-a propus, în urmă cu peste cinci ani, un plan ambițios pentru rezolvarea principalelor probleme de mediu, până în 2020.

Din păcate, nu doar în țara noastră se înregistrează restanțe privind implementarea soluțiilor, ci la nivelul întregii Uniuni.

În ciuda eforturilor depuse până acum de toate țările membre, se înregistrează, în continuare, probleme grave în domeniul combaterii poluării, în cel al îmbunătățirii calității aerului, în cel al protejării capitalului natural și în cel al biodiversității sau al gestionării deșeurilor – și aceasta din cauză că legislația europeană de mediu este slab implementată.

Tocmai din acest motiv, este necesar ca atât instituțiile europene, cât și statele membre să acționeze prioritar pentru a preveni degradarea mediului și pentru a reduce efectele grave care pot influența foarte mult starea de sănătate a cetățenilor Uniunii Europene.

Reducerea emisiilor de carbon continuă să fie una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă sectorul transporturilor. Însă nu doar aceasta este o țintă greu de atins. Pași mici s-au înregistrat la nivel global și în domeniul producției agricole, cu impact redus asupra mediului și a reciclării deșeurilor, procese atât de necesare pentru îmbunătățirea sănătății oamenilor și a mediului.

Progrese insuficiente ale Uniunii Europene s-au realizat și în domeniul reducerii risipei alimentare.

Dintre toate aceste observații, trebuie să tragem concluzia că, în lipsa impunerii măsurilor coercitive, eforturile conjugate sau cele individuale au o importanță la fel de mare.

La fel ca majoritatea dintre dumneavoastră, mă declar de acord că trebuie simplificate procedurile de accesare a fondurilor europene de mediu, în special a celor necesare pentru protejarea biodiversității și construirea de infrastructură verde, însă este nevoie și de o mai bună aplicare a legislației privind calitatea aerului și de intensificarea tuturor demersurilor în acest sens.

În caz contrar, Uniunea Europeană va contabiliza doar rezultate deosebit de slabe și nu-și va putea îndeplini propriile angajamente cuprinse în cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu, destinat perioadei 2013–2020.

„România în anul Centenarului Marii Uniri – model de succes în promovarea drepturilor și libertăților minorităților naționale”

România are o lungă istorie a conviețuirii multietnice și multiculturale, deoarece pe teritoriul ei trăiesc de mai multe secole numeroase minorități etnice.

Problematica minorităților naționale în România a ocupat un loc important pe agenda publică în special după Primul Război Mondial, odată cu destrămarea imperiilor multinaționale. La acel moment, autoritățile române au luat măsuri pentru a crea cadrul legal care să asigure deplina egalitate a cetățenilor, indiferent de originea etnică.

Punctul culminant avea să fie Constituția din martie 1923, care asigura toate libertățile consfințite de lege pentru toți cetățenii români, „indiferent de originea etnică, de limbă sau de religie”.

Pornind de la legea fundamentală, statul român a asigurat în perioada interbelică un cadru legislativ destul de coerent, ceea ce a permis dezvoltarea activității politice, culturale și economice a minorităților.

Noua situație politică din februarie 1938 nu a adus modificări în privința statutului minorităților, menținând dispozițiile constituționale din 1923, potrivit cărora toți cetățenii statului român erau egali înaintea legii.

Având în vedere contextul relațiilor internaționale, regimul de monarhie autoritară a adus o politică care a îmbinat concesiile cu fermitatea. În august 1938 a fost publicat și un statut al minorităților, care însuma reglementările privind situația acestora în cadrul statului român.

În pofida dezvoltării unui cadru constituțional democratic favorabil minorităților naționale, în România, ca și în spațiul central și sud-est european, s-au dezvoltat curentele și organizațiile antisemite.

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sarcina ocrotirii drepturilor omului și a creării normelor juridice pentru îndeplinirea acestui scop a fost încredințată Organizației Națiunilor Unite.

În acest context, după o scurtă perioadă de tranziție marcată de speranța revenirii la normalitatea democrată, în România s-a instaurat un regim totalitar, care, cel puțin la nivel propagandistic, a promovat o ideologie internaționalistă, opusă exceselor naționaliste interbelice, dar, în fapt, a desființat treptat drepturile și libertățile individuale.

Regimul de dictatură comunistă a înlocuit sintagma „minoritățile etnice/naționale” cu „naționalități conlocuitoare”, în aparență o formulare democratică, deoarece enunța o egalitate deplină indiferent de originea etnică. În practică, statutul minorităților nu era unul bazat pe asumarea diferenței. Mentalitatea asimilaționistă, bazată pe principiile național-comuniste, avea să afecteze în sens negativ viața comunitară a minorităților naționale.

Anul 1989 aduce în istoria contemporană a românilor înlăturarea comunismului, a terorii și a discriminărilor de orice fel. Noua Românie democratică, împreună cu minoritățile

sale pe care le consideră cetățeni demni ai unei patrii comune, a hotărât eliminarea oricăror discriminări și persecuții, oferind tuturor cetățenilor săi șanse și drepturi egale.

România este singura țară din Europa care asigură tuturor minorităților naționale dreptul de a fi reprezentate în Parlament.

Dreptul la reprezentare în Parlament a fost consfințit în art. 59 alin. (2) al Constituției adoptate în 1991: „Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație.”

Acest drept este menținut și prin art. 62 alin. (2) din Constituția din 2003.

Întreaga legislație românească în materia minorităților naționale, precum și structurile create în baza acesteia urmăresc armonizarea legislației românești cu dispozițiile reglementărilor internaționale în vigoare.

În prezent, România are un cadru legislativ și instituțional coerent și modern în ceea ce privește minoritățile naționale, dialogul autorități–organizații ale minorităților naționale se realizează în bune condiții, astfel încât, în situațiile punctuale unde se produc încălcări ale legii, se poate interveni eficient pentru rezolvarea situației.

Totodată, în România nu există o discriminare instituționalizată pe criterii etnice, rarele excepții punctuale fiind soluționate de instituțiile abilitate. Toate aceste aspecte au fost constatate și de Comisia Europeană, care, în raportul de țară despre România, arată că țara noastră îndeplinește criteriile de la Copenhaga din 1993 în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană.

În Programul de guvernare 2017–2020, PSD și ALDE au prevăzut o serie de măsuri pentru minoritățile naționale în ceea ce privește învățământul, apărarea și promovarea activă a drepturilor, inclusiv prin promovarea modelului românesc de succes, internațional recunoscut, de integrare a minorităților naționale.

Guvernul României asigură dreptul de a-și păstra și dezvolta liber exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii aparținând minorităților naționale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viața publică, în administrație și în justiție, în sfera culturii, limbii, religiei, educației, a vieții publice, în conformitate cu Constituția României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum și cu documentele europene și internaționale în materie.

Protecția minorităților în Uniunea Europeană face mai mult obiectul politicii la nivelul statelor membre, fiecare având practici, instrumente, organe și legislație proprii privind minoritățile.

Există mari diferențe în rândul statelor membre în ceea ce privește disponibilitatea acestora de a recunoaște minoritățile, de a le proteja drepturile și de a le garanta participarea politică. Spre exemplu, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, adoptată la 10 noiembrie 1994, în vigoare din 1998, a fost ratificată de 35 de state din cele 45 membre ale Consiliului Europei. Grecia a semnat-o, dar nu a ratificat-o niciodată. Franța, Turcia, Andorra au refuzat să semneze convenția. De-a lungul timpului, Franța s-a caracterizat printr-un număr destul de considerabil de străini pe teritoriul său, de aceea fiind considerată un stat deschis tuturor străinilor. Însă minoritățile naționale nu au reușit niciodată să fie asimilate de poporul francez, Franța fiind recunoscută ca o țară care nu recunoaște drepturile minorităților.

În momentul ratificării Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, Franța a precizat că nu îi sunt aplicabile prevederile art. 27 – în statele în care există minorități etnice, religioase sau lingvistice, persoanele aparținând acestor minorități nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalți membri ai grupului lor, propria lor viață culturală, de a profesa și de a practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limbă.

În martie 2008, în Raportul ONU în ceea ce privește chestiunile relative asupra minorităților din Franța, se precizează că Franța „nu recunoaște noțiunea de drepturi ale minorităților, iar recunoașterea oficială a grupurilor minoritare sau a drepturilor colective este considerată ca fiind incompatibilă cu Constituția și cu principiile republicii, care promovează drepturile individuale, egalitatea și libertatea”.

Sistemul legislativ nu promovează drepturile și libertățile minorităților, motiv pentru care Franța a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru faptul că nu respectă drepturile minorităților.

Conform Constituției Germaniei, „fiecare persoană are dreptul la libera dezvoltare a personalității sale, atât timp cât nu încalcă drepturile altora sau nu contravine ordinii constituționale sau bunelor moravuri” și „orice persoană are dreptul la viață și la integritate fizică. Libertatea persoanei este inviolabilă”.

Totodată, se stabilește că „nicio persoană nu poate fi favorizată sau defavorizată pe motive de sex, filiație, rasă, limbă, țară și origine, credință sau opinii politice ori religioase. Nicio persoană nu poate fi defavorizată din cauza invalidității”. Cu toate acestea, nu se poate vorbi, în activitățile de zi cu zi, că drepturile minorităților sunt respectate.

De aceea, se consideră că, dacă în acest moment ar trebui să adere la Uniunea Europeană, Franța și Germania nu ar îndeplini condițiile prevăzute în acest domeniu.

În anul Centenarului Marii Uniri, activitatea politică și socială, educația și actele de cultură trebuie să rămână și să se dezvolte sub egida unității, a toleranței, a deschiderii, a acceptării diferențelor și a respectului pentru celălalt. Este firesc ca și minoritățile naționale să celebreze acest eveniment unic alături de toți cetățenii, să susțină și să promoveze România, valorile și tradițiile românești.

Valorificarea bunelor relații dintre majoritate și minoritățile naționale trebuie să se reflecte și în activitățile pe care fiecare dintre cele 18 minorități naționale recunoscute în România le desfășoară în general și în particular în acest an.

Este momentul să ne unim eforturile pentru împlinirea năzuințelor celor care acum 100 de ani au înfăptuit Marea Unire, o Românie modernă și puternică, o Românie a tuturor. Centenarul Marii Uniri este un prilej de a identifica fragmentele de istorie ale acestui secol de existență comună, de prețuire și de recunoaștere a importanței identității naționale, a tradițiilor, a limbii române.

„Inechitățile din domeniul salarizării se adâncesc și mai tare”

Majoritatea parlamentară PSD–ALDE a ratat, încă o dată, șansa imensă de a corecta inechitățile pe care ea însăși le-a creat prin Legea injustă a salarizării.

Săptămâna trecută, când parlamentarii majorității au refuzat să dezbată gravele erori, gravele umilințe din salarizarea publică, au votat noi modificări ale legii, fără să le pese, care nu rezolvă nicio problemă, ci, dimpotrivă, creează și mai multe frustrări și nemulțumiri în societate.

Disprețul total față de cele mai importante categorii de salariați din România s-a văzut în atitudinea și în disponibilitatea de a dezbate acest proiect legislativ. Au acordat dezbaterilor un timp de 10 minute. Da, doar în 10 minute au dorit să se dezbată cum va fi plătită munca a sute de mii de angajați din România.

Sloganul săptămânii trecute a fost: „Cresc doar salariile din sănătate, să nu mai plece medicii din țară!” Cu această promisiune s-au lăudat, deopotrivă, miniștri și parlamentari ai PSD și ai ALDE. Au uitat însă să spună că doar pentru jumătate dintre medici vor crește salariile, nu pentru toți!

Păi ceea ce PSD uită să spună – sau a mințit prin omisiune – este faptul că, din cei aproximativ 40.000 de medici din România, peste 11.000 sunt medici de familie și peste 10.000 sunt medici în cabinetele din ambulatoriile de specialitate, care nu vor beneficia de majorările de salarii aprobate miercuri. Și trebuie să spunem că lista medicilor pe care majorarea salarială i-a ocolit este și mai mare. Farmaciștii, biologii și biochimiștii și alte categorii de specialiști, absolvenți ai facultății de medicină, se vor uita lung după măririle salariale.

Din păcate însă, înțeleg că pentru unii medici majorarea a fost chiar tăiere, veniturile scăzând de la 1 ianuarie 2018.

Așadar, minciuna potrivit căreia nu vor mai pleca medicii din țară doar pentru că le-a crescut Dragnea salariile s-a și fisurat. Apoi, ceea ce nu vor ști niciodată cei din PSD și ALDE este că medicii pleacă din țară și pentru că nu-și pot face meseria într-un mod decent. Nu au aparatură, nu au instrumentar, nu au medicamente, nu au aproape nimic, uneori nici tencuială pe zidurile din spitale! Medicii au jurat că vor ajuta pacientul, dar în România sunt legați de mâini, pentru că nu au nimic din ceea ce le-ar trebui în vederea înfăptuirii unui act medical corespunzător.

După dezbaterile de săptămâna trecută asupra salarizării personalului din sectorul public, am rămas cu un gust foarte amar, nu numai legat de înșelăciunea rezolvării problemei medicilor, ci, mai ales, după ce am constatat cât de mare este disprețul actualei majorități parlamentare PSD–ALDE față de școala românească și față de principalii ei servanți – dascălii.

Cu un cinism greu de imaginat, mai mulți parlamentari chiar au luat în batjocură importanța socială a muncii dascălilor, spunând că ar trebui să fie mulțumiți că nu le-au fost încă închise școlile, iar, dacă nu le convine salariul, să plece la muncă în străinătate.

Niciodată sistemul de învățământ din România nu a fost atât de puternic disprețuit. Păcăliți cu majorări salariale de la 1 iulie 2017, apoi cu nu știu ce creșteri de la 1 ianuarie 2018, cea mai mare parte a dascălilor din România au ajuns să aibă salarii comparabile cu posturi ocupate de personal necalificat. Întâmplător sau nu, cea care a gestionat acest proces a fost doamna Olguța Vasilescu, personaj cu totul absent atunci când s-a dezbătut proiectul de corectare a Legii salarizării. Mă simt dator să vă aduc doar două extrase din Legea salarizării: „eliminarea inechităților”, „creșterea substanțială a salariilor de bază pentru personalul din educație” și, nu în cele din urmă, „în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 12”.

Așadar, într-o lege în care raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu este de 1 la 12, dascălii au fost încadrați cu următorii coeficienți – și vă dau numai două exemple: pentru un profesor debutant, un coeficient de 1,6, iar pentru un profesor la apogeu de carieră, cu grad didactic I și vechime de peste 25 de ani, un coeficient de maximum 2,21! Oricine poate constata că dascălii chiar sunt cei mai prost plătiți bugetari din România, deși de ei depinde viitorul României.

Oricine poate constata că minciuna guvernelor succesive ale domnului Dragnea nu a adus pentru școala românească nimic bun: sute de școli se vor închide, sute de clase se vor comasa, manuale noi încă nu s-au tipărit, iar disprețul față de dascăli, prin salarii de mizerie, continuă.

„Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu și lăcomia lui”

În ultimele trei decenii, statul român a pierdut tot mai mult controlul asupra resurselor naturale pe care România le avea din abundență.

Din păcate, noii proprietari nu sunt români, iar profitul obținut de aceștia din exploatarea bogățiilor noastre naturale se scurge, în continuare, în conturi din străinătate. Este o realitate frecvent mediatizată de presa autohtonă și de mediile online. Pierderile înregistrate, astfel, de economia națională sunt incomensurabile și condamnabile.

Dar nu numai economia are de suferit din cauza exploatării sălbatice a resurselor noastre naturale, ci și mediul înconjurător, sărăcit de frumusețea și puritatea pe care le admirau cândva atât românii, cât și turiștii străini aflați în căutarea unui mediu curat, sănătos, mirific. Fauna și flora care înfrumusețau pământul străbun al Daciei se află deja într-o suferință iremediabilă. Nu este o problemă de naționalism, ci una de echitate.

Pericolul de neimaginat care s-a abătut asupra teritoriului românesc a fost semnalat, în repetate rânduri, chiar de Prințul Charles de Wales al Marii Britanii, un mare admirator al peisajului românesc și al tradițiilor milenare ale românilor.

În acest timp, amatorii de chilipiruri din alte țări continuă să profite de nesăbuința noastră, defrișând codrii seculari, pângărind pământul și apele, însușindu-și resursele energetice, prospectând alte potențiale surse de câștig facil.

Statul român trebuie să stopeze distrugerea la care sunt supuse cu îndârjire valoroasele noastre resurse naționale, să fie preocupat pentru conservarea averii de patrimoniu, pentru care înaintașii noștri și-au sacrificat adesea viețile. Un minimum de respect pentru memoria lor devine obligatoriu. Este o măsură imperativă, pe care și alianța politică aflată la guvernare și-a asumat-o.

Este vorba, în ultimă instanță, de salvarea României de la un dezastru aflat în curs, cu o agresivitate fără precedent. Sunt necesare măsuri ferme pentru recăpătarea demnității naționale a românilor, măsuri care nu se îndreaptă împotriva

nimănui, dar care trebuie să fie aplicate în folosul compatrioților noștri pe care-i reprezentăm în Parlament.

Iată ce afirma în această privință celebrul actor american Robert Redford: „Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care țin de securitatea națională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca și apărarea granițelor. În caz contrar, ce ar mai rămâne de apărat?”

Merită preluată această pildă, care, după cum se vede, îi preocupă și pe reprezentanții altor națiuni de pe mapamond. Nu trebuie să ne considerăm vinovați în fața nimănui, dacă ne servim țara cu credință. Este, implicit, o chestiune de conștiință națională.

După 1989, într-un mod constrictiv și reprobabil, România a fost transformată dintr-o țară producătoare în țară consumatoare, de-abia anul trecut fiind primul an în care cuantumul producției industriale l-a depășit pe cel al consumului, conform datelor publicate de INS.

Printre drepturile consumatorului există prevăzut, la nivel mondial, și dreptul la un mediu înconjurător nepoluat. Din păcate, în calitate de consumatori, consumăm și din drepturile urmașilor. Suntem consumatori înrăiți ai produselor și ai serviciilor de calitate îndoielnică, care ne otrăvesc trupul și mintea, satisfăcând, concomitent, interesele și lăcomia unora. „Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu și lăcomia lui” – așa glăsuia marele gânditor Mahatma Gandhi.

Trebuie să punem capăt satisfacerii lăcomiei unor indivizi sau grupuri de interese care s-au ingerat oneros în treburile noastre economice, asta cât mai grabnic, și nu numai cu prilejul unor evenimente oficiale.

„Președinția României la Consiliul Uniunii Europene” Declarația mea politică de astăzi se referă la importanța acțiunilor premergătoare și la preluarea președinției de către România a Consiliului Uniunii Europene, eveniment care reprezintă prioritatea zero a întregii clase politice din România.

La 1 ianuarie 2019, țara noastră va prelua această funcție pentru o perioadă de șase luni, fapt care necesită o pregătire riguroasă și profesionistă pentru fiecare detaliu din calendarul de preluare a președinției.

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, vom fi în centrul procesului decizional european și vom putea contribui la consolidarea și la dezvoltarea proiectului european. Acest lucru înseamnă o mai mare vizibilitate pe plan extern și beneficii în multe planuri, dar mai ales în procesul de absorbție a fondurilor europene, atât de necesare în domeniul investițional, în domeniul economic și, de ce nu?, chiar în domeniul social. Vor fi oportunități pe care nu le putem rata; este momentul suprem în care România își poate demonstra calitățile de partener important în spațiul comunitar.

Din momentul în care România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, va avea mai multe atribuții în activitatea zilnică în cadrul Uniunii Europene.

Președinția are ca responsabilitate legislația UE, asigurarea continuității proceselor legislative și cooperarea dintre statele membre.

Pentru a se asigura un cadru general coerent de desfășurare a activității Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni, statele membre care dețin președinția lucrează împreună în grupuri de trei, denumite triouri, sistem introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. România face parte din trioul de președinții care mai include Croația și Finlanda.

Va trebui să acționăm pe câteva direcții importante:

– planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului;

– reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE;

– cooperarea cu președintele Consiliului European și cu Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Din punctul de vedere al evenimentelor care se petrec în interiorul Uniunii Europene, nu va fi o perioadă tocmai ușoară, pentru că în perioada președinției României va avea loc Brexitul, se vor desfășura alegerile pentru Parlamentul European și pentru conducerea Comisiei Europene, se va stabili bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2020–2024.

Unitatea de pregătire a președinției Consiliului Uniunii Europene, departament creat special în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, departament coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, domnul Victor Negrescu, și Consiliul Național de Pregătire și Exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, aflat sub conducerea doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, vor asigura îndeplinirea programului de pregătire și de preluare și vor face din perioada în care vom deține președinția Consiliului UE o perioadă de succes pentru România și români.

Declarația politică pe care o prezint astăzi privește un subiect pe cât de comun și, de multe ori, trecut cu vederea, pe atât de important în economia românească, creșterea păsărilor și a suinelor; mai precis, despre crescătorii din aceste două sectoare.

La 19 decembrie 2017 au fost adoptate, cu o majoritate covârșitoare, Proiectul de lege privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol și Proiectul de lege privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, cu o majoritate la fel de confortabilă.

Acel moment a constituit un semnal pozitiv, prin care Parlamentul României, practic, afirma că înțelege importanța economică pe care o au creșterea păsărilor și a suinelor, precum și nevoia de revitalizare a sectorului zootehnic.

Prin intermediul acordării ajutoarelor de stat prevăzute de cele două proiecte și creșterea numărului de capete din ferme, se va ajunge treptat la diminuarea dependenței de importuri și la echilibrarea balanței comerciale.

De asemenea, ambele categorii de animale sunt mari consumatoare de cereale sau oleaginoase, ceea ce va determina creșterea procentului de valorificare superioară a materiilor prime.

În plus, cei care accesează aceste ajutoare pe care le va acorda statul vor trebui să îndeplinească, în cazul primirii fondurilor, condiția de a continua desfășurarea activității de reproducție în sectorul suinelor și de reproducție sau de creștere în cel avicol pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției, prevedere care asigură responsabilizarea celor care aplică pentru schema de ajutor.

Intrarea în vigoare și producerea de efecte cât mai curând a acestor două legi vor reprezenta o repornire a motorului zootehniei. Vor duce la creșterea siguranței și a securității alimentare, prin o mai mare disponibilitate de produse autohtone și prin asigurarea produselor în stare proaspătă pentru industria alimentară, la asigurarea locurilor de muncă, prin menținerea activităților productive, și la încurajarea asocierii producătorilor din aceste sectoare.

În acest moment, cele două proiecte se află în procedură de reexaminare în Camera Deputaților, după ce au fost din nou adoptate de Senat. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a votat favorabil raportul pentru acestea și sunt convins că plenul Camerei va arăta aceeași susținere din luna decembrie 2017.

„28 de ani de la Proclamația de la Timișoara – un prilej de reflecție”

Se împlinesc 28 ani de când, de la balconul Operei, în fața a 15.000 de oameni, s-a citit Proclamația de la Timișoara, un document cu viziune, prin care se subliniau sacrificiile care s-au făcut ca România să aibă un altfel de viitor.

Prin cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara se exprimau speranța nestrămutată de mai bine și dorința reîntoarcerii la valorile autentice ale democrației și ale civilizației europene. Vorbim de un document cu valori de dreapta, care erau văzute și atunci ca soluții pentru dezvoltare.

Proclamația de la Timișoara ar trebui să fie și pentru noi, astăzi, mai ales în anul Centenarului, un moment de reflecție, o șansă de a privi spre trecut, pentru a nu repeta greșelile.

În acest document extrem de important se declara tranșant că la Revoluția de la Timișoara s-a militat pentru abolirea unui sistem totalitar și falimentar. Pentru acest scop au luptat oameni de toate vârstele, de etnii diferite, care și-au dorit pluralism, o democrație autentică și abandonarea ideilor și a propagandei comuniste.

Tot în Proclamația de la Timișoara s-a subliniat faptul că sacrificiile făcute la Revoluție nu trebuie să fie exploatate de cei care își doresc o ascensiune rapidă, lucru care ar trebui să fie valabil și astăzi.

S-a militat pentru investiții urgente în sănătate, în educație și în infrastructură, domenii esențiale în care statul nostru urma să se dezvolte. Din păcate, cele trei suferă enorm și astăzi.

Însă unul dintre cele mai importante puncte a fost punctul 8: „Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate.

Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și a suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară.

Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui.

Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji Partidul Comunist și a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un președinte.

Propunem reducerea prerogativelor acestei funcții, după modelul multor țări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Președinte al României ar putea candida și personalități marcante ale vieții culturale și științifice, fără o experiență politică deosebită.

Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituțiilor democratice și clarificării poziției ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoștință de cauză, cu cărțile pe față.”

După 28 de ani, deși s-au schimbat multe lucruri, în continuare cred că ar trebui să reflectăm la Proclamația de la Timișoara, pentru că, dacă vom fi sinceri cu noi, ne vom da seama că avem datoria de a reclădi această țară.

Să ne debarasăm de preconcepțiile noastre, să ne debarasăm de populismele ieftine, să scăpăm de obiceiul de a spune lucruri doar pentru a fi spuse, deși nu avem intenția să le ducem la îndeplinire.

Vă provoc, stimați colegi, să ne oprim din a mai profita de încrederea cetățenilor, încredere care ne-a fost acordată cu bună-credință, doar pentru că ne place să fim numiți parlamentari sau politicieni. În numele celor care s-au sacrificat pentru noi, să ne propunem să ducem România mai departe, prin fapte, nu doar prin vorbe.

„Nu vă fie teamă, PSD nu-și va aservi justiția!”

Existența unei justiții independente, înfăptuită cu bună-credință, în numele și în interesul legii, este o condiție esențială nu numai pentru înfăptuirea dreptății, nu numai pentru respectarea legii, ci și pentru realizarea obiectivelor economice și sociale – o piață concurențială funcțională, un mediu de afaceri care acționează corect și care are stimul să se consolideze, o societate în care să se consolideze meritocrația, iar bunăstarea să fie nu doar un cuvânt frumos și o speranță, ci o realitate, pe care poporul român o așteaptă de sute de ani.

Știu, nu este greu de înțeles de ce, partidele care conduc astăzi România, PSD și ALDE, și-au fixat drept principal obiectiv de guvernare punerea în genunchi a justiției din țara noastră.

Pentru cine a uitat, vă aduc aminte că nu a trecut nici măcar o lună de când au preluat puterea în România și, la ceas de noapte, au început asaltul asupra justiției, prin Ordonanța nr. 13. Atunci numai furia populară și acțiunile PNL din Parlament i-au întors din drum. Apoi, în următoarele 14 luni, și-au concentrat tot efortul și toate resursele ca să rupă mâinile justiției, fie prin dezincriminarea unor fapte de corupție, fie prin reducerea competențelor magistraților sau prin amenințări directe la curajul acestora.

Dacă în ultimul timp PSD și ALDE ne-au obișnuit cu biciuitul justiției, fie noaptea, fie pe tăcute, pentru a păcăli vigilența opoziției sau a presei, acum, cele două partide, conduse de doi oameni cu probleme în justiție, au trecut în altă etapă.

Am fost cu toții martorii congresului din 10 martie 2018, când unei părți a presei i s-a pus pumnul în gură, cetățenilor care protestau în stradă li s-au adus amenințări cu represiunile polițienești, iar membri obedienți ai PSD au votat unanim rezoluții de schilodire a justiției sau de asalt la serviciile publice care ne furnizează siguranța națională absolut necesară.

Aceia care l-au crezut pe Liviu Dragnea că îi va salva de pușcărie dacă au furat, dacă au sifonat banul public să știți că au fost tare rău înșelați. Liviu Dragnea este cel mai priceput la înșelat, dovada venind din faptul că i-a înșelat nu numai pe proprii colegi de partid, ci și o țară întreagă, care a îndrăznit să spere la o viață mai bună.

Vreau să vă asigur că, oricât de mult și-au calculat liderii PSD și ALDE termenele propriilor dosare trimise în judecată, oricât de mult au calculat și au fixat termene parlamentare privind adoptarea legilor antijustiție, planul lor diabolic nu va ține.

PNL a demonstrat că, utilizând pârghiile constituționale, le-a întors deja din drum trei legi neconstituționale și multe alte mizerii legislative prin care și-au dorit să împartă țara de o manieră feudală.

Așadar, PSD–ALDE să nu îndrăznească să mai încerce să-și subordoneze justiția, căci PNL nu le va da nicio șansă de reușită.

Declarația mea politică privește necesitatea asigurării calității în sistemul de sănătate.

Marți, 13 martie 2018, în Sala Avram Iancu din Parlamentul României, a avut loc o ședință comună a Comisiilor pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și Senat.

În cadrul acesteia, a fost susținută o dezbatere privind aplicarea dispozițiilor Legii nr. 185/2017, la care, așa cum a precizat președintele Colegiului Medicilor din România, au participat pentru prima dată reprezentanți ai tuturor instituțiilor colegiale, membri ai Legislativului și ai autorităților din domeniul sănătății. Tema dezbaterii a fost oportunitatea includerii sub incidența Legii nr. 185/2017 a cabinetelor de medicină de familie, de stomatologie și a altor unități sanitare din ambulatoriu.

Cei prezenți au avut ocazia să își exprime opinia în legătură cu motivele pentru care susțin sau nu prevederile Legii privind asigurarea calității în sistemul de sănătate. Din aceste discuții, s-au desprins două mari idei: una legată de fond, cealaltă de formă.

Toți cei prezenți sunt de acord că îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite pacienților în România, că sistematizarea și posibilitatea de a cuantifica prin standarde această calitate sunt necesare. Dar nu sunt de acord cu aderarea la această procedură de acreditare. Trebuie ca autoritățile abilitate să elaboreze și să publice pentru consultare și dezbatere aceste standarde, să propună tarife fundamentate pe studii și criterii justificate, asupra cărora să se discute, să se găsească soluții pentru evitarea suprapunerilor birocratice sau a proceselor.

În ceea ce privește dezbaterea efectivă, toți reprezentanții instituțiilor au căzut de acord asupra faptului că dezbaterea la care am asistat este un exemplu de bune practici în procesul de soluționare a problemelor din sistemul de sănătate. Din observațiile personale, esențiale sunt două lucruri, ambele fiind aplicabile în orice domeniu, nu doar în sănătate – comunicarea și colaborarea între instituții, între Legislativ și Executiv, comunicarea constructivă între noi toți, indiferent de apartenența politică, și menținerea interesului cetățeanului ca prioritate în toate acțiunile pe care le efectuăm în exercitarea funcției de reprezentant al acestuia.

Având în vedere faptul că Legea nr. 185/2007 este un act complex, cu multe implicații, sper ca în continuare interesul tuturor celor care au putere de decizie și al celor afectați de prevederile Legii privind controlul calității în sănătate să rămână la fel de viu, să comunice în continuare prin propuneri, prin puncte de vedere transmise, prin note de fundamentare și prin dezbateri, iar la final să putem oferi cetățenilor un sistem de sănătate în care să aibă încredere.

De aceea, alături de mai mulți colegi, am inițiat o propunere legislativă prin care solicităm exceptarea formelor de exercitare a profesiei de medic care prestează servicii de medicină de familie și medicină dentară de la aplicarea Legii nr. 185/2017, act pe care sper că îl veți susține cât mai mulți dintre dumneavoastră.

„PNL poate oferi o alternativă credibilă la haosul și incompetența unei guvernări în derivă”

Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților a depus, din septembrie 2017 până în prezent, zeci de inițiative legislative și sute de amendamente.

1. În domeniul administrației publice, PNL și-a propus să vină în sprijinul autorităților locale, pentru a repara acolo unde guvernele PSD–ALDE au stricat.

PSD s-a remarcat prin cele mai grele lovituri date administrației publice locale, văduvindu-le de resurse semnificative și afectându-le grav buna funcționare. Prin astfel de măsuri nu a lovit doar în primari, ci mai ales în comunitățile locale, pe care le condamnă la izolare și la subdezvoltare. Am venit cu propuneri de compensare a efectelor negative ale așa-zisei revoluții fiscale, marca Vâlcov, care au lovit din plin administrațiile locale.

În acest sens, noi, cei din PNL, am urmărit să completăm golurile din bugetele locale. Am propus, astfel, ca impozitul pe venit să rămână integral la nivelul autorităților locale, dar și ca un procent de 80% din fiecare redevență cuvenită bugetului de stat să fie transferat autorității locale pe al cărei teritoriu administrativ se desfășoară exploatarea pentru care s-a încasat redevența.

Pe de altă parte, am identificat măsuri prin care să contribuim la îmbunătățirea actului administrativ și la creșterea gradului de reprezentativitate a aleșilor locali, prin revenirea la scrutinul în două tururi. Birocrația excesivă a anchilozat administrația din România, iar cetățeanul, de cele mai multe ori, este umilit în relația cu instituțiile statului. Prin Legea antibirocrație, PNL vine și corectează tocmai aceste neajunsuri și pune cetățeanul în prim-planul preocupărilor. Dorim o reașezare firească a acestor roluri, în sensul în care administrația este în slujba cetățeanului, și nu invers.

2. În domeniul economic și al fiscalității, PNL a inițiat atât propuneri legislative, cât și o serie de amendamente, prin care oferim soluții viabile și în acord cu așteptările oamenilor și ale mediului privat.

În acest sens, cele mai importante propuneri ale PNL se referă la acordarea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu,

o măsură care vine în sprijinul întreprinzătorilor privați, cărora le dă posibilitatea de a-și fideliza și a-și stimula angajații prin acordarea acestor prime, cheltuieli care vor fi deductibile din impozitul pe profit.

De asemenea, prin modificarea Codului fiscal, PNL susține agenții economici, prin propunerea de deducere a cheltuielilor salariale ocazionate de plata zilelor declarate prin lege ca sărbători legale.

Am propus modificarea Legii societăților comerciale, pentru a stopa lipsa de transparență în acționariatul firmelor, prin interzicerea acțiunilor la purtător. Știm că am provocat mare deranj în PSD cu acest proiect, dar mai ales domnului Dragnea, care va avea o mare problemă la completarea viitoarelor sale declarații de avere și de interese.

Pe partea de amendamente, volumul de muncă a fost extrem de susținut. Printre cele mai importante sunt cele referitoare la: eliminarea supraaccizei la carburanți și revenirea acestora la nivelul de la data de 1 august 2017; eliminarea split TVA; prorogarea cu doi ani a măsurii transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, pentru a asigura o creștere reală a salariilor din mediul bugetar cu 25% și pentru a evita diminuarea salariilor în mediul privat; precum și repartizarea 100% a impozitului pe venit autorităților locale.

Parlamentarii PNL s-au luptat cu toate instrumentele constituționale de care dispun pentru a înlătura efectele economice negative generate de suita de ordonanțe de urgență care au bulversat Codul fiscal: OG nr. 4/2017, privind suprataxarea muncii _part-time_ ; OUG nr. 25/2017, prin care s-a reintrodus supraacciza; OUG nr. 79/2017, prin care s-au introdus transferul contribuțiilor sociale, impozitul pe cifra de afaceri pentru două treimi dintre agenții economici, care a luat o sursă importantă de finanțare ONG-urilor și care a introdus aberanta declarație 600; OUG nr. 82/2017, prin care s-au diminuat contribuțiile la pilonul II de pensii de la 6% la 3,75%; OUG nr. 3/2018, prin care s-au creat grave discriminări între sectorul privat și sectorul public, precum și între anumite categorii de angajați.

Atâta vreme cât Avocatul Poporului nu a reacționat la niciuna dintre sesizările PNL privind neconstituționalitatea prevederilor cuprinse în aceste ordonanțe, PNL a propus deja amendamente de respingere a ordonanțelor și le va contesta la Curtea Constituțională.

3. În domeniul muncii și al protecției sociale, PNL a identificat discrepanțe și discriminări majore în actul de guvernare al actualei puteri. Politicile PSD cu privire la salarii și la pensii au produs mari dezechilibre în cele două sisteme, afectând cele mai multe categorii sociale.

Ne-am luptat pentru a corecta toate aceste inechități și am propus: creșterea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2018, în loc de 1 iulie 2018, majorarea contribuției la pilonul II de pensii administrate privat, la 6%, și stoparea furtului din veniturile viitorilor pensionari, precum și eliminarea plafonului la indemnizația pentru mame.

Am condiționat, printr-o inițiativă legislativă, acordarea dreptului la ajutorul social persoanelor care beneficiază de acest drept de obligația de a nu mai refuza un loc de muncă sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională.

Cea mai mare catastrofă pentru foarte mulți români a reprezentat-o Legea salarizării, lege care, în loc să echilibreze sistemul public de salarizare, mai mult l-a aruncat în haos și a creat mari nemulțumiri pentru categorii întregi de personal. Parlamentarii PNL au depus sute de amendamente atunci când această lege a fost adoptată în Parlament.

Totodată, pentru a corecta inechitățile din Legea salarizării, PNL a depus zeci de amendamente la Ordonanța nr. 91/2017, care ar fi trebuit să corecteze gravele erori din salarizarea publică.

4. În domeniul educației, PNL a susținut amendamente la Legea bugetului de stat pentru creșterea numărului de școli reabilitate în vederea obținerii tuturor autorizațiilor de funcționare, construcția de creșe, grădinițe și școli, acolo unde ele lipsesc. Am militat pentru generalizarea Programului „Școală după școală” și a Programului de alimentație sănătoasă în școli. Am solicitat punerea în practică și alocarea de resurse pentru masteratul didactic. Am votat pentru triplarea locurilor în învățământul dual.

Am susținut amendamente pentru a sprijini învățământul profesional și pentru a încuraja parteneriatele de tip publicprivat. Am reușit aprobarea decontării navetei elevilor între localități, o măsură care reduce abandonul școlar și care crește gradul de accesabilitate a elevilor cu posibilități reduse la actul educațional!

Partidul Național Liberal s-a constituit în Parlament într-o contrapondere activă la majoritatea PSD–ALDE–UDMR, o opoziție consistentă pe temele majore.

Oamenii și-au putut da seama, văzând determinarea și seriozitatea acțiunilor noastre, că doar PNL poate oferi o alternativă credibilă la haosul și la incompetența unei guvernări în derivă.

„Creșterea economică generată de măsurile coaliției de guvernare PSD–ALDE s-a dus direct și s-a simțit în buzunarele românilor”

România are în continuare cea mai mică masă salarială din Uniunea Europeană.

Datele Eurostat arată că angajatorii români au plătit în 2017 salarii de 67 de miliarde de euro, reprezentând 37% din PIB. Masa salarială a crescut cu 10 miliarde de euro anul trecut, dar ca pondere în PIB este abia la nivelul din 2010.

Toate măsurile adoptate în baza programului de guvernare au fost profesionist planificate și aplicate, în temeiul cunoașterii profunde a realității și a mecanismelor economice.

Românii aveau nevoie de majorarea salariului minim, de majorările prevăzute de noua Lege a salarizării unitare, de reducerea impozitului pe salariu, pentru a recupera decalajul față de celelalte țări ale Uniunii Europene și pentru a fi oprit exodul forței de muncă.

Datele Eurostat confirmă creșterea economică importantă a României, care a condus la majorarea PIB-ului cu peste 20 de miliarde de euro, fapt care a permis și a determinat și creșterea masei salariale cu 10 miliarde de euro. Altfel spus, creșterea economică s-a dus direct și s-a simțit în buzunarele românilor.

Procesul creșterii veniturilor salariale va continua în mod accentuat și în acest an.

De la 1 ianuarie, salariul minim brut a crescut la 1.900 de lei, iar la 1 martie au fost operate majorări semnificative pentru salariile din învățământ și din sănătate.

Programul de guvernare al coaliției PSD–ALDE vizează, prin politica de creștere a veniturilor românilor, inclusiv

recuperarea decalajului față de salariile din cele mai importante state europene.

Un document fundamental în acest sens este Legea salarizării unice, care prevede creșterea salariului minim după un calendar bine stabilit, care va trebui respectat și după 2020, indiferent cine va fi la guvernare.

Faptul că România are în continuare una dintre cele mai mici mase salariale din rândul statelor Uniunii Europene infirmă o temă predilectă de propagandă a opoziției, potrivit căreia investitorii vor ocoli sau vor pleca din România din cauza creșterilor salariale. Dovadă stau atât cifrele, care arată că în 2017 companiile străine au avut unele dintre cele mai mari profituri, cât și realitatea că numărul companiilor străine nou-înființate a fost mai mare cu 16% în ianuarie 2018 față de aceeași lună din 2017.

În plus, atâta vreme cât salariile rămân mici, economia nu se poate ridica, iar un alt efect este plecarea oamenilor din țară. Majorarea salariilor asigură îndeplinirea a două mari obiective din programul de guvernare, creșterea numărului de români din clasa de mijloc și revenirea lângă familie și copii a celor plecați la muncă în străinătate.

„Basarabia trebuie să fie în centrul proiectului de țară!” Președintele Klaus Werner Iohannis își asumă de doi ani încontinuu schițarea unui proiect de țară, fiindcă acest demers al Președinției nu s-a concretizat nici până acum.

Încă de anul trecut am solicitat Guvernului României, printr-o declarație politică, să își asume identificarea principiilor generale ale unui proiect de țară, nu doar din perspectiva pregătirii preluării de țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene, ci și pentru definirea traseului României în următoarele decenii. Iată că PSD, principalul partid de guvernământ, în alianță cu ALDE, și-a asumat printr-o rezoluție, unanim salutată, responsabilitatea de a pune relațiile cu Republica Moldova în fruntea priorităților proiectului de țară în anul Centenarului.

Voința politică de unire trebuie să se manifeste mai întâi ca strângere a legăturilor. Republica Moldova trebuie să se apropie de valorile și de principiile Uniunii Europene, iar noi putem împărtăși din experiența noastră de aderare. Mai mult, într-o Europă cu adevărat unită și cu membri cu drepturi egale, Republica Moldova va fi unită nu doar cu România, ci și cu țările occidentale pe care le avem ca model de dezvoltare și de civilizație.

Suntem încrezători că, într-un orizont nu foarte îndepărtat, Republica Moldova va fi alături de România în familia europeană.

Un alt obiectiv major va fi amplificarea cooperării economico-sociale cu Republica Moldova. Vom intensifica sprijinul direct prin proiecte de investiții în domeniul energiei, al transporturilor și al infrastructurii, și anume finalizarea gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău, investiții în liniile electrice și poduri.

În același timp, vor fi derulate și proiecte în domeniul social, cum ar fi extinderea SMURD pe tot teritoriul Republicii Moldova, în domeniul sănătății, al educației, al culturii, dar și al formării elitelor, prin bursele de studii.

Eforturile de apropiere ale administrației centrale de la București sunt dublate de cele ale aleșilor locali din Republica Moldova și ale celor din România. La sfârșitul săptămânii trecute, la Iași, s-a înființat Liga Aleșilor Locali Unioniști, ca structură care își asumă deschis reunirea Basarabiei cu România. Sunt zeci de localități din Republica Moldova care și-au exprimat această dorință fermă. Vocea acestora nu poate fi ignorată politic și ea trebuie să fie motorul intensificării sprijinului României pentru țara vecină.

De aceea, ca membru al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, cred în contribuția României la strângerea legăturilor, la schimburile comerciale, culturale, educaționale cu românii de peste Prut.

De aceea, salut această inițiativă a primarilor din ambele părți ale unei granițe care trebuie să fie tot mai subțire!

În anul Centenarului, cred că este de datoria fiecărui român a fi mai aproape de concetățenii și de conaționalii săi și a nu ezita nicio clipă în a face toate eforturile pentru ca toți românii să își găsească locul acasă, în România!

„Anul european al patrimoniului cultural”

Anul 2018 este un an important pentru noi, românii, este anul în care sărbătorim istoria, dar și cultura. Este anul Centenarului, când se împlinesc o sută de ani de la Marea Unire. Dar este și Anul european al patrimoniului cultural. Sunt două evenimente de anvergură și momente numai bune pentru a conștientiza eforturile pe care le avem de făcut pentru o Românie care să fie tot mai dezvoltată din punct de vedere cultural, o Românie educată, în care să știm să ne apreciem creatorii adevărați, operele lor artistice, precum și tezaurul moștenit.

Anul european al patrimoniului cultural a fost instituit prin decizie a Uniunii Europene și a fost lansat la 6 decembrie 2017, la Milano, în deschiderea Forumului Cultural European. Mai mult decât atât, Uniunea a alocat pentru acest proiect 8 milioane de euro. Însă nu este doar un simplu proiect, este o oportunitate de a cunoaște și de a înțelege rolul patrimoniului cultural, atât al României, cât și al Europei, și de a ne face pe toți să simțim că facem parte dintr-un spațiu european comun.

În fiecare țară din toată Europa, atât la nivel național, regional, cât și local, acțiunea va contribui la educarea și la informarea publicului, obiectiv la care Institutul Național al Patrimoniului din România deja muncește și prin care vrea să ne apreciem mai mult tot ceea ce ține de patrimoniul nostru, orașe, peisaje, literatură, artă, obiecte, meșteșuguri moștenite de la străbuni, povești, rețete tradiționale sau filme românești, adică tot ceea ce ne definește ca neam.

Anul european al patrimoniului cultural va aduce în fața românilor mii de evenimente și le va arăta că patrimoniul este la îndemâna oricui, că n-ai neapărat nevoie de bani să mergi la o piesă de teatru sau să vizitezi un muzeu.

Tocmai de aceea, multe dintre evenimentele acestui proiect vor fi gratuite. Vorbim de multe acțiuni culturale, unde cei prezenți vor intra în contact cu artiști și opere de valoare, precum și de un așa-numit turism cultural, prin care turiștii vor ajunge în multe regiuni doar pentru a vizita anumite obiective.

Trebuie să avem în vedere și faptul că patrimoniul cultural generează creștere economică și creează locuri de muncă, ba chiar este elementul central al schimburilor dintre Europa și restul lumii. 7,8 milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană sunt legate în mod indirect de patrimoniu și peste 300.000 de persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural în Uniunea Europeană.

Așadar, în acest proiect nu este vorba doar de România, ci mai ales de relația pe care și-o dezvoltă cu toate celelalte state europene. Țara noastră primește acum șansa de a-și etala valorile culturale pe următorii cinci ani, iar inițiativele asumate de Guvernul României sunt multe. Vorbim de Festivalul Internațional de Artă Europalia, de Sezonul România–Franța, de președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019, precum și de programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2020.

„Proiectul de lege nr. 241/2017 înlesnește realizarea unor proiecte publice de infrastructură”

În ultima perioadă, un număr important de autorități ale administrației publice locale au solicitat găsirea unei soluții legale pentru a putea demonstra că dețin terenuri aflate în domeniul public al statului, respectiv Administrația Națională „Apele Române”, în vederea realizării unor proiecte publice de infrastructură pe ape sau în legătură cu apele, în cele mai multe cazuri poduri, din fonduri europene.

Avem cazul podului suspendat de la Brăila, pentru care s-a semnat un contract. Urmează ca firmele câștigătoare să înceapă proiectarea și execuția lucrării. Mi se pare normal ca măcar noi, statul, adică cei mai interesați de realizarea la termen a lucrării, să nu tergiversăm lucrurile cu asemenea lacune legislative, începerea și finalizarea lui. La ora actuală, în țara noastră, există o mulțime de proiecte mult mai mici blocate din cauza lipsei unei proceduri clare în acest sens.

Pentru aceasta, un grup de 35 de deputați și doi senatori, printre care mă număr și eu, am purtat discuții, am analizat actualele reglementări în domeniu și ne-am propus să punem capăt problemei.

Cum soluția concesionării putea declanșa un număr de cereri pentru orice tip de folosință publică sau privată, iar după asta să creeze mari probleme în ceea ce privește managementul apelor, am recurs, alături de colegii din Camera Deputaților și din Senat, la elaborarea unui proiect de lege prin care să se transfere acele bunuri din domeniul public al statului în domeniul public local, pentru realizarea proiectelor de infrastructură publică.

Proiectul de lege nr. 241/2017 privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al unor unități administrative-teritoriale și în administrarea consiliilor locale sau consiliilor județene ale acestora va anula întârzierile de până acum. Primarii au calea deschisă pentru a implementa proiecte de infrastructură, începând de la pâraie până la râuri, din fonduri europene, pentru binele cetățenilor.

„De ce este nevoie de educație pentru sănătate?” Accidentul vascular cerebral este o boală care poate fi prevenită. Toți ar trebui să știm asta, poate la viitoarele ore de educație pentru sănătate predate chiar la școală, așa cum prevede proiectul meu de lege.

Cum îl poți preveni – șapte lucruri esențiale care vă pot salva viața:

1. Renunțați la fumat!

2. Dormiți suficient!

3. Mâncați sănătos!

4. Faceți mișcare! 5. Control medical periodic.

6. Tratați corect diabetul, bolile de inimă și depresia!

7. Atenție la excesul de alcool! Atenție!

1. AVC face prea multe victime în România.

2. 60.000 de români sunt diagnosticați anual cu AVC.

3. Doar unul din trei pacienți ajung să se recupereze

complet.

4. Diagnosticul și tratamentul făcut în timp util influențează major șansele de supraviețuire și de recuperare ulterioară.

Primele simptome. Cum îl recunoașteți și ce trebuie să faceți? Formula FAST poate salva viața celui de lângă tine.

1. F (face = față) – Rugați pacientul să zâmbească. Semne alarmante: fața nu este simetrică sau gura este căzută într-o parte.

2. A (arms = brațe) – Rugați pacientul să-și ridice simultan brațele. Semn alarmant: unul dintre ele rămâne mai jos.

3. S (speech = vorbire): Rugați pacientul să rostească o propoziție scurtă. Semne alarmante: dizartie, dificultăți în vorbire sau afazie, nu își găsește cuvintele.

4. T (time = timp): Rapiditatea intervenției este esențială. Sunați imediat la 112 sau transportați pacientul de urgență la spital.

Toți ar trebui să știm asta. Trebuie învățată în toate școlile din România, împreună cu multe alte noțiuni de prim ajutor, la orele obligatorii de educație pentru sănătate. Asta prevede Legea Ciuhodaru, care poate salva mii de vieți, dar așteaptă de prea mult timp să fie adoptată.

Până când parlamentarii vor adopta proiectul meu de lege, rețineți!

1. Apare la vârste din ce în ce mai mici, chiar sub 30 de ani. Nu mai este apanajul vârstelor înaintate. Este a doua cauză de mortalitate, după bolile cardiovasculare.

2. Semnele sau simptomele apar, de regulă, rapid – senzație de slăbiciune, amorțeli sau furnicături la nivelul feței sau al membrelor; probleme de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor; tulburări de echilibru; confuzie; tulburări de comportament; pareze sau paralizie; tulburări de comportament – și pot merge până la comă și stop cardiorespirator.

3. Accidentul vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid, în câteva ore, pentru a preveni atacurile ulterioare cu potențial mortal și leziunile permanente asupra creierului.

4. Cele mai multe persoane care suferă un accident vascular cerebral nu recunosc simptomele și nu știu ce trebuie să facă în astfel de situații.

5. 70% dintre pacienți nu au știut ce li s-a întâmplat și mai puțin de 30% dintre ei s-au adresat unui medic în primele 24 de ore pentru a primi tratament adecvat.

6. Printre factorii de risc se numără suprasolicitarea, stresul, bolile metabolice, cardiovasculare, obezitatea, sedentarismul și fumatul.

7. Atenție! Pentru a fi cu adevărat eficiente, noțiunile de prim ajutor trebuie cunoscute, învățate, repetate, exersate precum alfabetul sau tabla înmulțirii.

„Un spital de copii la standarde europene”

Vedem tot mai des în România imaginea unui sistem sanitar parcă nedemn pentru anul 2018. Medicii ne pleacă din țară, iar spitalele duc lipsă de medicamente ori de aparatură performantă. Și, în tot acest timp, pacienții se luptă uneori cu boala, alteori cu indiferența.

În acest peisaj, parcă dezolant, se mai întâmplă și lucruri bune. Unul dintre ele – reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași.

Totul a început timid, sub forma unui proiect. Și multora nici nu le-a trecut prin gând că unitatea medicală care deservește toată regiunea Moldovei și care n-a mai fost reabilitată de când a fost inaugurată, adică din 1970, va primi o nouă șansă.

Proiectul a fost deja aprobat, iar valoarea investițiilor este uriașă, 27 de milioane de euro, bani veniți atât din fonduri europene, cât și de la consiliul județean, și cu care trei corpuri ale clădirii vor fi renovate, de la intervenții la instalațiile electrice, termice, sanitare și până la nivel arhitectural și echipamente medicale de ultimă generație și chiar un hotel pentru însoțitori.

În plus, se va construi și un nou ambulatoriu. Până în urmă cu câțiva ani, ambulatoriul era la 50 de metri față de clădirea spitalului, la parterul unui bloc. Între timp, acolo au mai rămas doar două cabinete, iar ambulatoriul este acum, teoretic, tot spitalul.

Sunt vești bune pentru pacienții care calcă pragul Spitalului de Copii „Sfânta Maria” din Iași, care nu sunt deloc puțini. În Regiunea Nord-Est a țării există aproximativ 800.000 de copii, iar, anual, la Spitalul din Iași sunt tratați în jur de 50.000 de copii.

Durata de implementare a proiectului este de 56 de luni, adică până în anul 2021. Licitațiile ar trebui să se încheie în cel mai scurt timp, iar contractul de execuție să fie semnat. Așa că, din vară, cel mai probabil, vor fi demarate și lucrările.

Este un proiect în care cred și pe care îl susțin, mai ales că reprezintă un pas înainte spre acel sistem de sănătate pe care ni-l dorim cu toții, cu spitale noi, curate, dotate și în care pacienții să se simtă, mai presus de toate, în siguranță.

„România, codașă la absorbția fondurilor europene!”

România a reușit să aducă în țară numai 400 de milioane de euro din cele aproape 33 de miliarde de euro care ne-au fost alocate de Uniunea Europeană pentru perioada 2014–2020 – și asta nu numai din cauza faptului că lipsesc proiectele, ci și din vina autorităților.

Rezultatul acestei incapacități guvernamentale nu este altul decât că România este, oficial, codașa Uniunii Europene la acest capitol.

Și Guvernul României, prin vocea doamnei Dăncilă, recunoaște că gradul de absorbție nu este satisfăcător, existând riscul de a pierde sume uriașe pe două mari programe operaționale, POR, dezvoltare regională, și POCU, capital uman.

Anul 2017 a fost cel mai prost an din ultimii cinci ani la absorbția fondurilor europene. Abia la jumătatea anului autoritățile de management prin care se fac rambursările de la bugetul UE au fost acreditate, iar guvernele PSD–ALDE care s-au perindat au avut cu totul alte priorități – jocuri politice, remanieri după remanieri, demiterea prim-ministrului prin moțiune de cenzură.

Promisiunile la acest capitol au rămas doar în programul de guvernare, birocrația excesivă la realizarea proiectelor a rămas aceeași. Lipsa autostrăzilor, slaba infrastructură în educație și sănătate sunt numai câteva dintre problemele pe care această guvernare le ignoră. Este nevoie urgentă de soluții concrete pentru debirocratizarea modalităților de accesare a fondurilor nerambursabile, având în vedere că acest lucru creează o tot mai mare neatractivitate în rândul potențialilor beneficiari.

Nu este greu de priceput că avem nevoie urgentă și de o creștere accelerată a absorbției de fonduri europene nerambursabile, atât în investițiile publice, cât și în cele private, iar, în acest sens, Comisia Europeană a cerut, la începutul anului, să se facă eforturi pentru a nu se pierde acești bani atât de necesari pentru investiții în infrastructură.

Infrastructura are un rol nu numai economic, ci și unul social și politic; numai așa România va putea reduce marile decalaje dintre regiunile țării.

Oare de ce acest Guvern nu reușește să-și țină promisiunile privind creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene? Oare am uitat că România a obținut cu greu ca nivelul fondurilor pentru bugetul pe 2014–2020 să nu fie scăzut?

Nu în ultimul rând, vicepreședintele Comisiei Europene a confirmat la începutul anului că s-a discutat condiționarea fondurilor europene către statele membre de independența justiției și a statului de drept, după anul 2020, iar România are nevoie de aceste sume. Este singura noastră șansă spre dezvoltare, spre o viață mai bună.

„Rata anuală a inflației, o ghilotină care taie orice speranță”

Un dicton latin spune că _epistula non erubescit_ , adică „hârtia nu roșește, suportă orice”. Dar cifrele anunțate zilele trecute de Institutul Național de Statistică ar trebui să-i facă pe guvernanții actuali să roșească de rușine în fața unor astfel de rezultate.

Rata anuală a indicelui prețurilor de consum a cunoscut o creștere galopantă, de la 0,2%, în februarie 2017, la 4,7%, în februarie 2018, apropiindu-se de valoarea maximă din iunie 2013, de 5,3%.

Nu puteți invoca faptul că Parlamentul nu vă sprijină; aveți o majoritate mai mult decât confortabilă care să vă ajute să luați măsurile potrivite pentru întreaga populație a României!

Nu puteți nici măcar să invocați greaua moștenire! La „butoane” au fost tot colegii dumneavoastră, iar programul de guvernare era tot al dumneavoastră, acum doar îl puneți în aplicare, cu mici ajustări.

Degeaba, pe ici pe colo, salariile au fost majorate; indicele inflației cade ca o ghilotină și taie orice elan de optimism.

De altfel, diferite categorii socioprofesionale constată, cu neplăcută surprindere, că trâmbițatele creșteri salariale se dovedesc a fi, de fapt, niște scăderi în toată regula! Dacă erau reale aceste creșteri ale veniturilor angajaților, de ce sindicatele ar mai amenința Guvernul cu greve și cu manifestații?

Tot din analiza INS, dar și din viața de zi cu zi, constatăm că unele alimente de bază și unele servicii se vor transforma în alimente și servicii de lux. Nu mai vorbesc despre deprecierea monedei naționale, leul, în fața celorlalte valute.

Investitorii, oricare ar fi ei, de altfel, nu prea mai au curaj să riște într-un sistem fiscal atât de impredictibil.

Creșterea economică a României, ca stat membru al Uniunii Europene, atât de mult clamată, este anulată, cu alte cuvinte, de rata inflației galopante. Consumul este principalul

motor al acestei creșteri, și nu producția internă, așa cum ar fi normal.

Cifrele nu țin loc nici de hrană, nici de căldură sau de rechizite școlare, nici de haine și de medicamente sau de alte necesități pur normale într-o societate care se pretinde dezvoltată!

„Pacienții mor, promisiunile continuă, imunoglobulina lipsește din spitale!”

O decizie fără precedent în România – criza imunoglobulinei a determinat Ministerul Sănătății să declanșeze mecanismul de protecție civilă, solicitând ajutor Uniunii Europene. Activarea acestui mecanism are drept consecință transformarea negativă a imaginii României, o țară care a produs medicamente și a gestionat timp de zeci de ani „criza” din sistemul sanitar, iar cum a ajuns să întindă mâna după ajutor.

Fostul ministru al sănătății s-a dovedit a fi incapabil să gestioneze această criză și să asigure tratamentul, chiar dacă se știa de lipsa imunoglobulinei încă din iulie–august 2017, negând existența problemelor în sistemul de sănătate.

Recunoașterea oficială de Ministerul Sănătății a problemei rămase nerezolvate de aproape un an pune într-o umbră nedorită întreaga activitate medicală din țară față de organismele internaționale.

Ministerul Sănătății nu poate să recurgă la astfel de situații excepționale de fiecare dată când unii manageri de spitale nu știu sau nu reușesc să-și gestioneze și să-și evalueze eficient necesarul de produse medicale.

Trebuie să se spună stop populismului!

Trebuie să se găsească soluții pe termen lung, o colaborare eficientă și rezonabilă între factorii de decizie de pe piața medicamentului, fără constrângeri și fără promisiuni fără acoperire. În fiecare an s-au făcut promisiuni de revizuire a listei medicamentelor compensate și gratuite, dar s-au făcut doar adăugiri de formă, nu de conținut, și totul în defavoarea bolnavului.

Ca medic, nu pot să-mi explic de ce pacienții români apelează la tratamente în străinătate decontate de Casa Națională de Asigurări, în condițiile în care avem medici de înaltă ținută profesională, respectați și apreciați de comunitatea medicală internațională. Cumpărăm aparatură de înaltă performanță, importăm medicamente de ultimă generație, dar nu se ține seama de competențe și de pregătirea profesională, ci doar de criteriul politic.

Până când în spitale și în sistemul sanitar performanța va fi numai pe criterii politice, nu profesionale, Ministerul Sănătății nu va reuși să pună în practică strategiile și programele de sănătate pe care le are în acest moment doar pe hârtie.

Dreptul pacienților la viață, drept garantat de Constituția României, este călcat în picioare. Ce poate fi mai dureros decât să nu ai acces la un sistem de sănătate modern, să constați că, după atâția ani de guvernare, sistemul sanitar este grav bolnav?! Guvernanții recunosc acest lucru, dar nu iau măsuri decât atunci când situația devine critică și apelează la mecanisme europene.

Sistemul de sănătate românesc arată bine doar pe hârtie, realitatea însă este îngrijorătoare, iar strategia în domeniul sănătății lipsește sau este doar în dosare, în sertarele Ministerului Sănătății. Trăiesc cu speranța ca, în ultimul ceas, sănătatea românilor să devină o prioritate și pacienții să beneficieze de un act medical de calitate.

„Sprijinirea capitalului autohton, o măsură firească care contribuie la dezvoltarea României”

Programul de guvernare al Partidului Social Democrat prevede alocarea procentului de 2% din PIB, angajament ce a fost luat de România la Summitul NATO. Suma alocată constituie premisa dotării forțelor armate cu echipamente de luptă moderne și interoperabile, în vederea misiunilor stabilite și a angajamentelor asumate față de NATO, UE și partenerii strategici, conform documentelor din domeniul planificării apărării și programului de guvernare.

În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Camerei Deputaților, consider că alocarea a 2% pentru apărare este o măsură bună, ce sprijină în mod evident antreprenoriatul și dezvoltarea economică a țării.

Așa cum a afirmat și domnul președinte Liviu Dragnea, Partidul Social Democrat nu dorește ca acești 2% să plece din România, drept care este necesar ca echipamentele militare să fie produse în România, în urma acestui proces fiind realizat un câștig de ordinul milioanelor de euro.

În opinia mea, capitalul autohton joacă rolul unui factor important într-o dezvoltare economică stabilă, capabilă să asigure locuri de muncă și prosperitate pe termen lung.

Conform datelor PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni –, profitabilitatea mai ridicată pe care o realizează companiile cu capitalul autohton demonstrează că antreprenorii români sunt creativi, buni plătitori de taxe și impozite și merită respectul societății pentru eforturile pe care le fac, riscurile pe care și le asumă, de cele mai multe ori împreună cu angajații lor.

În urma acestei analize, nu ne rămâne decât să concluzionăm că atât realizarea uniformelor militarilor români, cât și anumite sisteme de armament ar putea fi prelucrate direct în România, în acest fel contribuind, cu siguranță, la stimularea mediului economic, așa cum procedează toate guvernele țărilor membre ale Uniunii Europene.

Salut votul dat acum o săptămână în plenul Camerei Deputaților prin care s-au adoptat modificările Ordonanței de urgență nr. 91, prin care se ajustează Legea salarizării unitare.

Sunt mulțumit pentru că anumite categorii decisive de salariați, precum medicii, asistentele sau ambulanțierii, vor intra de la 1 martie pe grila salarială din 2022. De asemenea, s-au reglementat și limita la orele suplimentare pentru polițiști sau sporul de intervenție în cazul jandarmilor.

Prin aceste modificări legislative, despre care am discutat atât de aplicat și la Comisia pentru muncă și protecție socială, în calitate de membru al comisiei, orele suplimentare efectuate de polițiști vor fi plătite cu 75% din solda lor de bază, în condițiile în care se încadrează într-o limită de 3%, iar jandarmii vor avea indemnizație de 10% pentru intervenții.

Tot în Comisia pentru muncă și protecție socială s-au votat și o serie de măriri ale grilelor de salarizare pe anumite domenii. S-a luat această decizie în așa fel încât unii salariați să nu aibă întârzieri în urma măririi cu 25% de la 1 ianuarie din grilă și să piardă la salariu.

S-a reglat acest lucru prin măriri salariale cuprinse între 10 și 15%. S-a eliminat din lege sintagma „unități sanitare publice”, pentru a se aplica măririle de la 1 martie pentru tot personalul medical, inclusiv asistentele și medicii din școli, din centrele de expertiză, de la casele de pensii. Nici șoferii de pe ambulanță nu au fost uitați, ei fiind esențiali în intervenții de salvare a oamenilor.

În pofida opoziției clare, care a declarat că această lege ar fi doar o simplă „cârpeală a Legii salarizării neunitare”, aici, în Camera Deputaților, votul a fost unul clar și just – 175 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă și 14 abțineri.

Așa se face că, în Ordonanța de urgență nr. 91/2017, cea care modifică Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, au fost incluse mai multe amendamente care corectează disfuncționalități și neclarități care provocau confuzie în aceste domenii.

Aceste drepturi suplimentare pentru aceste categorii de salariați au fost votate tocmai pentru că noi, PSD, putem să recunoaștem eforturile zilnice ale acestora.

Sper ca legea să fie promulgată de președintele țării cât mai repede.

„Lucrurile începute trebuie terminate!”

Inundațiile din zilele trecute ne-au adus din nou în atenție, așa cum spunea și domnul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, „unele lucruri începute și neterminate”.

Un astfel de lucru „început și neterminat”, legat de perioada inundațiilor din județul Mehedinți, din anul 2014, îl reprezintă și lucrarea „Punerea în siguranță a barajului Dumbrava – Rocșoreni, județul Mehedinți”, care făcea parte dintr-un complex obiectiv de investiții de „Amenajare complexă a râului Jiu”.

Această lucrare având ca beneficiar de investiții Administrația Bazinală de Apă Jiu era necesară pentru că există riscul structural ce poate fi provocat prin cedarea barajului în zona deja degradată a descărcătorului de ape mari sau a altei zone a barajului și inundarea localităților Albulești, Valea Marcului, Piria, Iordăchești, Valea lui Pătru și Scăești, din județele Mehedinți și Dolj.

Din aceste considerente, impactul lucrărilor este unul pozitiv, prin reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri, accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații, favorizând dezvoltarea generală a zonei, creșterea încrederii în rândul populației și a agenților economici din zonă în legătură cu mai buna protecție a bunurilor.

Este adevărat, de când a fost preluat obiectivul de la autoritățile locale, Secția de Gospodărire a Apelor Mehedinți a încercat, cu eforturi deosebite, să întrețină siguranța funcționării barajului. Dar la limitele minime, fără a fi previzionate consecințele în ceea ce privește gestionarea unor fenomene extreme și de risc la inundații de către Administrația Bazinală de Apă Jiu, cu scopul reducerii, pe cât este posibil, a consecințelor negative.

Ca deputat de Mehedinți, am responsabilitatea să atrag atenția că există riscul unor consecințe deosebite în caz de inundații în zona barajului Dumbrava – Rocșoreni, județul Mehedinți, și, de aceea, este urgent să terminăm lucrările și proiectele începute aici pentru reducerea impactului inundațiilor, prin evitarea posibilelor victime din rândul populației și al colectivităților de animale expuse riscului de inundații.

„Creșterea perioadei de suspendare a carnetului de conducere auto pentru șoferii care au fost sancționați pentru consumul de alcool la volan și care au recidivat”

În România, procentajul deceselor din accidente de circulație produse ca urmare a consumului de alcool este de 17,6%, ceea ce plasează țara noastră pe locul 29 dintr-un total de 168 de state care au făcut publice astfel de statistici. În Europa, România ocupă locul 9 în ceea ce privește acest indicator.

Conform raportului anual al Uniunii Europene privind siguranța rutieră pe drumurile din statele europene, prezentat la Bruxelles în luna martie 2015, România ocupa locul doi din Uniunea Europeană, cu 94 de persoane care își pierd viața într-un accident rutier la un milion de locuitori, una din cauzele principale privind această statistică negativă fiind consumul de alcool la volan.

De asemenea, datele publicate de Ministerul Afacerilor Interne arată că între anii 2010 și 2014 au avut loc 12.200 de accidente rutiere cauzate de consumul de alcool la volan, care s-au soldat cu decesul a 631 de persoane.

În ceea ce privește numărul de conducători auto care au fost sancționați de cel puțin două ori pentru consum de băuturi alcoolice și au produs ulterior accidente de circulație soldate cu victime, de asemenea se înregistrează o creștere, de la 1.100 de persoane, în 2010, la 1.550, în 2014.

În același timp, datele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii constată o creștere permanentă a numărului dosarelor aflate pe rolul instanțelor deschise pentru șoferi depistați la volan cu îmbibație de alcool.

Uniunea Europeană are în vedere înjumătățirea deceselor provocate de accidentele auto până în 2020; de la 30.300 de vieți pierdute în 2011, la doar 15.500 în 2020. Aceasta este ținta pe care Uniunea Europeană o are în vedere pentru finalul acestui deceniu. Mai mult, Europa vrea să se apropie cât mai mult de zero decese în accidente rutiere până în 2050.

Conform statisticilor Poliției Rutiere din România, trei sferturi dintre șoferii români nu-și plătesc amenzile. În Franța se colectează 93% dintre amenzile acordate șoferilor care încalcă legea, iar acest lucru aduce 580 de milioane de euro pe an la bugetul de stat. În România, procentul este de doar 26%.

Având în vedere toate aspectele prezentate cu privire la această problemă, consider că cel mai indicat este să se introducă măsuri graduale privind perioada de suspendare a carnetului de conducere pentru șoferii depistați că au consumat alcool înainte de a se urca la volan, decât creșterea cuantumului punctelor de amendă.

În urma modificării Ordonanței de urgență nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, prin creșterea graduală a perioadei de suspendare a permisului de conducere pentru șoferii care au fost surprinși în mod repetat că au consumat alcool la volan se va reduce numărul de accidente provocate de aceștia.

În același timp, prin introducerea acestor măsuri se va genera o presiune socială de autoeducare a celor care obișnuiesc să conducă sub influența băuturilor alcoolice.

Având în vedere argumentele prezentate anterior, vă solicit să susțineți inițiativa legislativă pe care o voi propune cu privire la introducerea unor reglementări mai stricte pentru conducătorii auto care consumă alcool înainte de a se urca la volan, astfel încât să se reducă numărul de persoane decedate și al celor răniți grav.

„Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat, un semn de respect pentru români în anul Centenarului!”

Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat, desfășurat sâmbătă la București, a atins cel puțin trei obiective primordiale pentru viața politică internă.

În primul rând, PSD a dovedit respect și considerație pentru români, fiind singura formațiune politică din țară care a organizat un congres extraordinar în anul Centenarului, sub genericul „România reunită”. A fost un semn de unitate, atât pentru partid, cât și pentru membrii și simpatizanții noștri și, în general, pentru toți românii care își doresc să contribuie la dezvoltarea țării.

În al doilea rând, alegerea celor opt vicepreședinți femei, pe cele opt regiuni de dezvoltare, constituie o altă premieră absolută în politica românească postdecembristă. Avem prima femeie prim-ministru, avem prima femeie ministru al afacerilor interne, avem prima femeie primar general al capitalei. Mai mult, PSD a realizat un alt obiectiv neatins până acum în viața noastră politică, prin această paritate dintre bărbați și femei în funcțiile de vicepreședinte al partidului.

În acest context, invitația adresată româncelor de către premierul Viorica Dăncilă, de a intra în politică și a se alătura social-democraților este un semn că, în acest moment, doar PSD oferă oportunități egale tuturor celor care vor să se implice. Este evident că promovarea în PSD se face pe criteriul competenței, iar partidul promovează șanse egale pentru toți, fără niciun fel de privilegii.

Nu în ultimul rând, reafirmarea sprijinului unanim al delegaților prezenți la congres din toată țara pentru continuitatea în funcție a lui Liviu Dragnea a fost o dovadă că munca domnului președinte este apreciată, iar guvernarea PSD este o reușită pentru români.

„Dezvoltarea colaborării regionale, prin execuția autostrăzii Târgu-Mureș–Iași”

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, voi vorbi despre modernizarea și dezvoltarea transportului, pentru că aceasta reprezintă o adevărată prioritate a Guvernului Dăncilă.

Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ și semnificativ asupra stării economice și sociale a țării, este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid. România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție. Proiectul de modernizare și dezvoltare a transportului rutier trebuie abordat plecând de la principiul asigurării siguranței, de aceea consider că România trebuie să se alăture în acest domeniu infrastructurii europene, ținând cont de nevoile românilor. Trebuie ținut cont de faptul că dezvoltarea economică a României poate fi sustenabilă doar prin dezvoltarea infrastructurii de transport.

În anul Centenarului Marii Uniri, trebuie să ne gândim la un lucru esențial pentru noi toți, de aceea trebuie să ținem cont de coeziunea și conectivitatea regională, prin reducerea decalajelor dintre regiuni.

În prezent, legătura dintre Moldova și Transilvania se desfășoară pe traseele DN 15B – DN 15 și DN 15 – DN 12C – DN 13B, care fac față cu greu fluxului sporit de trafic.

În acest context, autostrada Târgu-Mureș–Iași – A8 –, denumită și Autostrada Est–Vest, devine o alternativă atractivă pentru traficul internațional. Această autostradă trebuie construită pe traseul Ungheni–Iași–Târgu Frumos–Pașcani–Târgu Neamț–Poiana Largului–Ditrău–TârguMureș, unde va fi creată o legătură cu autostrada A3.

Pe termen mediu și lung, autostrada va facilita traficul internațional de tranzit, care se va desfășura între coridoarele paneuropene IV și IX, aceasta urmând să realizeze o legătură rapidă și sigură între Autostrada Transilvania (A3) și coridorul IX paneuropean – București–Focșani–Albița –, înlesnindu-se traficul auto pe direcția est–vest, între Transilvania și Moldova. Autostrada va avea o lungime de 310 km, iar, prin execuția ei, pentru locuitorii Regiunii NordEst se poate aduce o schimbare semnificativă, atât din punct de vedere social, cât și economic, prin investițiile ce pot fi atrase în regiune. Acest drum poate fi o nouă rută comercială majoră în nord-estul României, de la Iași la Târgu-Mureș și de aici, mai departe, spre vestul țării și al Europei, o rută prin care Regiunea Nord-Est poate deveni un nod comercial important.

În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susținerea demarării lucrărilor la autostrada TârguMureș–Iași, iar prin execuția acestui obiectiv vom pune bazele asigurării infrastructurii și serviciilor ca suport al activității economice și sociale pentru îmbunătățirea calității vieții.

„România are în continuare cea mai mică masă salarială din Uniunea Europeană”

Din datele Eurostat, angajatorii români au plătit în 2017 salarii de 67 de miliarde de euro, reprezentând 37% din PIB. Masa salarială a crescut cu 10 miliarde de euro anul trecut, dar ca pondere în PIB este abia la nivelul din 2010.

Toate măsurile adoptate în baza programului de guvernare au fost profesionist planificate și aplicate, în temeiul cunoașterii profunde a realității și mecanismelor economice. Românii aveau nevoie de majorarea salariului minim, de majorările prevăzute de noua Lege a salarizării unitare, de reducerea impozitului pe salariu, pentru a recupera decalajul față de celelalte țări ale Uniunii Europene și pentru a fi oprit exodul forței de muncă.

Datele Eurostat confirmă creșterea economică impresionantă a României, care a condus la majorarea PIB-ului cu peste 20 de miliarde de euro, fapt care a permis/determinat și creșterea masei salariale cu 10 miliarde de euro. Altfel spus, creșterea economică s-a dus direct și s-a simțit în buzunarele românilor.

Procesul creșterii veniturilor salariale va continua în mod accentuat și în acest an, chiar dacă unii privați sunt enervați

de faptul că la stat încep să fie salarii mai mari, salarii pe care ei nu vor să le acorde angajaților din mediul privat.

De la 1 ianuarie, salariul minim brut a crescut la 1.900 de lei, iar la 1 martie au fost operate majorări semnificative pentru salariile din învățământ și din sănătate.

Programul de guvernare al coaliției PSD–ALDE vizează, prin politica de creștere a veniturilor românilor, inclusiv recuperarea decalajului față de salariile din UE. Un document fundamental în acest sens este Legea salarizării unice, care prevede creșterea salariului minim după un calendar bine stabilit, care va trebui respectat și după 2020, indiferent cine va fi la guvernare.

Am stat 29 de ani în minciuna perpetuă în care ni se spunea că e normal să avem salarii mai mici decât restul europenilor. Traian Băsescu, în 2011, chiar îi invita pe medici să plece din țară, dacă nu le convin salariile. Astfel de comportament politic trebuie blocat din fașă, comportament moștenit acum de PNL (PDL).

Faptul că România are în continuare una dintre cele mai mici mase salariale din rândul statelor Uniunii Europene infirmă o temă predilectă de propagandă a opoziției de dreapta, potrivit căreia investitorii vor ocoli sau vor pleca din România din cauza creșterilor salariale. Dovadă stau atât cifrele care arată că în 2017 companiile străine au avut unele dintre cele mai mari profituri, cât și realitatea că numărul companiilor străine nou-înființate a fost mai mare cu 16% în ianuarie 2018 față de ianuarie 2017.

În plus, atâta vreme cât salariile rămân mici, economia nu se poate ridica, iar un alt efect este plecarea tinerilor din țară. Majorarea salariilor asigură îndeplinirea a trei mari obiective din programul de guvernare: creșterea numărului de români din clasa de mijloc, păstrarea tinerilor valoroși în România și revenirea lângă familie și copii a celor plecați la muncă în străinătate.

## **Domnul Adrian Mihăiță Todoran:**

„Economie și comerț à la PSD”

A devenit de-a dreptul stresant șlagărul cotidian interpretat pe toate canalele și – era să zic, de toate canaliile, dar mă abțin – pe toate ecranele cu programul de guvernare în sus, programul de guvernare în jos, de ai crede că nu mai este mult și abandonează până și sfinții părinți Biblia, preluând în loc propovăduirea sfântului program vâlcovistodragneean. Cu ce se aleg românii din toată sporovăiala asta a început să se vadă, adică venim la vorba veche din popor: „Vorbă multă, sărăcia omului”.

Dacă o luăm pe puncte, de la harababura fiscală, leapșa pe ouate cu trecerea asigurărilor de la Ana la Caiafa, majorări salariale verbale și alte dandanale până la mai gravele omisiuni privind redevențele înghețate, prin contracte expirate și „uitate”, peste tot un chiu și un vai.

Dacă stai să-i asculți pe gureșii lor propagandiști, mai-mai să te lași convins că au totuși un domeniu, agricultura, care, de bine, de rău, merge mai bine, grație bunului Dumnezeu care ne-a dat ploi și ne-a ferit de vreo secetă pustiitoare, că de irigații nu s-a apucat nimeni. Dar nici aici bucuria bunului român, care sunt și care ar vrea să-i fie țării lui bine, indiferent pe mâna cui o dă electoratul la un moment dat, nu ține mult. Fiindcă afli, cu surprindere, cu nespusă nedumerire și tristețe că degeaba producem noi 8 milioane de tone de grâu anual, fiind al treilea producător de cereale din UE, că exportăm jumătate din cantitate la un preț de nimic, de 50 de bani kilogramul. Și asta încă nu ar fi prea grav, dacă nu am importa anual circa un milion de tone de pâine congelată. Și nu numai pâine, ci și alte produse de patiserie, ba chiar și aluat congelat, cu un preț de trei ori mai mare decât grâul exportat. Nicăieri nu vezi scris pe vreo firmă că brutăria, patiseria, covrigăria etc. lucrează cu aluat congelat sau decongelează pâine și chifle gata făcute în străinătate. Dacă te uiți mai atent, poți observa că unitățile de profil nu lucrează cu făină, nu au magazii de saci, nu au utilaje de frământat, ci doar frigidere pentru aluat. În fiecare zi intră în România zeci de tiruri cu aluat congelat, dar vămile noastre nu mai au scanere și nu prea vămuim nimic.

Ar trebui să ne spună ANAF și Direcția Generală a Vămilor: cam cu cât este păgubit statul român la un import de produse alimentare în valoare de peste 10 miliarde de euro anual?

Cam astfel de lucruri ar trebui să-i preocupe pe „alde PSD”, care ne tot turuie grozăviile minunatului lor program de guvernare.

Păi, dacă aveți un program și vă proptiți pe picioarele de dinapoi să stați cocoțați acolo, atunci guvernați, domnilor! Să se vadă o activitate economică și comercială de oameni zdraveni la cap, nu așa, că, după cum mergeți acum, în capul unora pare a fi numai cocă. Dar și aceea din import!

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 157.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Vom avea dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la 11.30; va urma o pauză, iar la ora 12.00 – vot final; apoi, ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Dacă pe procedură sunt intervenții? Vă rog, domnule Știrbu.

## **Domnul Gigel Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Am luat cuvântul dorind să vă aduc la cunoștință un aspect extrem de neplăcut, din punctul meu de vedere, în calitatea de președinte al comisiei, și din punctul de vedere al majorității, dacă nu al tuturor membrilor Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.

În baza art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, miniștrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie. Repet, art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților!

În urma discuțiilor pe care personal le-am avut cu colegii mei din Comisia pentru cultură, indiferent de culoarea politică a acestora, acum aproximativ o lună, am luat decizia să-l invităm la dezbaterile Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă pe ministrul culturii și identității naționale, domnul George Vladimir Ivașcu.

Ca atare, în calitatea mea de președinte al acestei comisii, i-am adresat Domniei Sale, pe data de 6 februarie

anul curent, o invitație, în care îl rugam să hotărască data, la începutul acestei luni, când poate să vină în fața membrilor comisiei să discutăm despre stadiul pregătirilor sărbătorilor, și subliniez, sărbătorilor legate de Centenarul Marii Uniri.

Pe data de 14 februarie am revenit cu o adresă, în care îi solicitam să aleagă între ziua de 6 martie și ziua de 14 martie. Nu am primit niciun răspuns.

Pe data de 27 februarie am revenit cu o altă invitație, în care îl rugam ca marți, 13 martie, la orele prânzului, să vină în fața comisiei. Nu am primit niciun răspuns.

Ultima invitație de acest fel a fost făcută luni, la ora 11.20. Conform art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, Guvernul trebuie înștiințat, prin președintele comisiei, cu cel puțin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora și locul desfășurării ședințelor comisiei.

Eu, personal, cu o zi înainte, am fost sunat de un secretar de stat, care mi-a confirmat că domnul ministru va veni.

## Dragi prieteni,

Dragi colegi,

Nu a venit domnul ministru, a trimis un secretar de stat, care ne-a spus că a aflat cu un sfert de oră înainte că domnul ministru nu va veni.

Nu m-am putut pune în locul colegilor din arcul guvernamental, care și Domniile Lor au fost informați, așa cum am fost și eu, la începutul ședinței comisiei.

Dragi prieteni, suntem la sfârșitul primului trimestru din Anul Centenar. Am schimbat deja trei miniștri la instituția care se ocupă cu aniversarea Centenarului sau cu pregătirile pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri.

Actualul ministru al culturii a luat decizia să anuleze hotărârea fostului ministru, și anume aceea de a valida cele 2.048 de proiecte depuse de autoritățile locale din România și de alte organisme neguvernamentale, luând decizia ca în perioada imediat următoare, prin pixul Domniei Sale, să hotărască care sunt proiectele viabile pentru aniversarea Centenarului.

Repet, suntem la sfârșitul primului trimestru, anul 2018.

Eu, personal, nu pun acest lucru decât pe seama unei lipse de capacitate managerială ieșite din comun. Nu vreau să duc tot acest lucru în zona lipsei de bună-credință. Încă bănuiesc că este un bun român. Vă spun pe această cale că ieri, la ședința comisiei, reprezentantul USR, domnul Iulian Bulai, reprezentantul PMP, domnul Marius Pașcan, reprezentanții partidului de guvernământ, Partidul Social Democrat – toți, absolut toți – au avut același discurs la adresa acestui domn.

În cadrul comisiei – și cu aceasta închei și vă mulțumesc încă o dată, doamnă președinte, pentru posibilitatea aceasta – l-am avut invitat și pe vicepreședintele Comisiei Centenar, domnul Florin Roman, care a venit și a adus un mesaj din partea autorităților din Alba Iulia, vizavi de tot ceea ce ar trebui să se întâmple la 1 decembrie 2018.

Ca atare, dragi colegi, pe această cale, solicit reprezentanților Partidului Social Democrat să ia în calcul retragerea sprijinului politic sau demiterea acestui domn. În situația în care nu se va întâmpla acest lucru, eu personal voi cere grupului politic căruia îi aparțin ca, în perioada imediat următoare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților să depună o moțiune simplă la adresa acestui ministru.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Domnul Bulai Iulian, pe procedură, da?

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi parlamentari,

Este o mare lipsă de onoare să fii invitat de patru ori de Comisia pentru cultură și să nu te prezinți. Este o mare lipsă de responsabilitate ca Strategia Marii Uniri să fie prezentată abia în luna martie. Este o mare lipsă de viziune politică să anulezi peste noapte peste 2.000 de proiecte dedicate Centenarului. Este o mare lipsă de curaj să nu dai explicații în fața Comisiei Centenarului, mai ales după ce admiți că Departamentul Centenar este condus haotic și fără performanță. Este o mare greșeală că încă nu s-a semnat actul, contractul pentru Monumentul de la Alba Iulia. În loc de monument, vom avea acolo, la 1 decembrie 2018, o groapă.

Așa vrem să facem noi în anul centenar?

Domnule Ivașcu, dacă nu vă este drag să veniți la Parlament, sper ca măcar la televizor să vă uitați și să înțelegeți că trebuie să răspundeți mai multor întrebări adresate de comisiile abilitate.

De data aceasta noi nu mai avem răbdare!

Grupul USR, împreună cu PNL și PMP vor redacta și vor susține moțiunea simplă împotrivă domnului ministru al culturii. Nu am fi dorit să ajungem aici, dar să absentezi de șase ori într-o singură lună este prea mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan Marius. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Distinși colegi,

Este o situație pe care vă rog să o judecați moral, cu sufletul, spiritual, și nu politicianist, indiferent din ce partid faceți parte.

Astăzi aveam convocată o nouă ședință a Comisiei parlamentare comune pentru celebrarea Centenarului și ni s-a transmis deja un SMS prin care suntem informați că domnul ministru Vladimir Ivașcu nu poate participa, evident, din nou, nemotivat, și ne aflăm, iată, în luna martie, când sunt invalidate, de fapt, toate proiectele cu caracter de infrastructură, asumate și promovate la nivelul localităților, chiar asumate în comisia interministerială, pentru acest eveniment important al României.

Cu alte cuvinte, pentru cei care nu cunoașteți ce înseamnă proceduri de achiziții publice, vă spun că durează niște luni angajarea licitațiilor, apoi ofertele, sunt perioade de contestații care se pot întinde pe mai multe luni. Cum vom putea să promovăm aceste manifestări? Ele sunt din start invalidate.

Mai mult decât atât, eu înțeleg, într-un fel sau altul, această canibalizare internă a PSD, dar nu sfâșiați și Centenarul României cu această ocazie, pentru că asta se întâmplă astăzi.

Să fim în luna martie, să dăm startul competiției proiectelor centenare, la care s-au înscris o mulțime de administrații publice locale din țară, de asemenea asociații

neguvernamentale, să le confirmi, să se facă o listă de proiecte, să se stabilească sumele pentru ele, iar acum acestea să rămână în aer! Mai mult decât atât, exista acea adresă pe site-ul Ministerului Culturii privind proiectele centenare, stabilirea criteriilor, niște termene – este blocată și acea adresă!

Suntem întrebați din teritoriu – proiectele care au fost declarate câștigătoare și asumate de minister mai sunt valabile? – și nu avem răspunsuri. Ne facem de mândră minune, oameni buni! Este inacceptabil! Probabil că domnul ministru este un actor, dar de data aceasta este un actor grăbit prin Ministerul Culturii, ceea ce este inacceptabil.

Sigur că ne raliem la orice tip de moțiune... dacă nu vom înțelege că acest eveniment este transpartinic, este al românilor – și se cuvine să ne manifestăm și moral, și spiritual, și solidar, și politic ca atare – atunci suntem pierduți. Ne facem de râs! Dacă noi ne terfelim propriile manifestări, absolut superbe, de grație, ale României, ale națiunii române, ce respect să așteptăm din partea altcuiva?! Vă mulțumesc pentru atenție!

Mulțumesc.

Domnul Florin Roman a solicitat o intervenție scurtă, pe procedură.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Iau cuvântul în calitate de vicepreședinte al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru celebrarea Centenarului și vreau să vorbesc sub semnul unirii, și nu al dezbinării, la modul serios, pentru că unii doar o invocă, dar, atunci când este vorba despre fapte, este mult mai complicat.

Stimați colegi,

Trebuie să înțelegem cu toții că și cei care în urmă cu 100 de ani au făcut Marea Unire aveau opinii politice diferite. Au găsit însă puterea să realizeze „România Dodoloață”. Astăzi, noi încercăm, atât Comisia comună a Centenarului, cât și Comisia pentru cultură, să ne întâlnim cu un ministru, iar ministrul culturii fuge și dispare din spațiul public, într-un moment extrem de important.

Vreau ca domnul Ivașcu să înțeleagă și membrii Guvernului – comisia interministerială, care trebuia să se întâlnească în luna ianuarie, s-a întâlnit în luna martie – că vorbim de două momente diferite: una este ziua de 1 decembrie 2018, când vom sărbători, cu toții, sper, 100 de ani de la Marea Unire, și alta este anul Centenarului, anul în care trebuie să pregătim cele două mii și ceva de proiecte, care între timp s-au evaporat, pentru că domnul ministru vrea o nouă reevaluare. Acest om nu a fost o zi în administrația publică. Nu pricepe că toate aceste proiecte trebuie să urmeze proceduri de licitație, care pot dura luni de zile. Acest om este incapabil să înțeleagă că, dacă mai stăm mult să le gândească, nu va putea face nimic, pentru că încalcă legea.

Treziți-l pe domnul Ivașcu! Treziți-i pe cei de la minister! Stimați colegi,

Mă uit în partea stângă a sălii, pentru că sunteți oameni care înțelegeți anumite chestiuni – spuneți-i acestui om că au trecut trei luni de când am votat în Parlament bugetul și Legea monumentului și în trei luni nu au fost în stare să semneze contractul de execuție a Monumentului Unirii. Ei, și domnul Romașcanu, și domnul Ivașcu sunt preocupați de a-și da peste gard ce au angajat și ce au vămuit unul și altul la Ministerul Culturii.

Râde lumea, oameni buni! Dar râde de acest Guvern. Pentru că eu vă spun la modul foarte serios, stimați colegi, la 1 decembrie 2018, dacă Ministerul Culturii nu-și va respecta angajamentul, nu va respecta Legea bugetului, nu va respecta Legea Monumentului Marii Uniri, la Alba Iulia vom pune o hologramă 3D, deasupra unei gropi, și vom spune: „Aici ar fi trebuit să fie monumentul promis de adormitul întru Domnul și adormitul ministru al culturii.”

Treziți-l la realitate pe acest actor. Spuneți-i că viața reală este alta. Scoateți-l din Ministerul Culturii, să-l vedem și noi la față!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Suciu Vasile Daniel.

## **Domnul Vasile Daniel Suciu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

N-aș fi intervenit, dar, dacă nu observam că procedura se transformă în declarații politice, poate mai era cum mai era.

Domnule Roman, „adormit întru Domnul” înseamnă mort și nu vă permit ca de la acest microfon să folosiți asemenea cuvinte. Am fost foarte atent la acest aspect!

Înțeleg și respect foarte mult procedurile parlamentare și este regretabil că un ministru nu a participat la ședința unei comisii parlamentare, dar, pentru că am experiența a încă unui mandat, vreau să vă spun că la Comisia pentru mediu, de exemplu, am așteptat cinci luni pentru ca un ministru să vină să ne dea explicații. Aceste lucruri sunt valabile și din dreapta, dar și din stânga.

Domnul președinte al Comisiei pentru cultură ne spunea să ne asumăm noi, cei de la Partidul Social Democrat, retragerea sprijinului politic. Nu, nu o vom face! Politic, tocmai ne-ați anunțat că veți depune o moțiune simplă pe acest subiect.

Vă doresc foarte mult succes și să fiți convinși că Centenarul nu este numai al Partidului Național Liberal sau al Partidului Social Democrat!

Vă mulțumesc și să știți că orice discuție politizată despre Centenar nu face altceva decât să adâncească și mai mult această dispută politicianistă.

Și nu, nu s-au anulat 2.000 de proiecte, vor rămâne în evaluare, pentru a da un caracter unitar, nu doar pentru Alba Iulia, pentru PNL sau pentru PSD.

Vă mulțumesc.

Drept la replică.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Stimate coleg,

Cu tot respectul, vă spun că nu ați fost atent! Când am folosit acea expresie, m-am referit la defunctul dumneavoastră Guvern, pe care dumneavoastră l-ați îngropat. Și sper că ați înțeles foarte bine!

În calitate de deputat ardelean, mă așteptam de la dumneavoastră să veniți, să înțelegeți că este o situație de urgență, ca lider de grup... și aceasta era rugămintea, să-l luați pe acest ministru care sfidează Comisia pentru cultură, Comisia pentru celebrarea Centenarului, plenul, pe toată lumea – probabil că omul nu știe ce să vorbească!

Dați-i măcar o foaie și să vină să ne spună...

Cum puteți afirma așa ceva? Eu am fost la Comisia pentru celebrarea Centenarului. A venit domnul Cotârleț, pe care tocmai l-ați schimbat, și ne-a spus membrilor comisiei două lucruri – că acele proiecte sunt deja aprobate de Guvern și trebuie doar să primească avizul comisiei interministeriale. Asta a spus secretarul dumneavoastră de stat.

Iar al doilea lucru, domnule Suciu – și vă spun lucrurile acestea ca să știți ce se întâmplă în comisii –, au retras de pe site condițiile de participare la programul ACCES, prin care se finanțau acțiunile pentru ONG-uri, pentru societatea civilă, pe Centenar.

Cu tot respectul, sunteți un om tânăr, nu vreau să vă spun mai multe, dar, când mai veniți la microfon, interesați-vă ce se întâmplă în comisii. Și, dacă doriți cu adevărat să faceți ceva pentru Centenar, faceți, nu vorbiți!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

## Stimați colegi,

Haideți să nu transformăm regulamentul și procedurile în declarații politice, care, de altfel, au avut loc în această dimineață, la ora 8.30, motiv pentru care doar dacă mai sunt intervenții strict pe procedură, cu invocarea articolului, atunci vă rog frumos să o faceți. Dacă nu, vă rog frumos, cu îngăduința dumneavoastră și din respect față de ceilalți colegi, să trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Pe procedură, vă rog.

Două vorbe vrea să ne spună domnul coleg.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

Dacă este pe procedură, să fie și pentru ALDE, așa cum a fost și pentru PSD.

## Stimați colegi,

Evident că există o serie de sincope, pe care ni le dorim rezolvate. Am mare încredere în noul ministru al culturii, pe care unii dintre colegii noștri... Nu voi da nume, pentru că mă voi trezi iar cu drept la replică. Și voi spune, pentru cei care îl caută pe ministru și își doresc să-l fi văzut vreodată, le dau un sfat – era mai bine dacă până la vârsta asta mergeau la teatru. L-ar fi văzut jucând.

## Intrăm în ordinea de zi.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje – PL-x 48/2018; are caracter ordinar; este în procedură de urgență; avem 10 amendamente admise.

Din partea Guvernului, vă rog frumos, aveți cuvântul. Vă rog să vă și prezentați.

Mulțumesc. ## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Laurențiu Neculaescu este numele meu – secretar de stat, Ministerul Mediului.

## Stimați parlamentari,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 și vizează transpunerea Directivei Europene 720/2015 a Parlamentului European și a Consiliului, din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 62/94 în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

Începând cu data de 1 iulie 2018 se interzice introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner și, începând cu 1 ianuarie 2019, se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner.

De asemenea, proiectul de lege reglementează responsabilitatea operatorilor economici care introduc pe piața națională pungi de transport din plastic biodegradabile și compostabile de a eticheta aceste ambalaje, obligația operatorilor economici care comercializează produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile de a primi ambalajele reutilizabile la schimb sau de a le rambursa, la solicitarea consumatorului, valoarea depozitului, responsabilitatea operatorilor economici care întorc pe piața națională ambalaje de desfacere, inclusiv pungi de transport din plastic pentru deșeurile generate de respectivele ambalaje.

Guvernul susține proiectul de lege, cu amendamente. Mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, pentru prezentarea raportului? Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, transmis cu adresa PL-x 48 din 26 februarie 2018 și înregistrat la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic cu nr. 4c-27/90 din 27 februarie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 și vizează transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

Prin prezentul proiect se interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019, se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în data de 19 februarie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 808 din 3 octombrie 2017.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La finalul legii, dintr-o eroare materială, lipsește mențiunea cu privire la transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului, din 29 aprilie 2015. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Dacă din partea grupurilor dorește cineva? Da, domnul deputat Korodi Attila. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege este bine-venit. Este bine-venit pentru că închide o perioadă destul de lungă, de 10 ani, în care statul român, prin două decizii, a încercat să limiteze accesul liber la pungi cu mâner de plastic, de folie subțire, în magazine.

Când vorbim de managementul deșeurilor – și România se confruntă cu o situație de criză în domeniul managementului deșeurilor –, sunt două direcții care trebuie abordate: o dată trebuie abordată partea de reciclare, valorificare a deșeurilor, și partea cealaltă, de limitare a accesului, de scădere a consumului și de utilizare a acestor tipuri de ambalaje.

Este o criză nu numai europeană, ci și mondială, din cauza utilizării foliei subțiri ca ambalaj, de aceea Parlamentul, dacă decide astăzi favorabil, va da o nouă șansă ca în România, cu un sistem destul de slab de management al deșeurilor, totuși să limităm intrarea pe piață și, până la urmă, transformarea în deșeuri directe a acestor ambalaje de tip sacoșă cu mâner, de folie subțire.

Totuși vreau să trag un semnal de alarmă, acela că, pe termen scurt, nu cred că România va avea soluții destule pentru a se conforma la normativele directivei europene, dacă ne focalizăm numai și numai pe sistemele de management al deșeurilor, pentru că, din mai multe motive, de implementare a proiectelor județene, are sincope și nu aduce eficiență.

De aceea, este nevoie de o gândire mai profundă asupra modalității prin care vom putea limita ambalarea produselor alimentare și nealimentare, de scădere a acestor tipuri de ambalaje, pentru că altfel ne vom trezi că nu mai atingem țintele care au fost stabilite de Comisia Europeană, în colaborare cu România, dar efectiv nu vom putea face față, cu avalanșa de deșeuri care provin mai ales din aglomerațiile urbane mari și din zonele rurale cu acces greu la infrastructura rutieră.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Din partea PNL, domnul Varga Aurel.

## Bună dimineața!

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Acest proiect este bine-venit, pentru că, după cum bine știți, poluarea prin deșeuri din ambalaje este una alarmantă, iar proiectul are în vedere reducerea, în primul rând, a deșeurilor din ambalaje subțiri.

În fapt, noi transpunem o directivă europeană care trebuia transpusă până în noiembrie 2016; este bine-venită și acum.

Trebuie să înțelegem faptul că, prin Studiul JASPERS, s-a arătat că ecotaxa la pungi nu s-a înfăptuit și nu a diminuat cantitățile de ambalaje.

PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege și, bineînțeles, trebuie să vă anunțăm, în fapt, că, în această perioadă, în comisiile parlamentare sunt foarte multe proiecte care vizează reglementare, în primul rând în zona legislației de mediu.

Trebuie să ne aplecăm pe această zonă, pentru că ne dorim un mediu sănătos pentru cetățenii României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea PMP, domnul Bichineț.

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Să nu-și imagineze cineva că eu vreodată voi mai folosi vreun cuvânt, vreo noțiune, vreo categorie fără să-i precizez conținutul și sfera, genul proxim, diferența specifică, încât nimeni din sala aceasta care n-a spus decât „Jur” în patru ani sau opt ani să vină să poată să mă mai amendeze.

De aceea, citez din – că voi cita... N-am înțeles atunci să citez din domnul „Portocală”, că autorii mei preferați sunt Aristotel, Socrate și alții.

Citez din domnul Árpád, colegul nostru de la UDMR, care dimineață, când majoritatea dintre dumneavoastră aveați o altă preocupare, a ținut o declarație politică foarte bună, gândindu-se la anul Centenarului și la ziua de mâine, de altfel.

Eu sunt foarte atent la nuanțe. Ați vorbit de acel ministru al culturii care joacă bine teatru. E foarte frumos din partea Domniei Sale, însă nu cred că a fost adus la minister pentru prestația lui scenică, ci are de rezolvat niște probleme. Și, dacă Centenarul nu-l putem organiza cum trebuie, prietenii noștri din Ungaria sunt pregătiți să ne ajute!

De asemenea, în legătură cu legea aceasta – fiind vicepreședinte la Comisia pentru mediu –, absolut toți colegii am fost de acord că acea directivă întârziată cu un an și jumătate, a Comisiei Europene, trebuie introdusă. Cu greu acceptăm că trăim într-o țară sărăcită, însă nu trebuie să acceptăm absolut deloc să trăim într-o țară murdară! Unde te duci, pungi aruncate, PET-uri și, odată cu venirea puhoaielor, pentru că țara s-a transformat într-o veritabilă deltă, au ieșit la suprafață toate mizeriile – în primul rând cele materiale și acum și cele umane.

PMP va susține acest proiect de lege, care nu face altceva decât să îmbunătățească Legea nr. 249/2015. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Din partea PSD, domnul Popa Florin. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de act normativ dezbătut în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic vizează, așa cum s-a menționat, transpunerea celor două directive europene în ceea ce privește reducerea consumului de ambalaje de transport, pungi subțiri.

Termenul de conformare pentru România, stabilit de organismele europene, depășit din 2016 face ca România să fie pasibilă de impunerea unor sancțiuni financiare, motiv pentru care Grupul parlamentar al PSD susține, cu tărie, modificarea și completarea Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea USR, domnul Zainea Cornel. Vă rog.

## **Domnul Cornel Zainea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Citeam azi-dimineață, în timp ce eram blocat în trafic – mulțumesc, doamnă Firea! –, un articol care spunea că oceanele sunt poluate cu cantități masive de microparticule de plastic.

Deși este vorba de o transpunere de directivă și nu au existat obiecții în cadrul dezbaterilor, cred că este foarte important să tragem un semnal de alarmă cu privire la importanța problemei pungilor de plastic. Nu vorbim doar de cele 100.000 de vietăți marine care mor anual din această cauză. Aș vrea să fac mai degrabă apel la procesul acesta de a acumula plastic și cât de greu putem scăpa de el.

Sunt studii care au estimat cantitatea totală de plastic produsă și existentă la ora actuală ca fiind de 8,3 miliarde de tone. Dintre acestea, undeva la 6,3 miliarde de tone sunt cantități care au ajuns ori la gropile de gunoi, ori se află, într-o formă sau alta, în natură, predominant în partea acvatică, în mări și oceane.

Este foarte important de spus că durează sute de ani pentru a descompune acest plastic în mod natural, iar compușii care rezultă în urma descompunerii sunt toxici – și aici aș putea aminti de dioxine.

Dacă ne referim la reciclarea plasticului, PET-urile pot să atingă rate foarte apropiate de 100%, însă pungile sunt un domeniu aparte și cu specific. Rata de reciclare a pungilor și eficiența acestei rate este undeva sub 1%. De ce aceasta? Pentru că, în general, pungile ajung la reciclare contaminate și nu pot fi reciclate.

Prin urmare, USR susține orice demers ce contribuie la reducerea cantității de plastic și reducerea impactului asupra mediului și încurajăm Executivul să ia măsuri active în acest sens, și nu doar să transpună directive, pentru că putem face lucruri suplimentare pentru a reduce acest plastic și comportamentul aferent în țara noastră.

USR va vota pentru.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Dohotaru Adrian Octavian, deputat neafiliat. Intervenția nu poate depăși un minut.

Vă rog.

general, pe care trebuie să le avem în vedere, inclusiv din ce categorie fac parte acestea – termorigide sau termoplaste. Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Mulțumesc și eu.

Rog reprezentantul comisiei să propună timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Propunem două minute.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Două minute.

Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Vin dintr-un oraș unde nu avem o groapă de gunoaie, ci un munte de gunoaie; erau vreo șase etaje, într-o vreme, de gunoaie acolo.

Eu v-aș propune să mergem mai departe, așa cum a făcut, de pildă, Franța. Franța a propus și interzicerea tuturor ambalajelor de unică folosință din retail și din alte zone, deci am putea merge mai departe.

O altă inițiativă care era propusă mai demult e de a avea niște automate la supermaketuri și la malluri, tocmai pentru a reduce risipa de plastic care există în momentul de față în România.

Este o propunere de colaborare, transpartinică, de a veni cu astfel de propuneri, nu să așteptăm niște directive europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, domnul Zisopol Dragoș Gabriel.

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Sigur că aceasta este o problemă fundamentală, este o problemă legată de poluarea antropică, într-un context foarte important al dezvoltării durabile. Este o problemă foarte importantă pentru că, dacă-mi dați voie, am să vă dau citire în cât timp se descompun lucrurile aruncate: două săptămâni, în cazul cotoarelor de mere; o lună, pentru cazul prosoapelor de hârtie, pungi din hârtie, șervețele; șase săptămâni, pentru cutiile din carton subțire, pungi din hârtie mai groasă; două-trei luni – carton; șase luni – haine și țesături din bumbac; un an – îmbrăcăminte și țesături din lână; doi ani – placaje din lemn; până la cinci ani – îmbrăcăminte și țesături grele; între 10 și 20 de ani – subliniez – pungile din plastic. Un lucru foarte important!

În acest context, vreau să vă spun că este un început, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor susține, prin votul lor, propunerea legislativă și sperăm să fie un început, în sensul în care ne vom ocupa nu numai de această categorie, care este o categorie inferioară, în ceea ce privește poluarea, este vorba de masele plastice la nivel

Vot, vă rog.

Cu 99 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 3 abțineri, cele două minute au fost aprobate.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc că sunt 10 amendamente.

Dacă la marginal 1 sunt obiecții? Nu.

Adoptat. Marginal 2. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 3. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 4. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 5. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 6. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 7. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 8. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 9. Obiecții? Nu. Adoptat. Marginal 10. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final. Următorul proiect.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura; PL-x 132/2017; are caracter ordinar. Se află tot în procedură de urgență.

Avem 43 de amendamente admise și trei amendamente respinse.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog să vă prezentați. Mulțumesc. ## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2016 are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se reglementarea unor aspecte referitoare la asigurarea concordanței cu terminologia de specialitate din regulamentele Uniunii Europene, precum și clarificarea regimului juridic al unor terenuri preluate de la Administrația Domeniilor Statului, aflate în domeniul public sau privat al statului.

Măsurile reglementate contribuie la exploatarea durabilă a potențialului de pescuit, în conformitate cu noua politică comună în domeniul pescuitului, implementarea acestei politici și întărirea rolului administrativ al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, îmbunătățirea reglementărilor privind accesul la resursele acvatice vii, la reducerea presiunii financiare exercitate asupra pescarilor și la sprijinirea organizațiilor de producători din sectorul de pescuit, administrarea de către ANPA a lacurilor de acumulare care au drept folosință unică piscicultura.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 în forma prezentată în raportul comun al celor două comisii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Prezentarea raportului, domnul președinte al Comisiei pentru agricultură. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008, urmărindu-se reglementarea unor aspecte referitoare la asigurarea concordanței cu terminologia de specialitate din regulamentele Uniunii Europene, precum și clarificarea regimului juridic al unor terenuri preluate de la Administrația Domeniilor Statului, aflate în domeniul public sau privat al statului.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ și de comisia avizatoare, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu amendamentele admise, redate în anexa nr. 1, și amendamentele respinse, redate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dacă-mi permiteți, doamnă președinte, solicităm Departamentului Legislativ să facă următoarele corecturi ce privesc erori materiale cuprinse în raport.

La articolul unic se va scrie: „Articolul I”.

La pct. 19 al legii, „Ordonanța de urgență nr. 85/2016” se

- va înlocui cu „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008”. La pct. 21 al legii, art. IV devine art. III. Mulțumesc mult.

Vă rog să-mi dați și mie modificările, că sunt și...

Cinci minute – timp de dezbatere.

## Avem o ordine totuși.

Dați-mi și mie modificările, să le pot urmări, pe de o parte...

Și acum intrăm în dezbateri generale, după care o să propuneți și timpul.

La dezbateri generale.

Din partea PSD, domnul Simion Lucian Eduard. Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Într-adevăr, acest proiect de lege reglementează modalitatea de utilizare a zonei de amenajări piscicole, mai ales în cadrul lacurilor de acumulare, și nu numai, creează premisele pentru ca acestea să poată fi utilizate pe un tarif corespunzător, în sensul în care, printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii și Ministerului Pădurilor și Apelor, se va lua în considerare și potențialul piscicol al acestor lacuri.

În afară de acest lucru, reușim să reglementăm și posibilitatea ca să avem o situație juridică a terenurilor de sub amenajările piscicole foarte clară, pentru că este o problemă pe care au reclamat-o cei care folosesc aceste amenajări, în sensul neeligibilității în proiectele cu finanțare europeană, pe zona de piscicultură.

Să nu uităm că în această perioadă avem, prin Programul de pescuit și acvacultură, o direcție foarte generoasă, o sumă foarte generoasă, aproape 50% din acest program, alocată pentru zona de acvacultură.

Însă, cum 50% din amenajările piscicole funcționează în zona de lacuri de acumulare, în zona de lacuri îndiguite, unde au existat probleme din punctul de vedere al statutului juridic și al reglementărilor de tarif de concesiune în această zonă, au creat numeroase probleme operatorilor.

Sunt bine-venite aceste reglementări și cred că vor ușura activitatea operatorilor în piscicultură.

PSD va vota acest proiect de lege, care este strict necesar, pentru ca să reușim să mai creștem puțin cantitatea de pește, de producție de pește din zona interioară din România.

Odată am fost numărul 1 în Europa, în 1988, când 80.000 de tone de pește pe an scoteam din zona interioară. În momentul de față scoatem doar 10.000 de tone.

Trebuie să facem ceva pentru acest sector și să creștem această producție. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea USR, domnul Prisnel Adrian Claudiu. Vă rog.

Bună ziua! Doamnă președinte, Dragi colegi,

Această lege a ieșit destul de chinuită din Comisia pentru agricultură, a deranjat multe ape, dar, într-un final, necesitatea de a face ceva pentru susținerea activității de acvacultură a primat.

Cu toate acestea, există un amendament admis, cu care Grupul USR nu este de acord, prin care se stimulează cultura de cereale în detrimentul activității de acvacultură.

Vom detalia la dezbaterea pe articole această situație, unde vă vom cere și votul. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Gheorghe Tinel. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Am mai spus-o de la acest microfon, există o vorbă: „Cine face și desface toată ziua are ce face!”

Suntem la 17 ani, în 2001 apărea Legea nr. 268, a Agenției Domeniilor Statului, prin care structura respectivă primea în competență inclusiv privatizarea activelor din piscicultură.

Iată că venim, în 2018, preluăm competența pe privatizare de la Agenția Domeniilor Statului și o aducem la Agenția Națională de Piscicultură și Acvacultură, o structură creată exclusiv pentru partea de reglementare, strategii, politici și control al activității de piscicultură și acvacultură.

Am întrebat și eu, pe bună dreptate, bănuiesc, ca și dumneavoastră, care e rațiunea pentru care acum, la aproape sfârșitul perioadei de privatizare – pentru că ar fi trebuit să închidem această procedură –, trecem activele din domeniul public al statului, și privat, de la ADS la ANPA și îi dăm o competență nouă Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, știind faptul că structura respectivă este poate repetenta absorbției fondurilor europene.

Și răspunsul l-am găsit în textul de lege. Cred că se referă la cele 40.000 de hectare din Delta Dunării. Și aici colegul de la USR a sesizat bine, o nouă definiție care apare în panoplia pisciculturii – agropiscicultura. Nu e nici agricultură, nu e nici piscicultură.

Și întreb și eu: care este rostul? Obținerea subvențiilor de la APIA? Bănuiesc că acesta este rostul. Să-i dai posibilitatea celui care are o concesiune să și cultive acolo, să și... îi dai voie și la animale. N-am auzit până acum ca într-o amenajare piscicolă să poți intra cu animalele, să folosești suprafața respectivă. Or, noi definim aici sau introducem termenul de agropiscicultură.

Întrebare la care ministerul și colegii mei ar trebui să răspundă, să spună foarte clar.

Și al doilea răspuns pe care l-am găsit tot în textul de lege se referă la cele 31.000 de hectare – domeniu public și privat al statului – care trec de la Agenția Domeniilor Statului la ANPA. Și bănuiesc că sunt mai ușor de gestionat politic.

Păi, nu rezolvă nimic, stimați colegi. Ordonanța respectivă nu rezolvă nimic. Partea de competență pe partea de piscicultură nu o rezolvăm cu Mediul. Lacurile de acumulare cu activitate principală piscicultura rămân în competența Ministerului Mediului.

Aici am avut o serie de dezbateri foarte intense cu reprezentanții celor două ministere, Ministerul Mediului și Ministerul Apelor. Acestea și-au impus punctul de vedere și au rămas concesionarii, depozitarii întregului contract de concesiune pe partea aceasta. Și atunci ANPA ce preia? Ce are până acum. A, cele 31.000 de hectare. Rezolvați problema aceasta? Nu. Creșteți absorbția fondurilor europene? Nu.

ANPA este o structură – și o repet –, o structură repetentă la absorbția fondurilor europene și o încărcați, în momentul de față, cu o competență căreia nu-i va face față. N-are nici structură de personal și n-are nici pregătirea necesară, în momentul de față, să facă față noilor provocări.

Partidul Național Liberal se va abține la vot pe acest proiect de act normativ, pentru că nu rezolvă problema acvaculturii și pisciculturii în România.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea PMP, domnul deputat Bichineț.

Acest proiect de lege, stimată doamnă președinte, a suscitat dezbateri destul de puternice și la Comisia pentru agricultură, și la Comisia pentru mediu.

Am susținut unele amendamente, cu altele nu am fost de acord. Însă ridic și eu o problemă aici. E bine ca mii de hectare să rămână cu ciulini, cu papură, cu trestie și să nu fie cultivate? Aceasta e întrebarea mea.

Partidul Mișcarea Populară mi-a sugerat că e bine să mă abțin la vot. Și așa voi face. Mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

## Mulțumesc și eu.

Președintele Comisiei pentru agricultură ne-a propus ca timp de dezbatere cinci minute. Vot, vă rog. Cu 95 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 4 abțineri, cinci minute au fost aprobate.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc că avem 43 de amendamente admise și trei amendamente respinse.

Rog colegii, încă o dată, să urmărească marginalul, nr. crt. din raportul comisiei și să intervină acolo unde vor să susțină amendamentele respinse. Da?

Deci o să merg pe raportul comisiei, să nu mai avem... Bun.

La marginal 1. Dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

La marginal 2. O să

De la marginal 3 la marginal 10. Obiecții? Da.

## Dragi colegi,

## Doamnă președinte de ședință,

Vă supun atenției, în anexa de amendamente admise, pct. 9 marginal. Amendament pe care vă propun să-l respingem. Amendamentul definește exploatarea agropiscicolă, un termen de tip struțocămilă, care, odată adoptat, va dinamita scopul întregii legi, așa cum a fost el prezentat în expunerea de motive și în Comisia pentru agricultură. Scopul este acela de susținere a acvaculturii. Acest amendament propus de domnul deputat Simion are efectul de a pune societatea piscicolă în situația de a alege între a face agricultură – o activitate cu valoare adăugată mică, dar și cu riscuri mici – și piscicultură – o activitate cu potențial economic mult mai mare, de care România are nevoie.

Pentru că terenul peste care a fost luciu de apă și activitate piscicolă anterioară este bogat în material organic, dacă mai punem la socoteală și subvenția pe suprafață, alegerea nu este foarte grea și nu este în favoarea acvaculturii.

Vă rog să înțelegeți cum funcționează economia. Să nu lăsăm efortul de negociere depus pentru a crea o lege pentru susținerea acvaculturii să se transforme într-o lege care are doar acest titlu și de fapt susține interesele celor care vor să facă agricultură în Delta Dunării.

Mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

## Mulțumesc și eu.

Mergem mai departe.

De la marginal 11 la marginal 20. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Da. Domnul deputat? Nu.

Pe...? Pe celălalt punct? Care?

Înainte, la articolul 1... Da, da, da...

La marginal 10?

Da. Voiam să intervin, doamnă președinte, la amendamentul pe care l-am votat. Noi am votat împotrivă și dumneavoastră l-ați susținut.

Acest amendament acum dă șansa...

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă rog frumos... Stați, stați, stați... Am trecut de el.

Bun, dar am trecut de el, îmi cer scuze. Eram deja într-o altă etapă a procedurii.

Deci... de la capăt.

Dacă de la marginal 11 la 20 sunt obiecții? Domnule deputat Tinel, vă rog.

## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

La marginal 13, la art. I pct. 8, după lit. e[1] ) se introduce o literă nouă și se precizează că: „terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și terenurile aferente acestora din domeniul public sau privat al statului vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acțiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă, cu obligativitatea menținerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării”. Mi se atribuie acest amendament.

Și – pentru stenogramă, și rog să se consemneze – nu sunt autorul textului, așa cum apare el în raport. Textul propus de mine în Comisia pentru agricultură făcea precizarea că „perioada de menținere a activității piscicole ar trebuie să fie de minimum 49 de ani”. Pentru că vorbim de domeniul public al statului, nu vorbim de o concesiune de doi ani de zile, după care să faci ce vrei acolo cu domeniul public al statului.

Or, faptul că s-a modificat textul nu mi-l asum și rog să se consemneze acest lucru.

## Dumneavoastră ce propuneți?

Să introduceți un nou amendament în timpul acestei proceduri, lucru care este practic imposibil, suntem ținuți de regulament.

Deci prezentarea de noi amendamente nu este admisă.

## Doamnă președinte,

Eu am ieșit la tribuna Parlamentului să fac o precizare absolut obligatorie. Față de ceea ce eu am susținut în plenul Comisiei pentru agricultură și ce s-a aprobat în plenul Comisiei pentru agricultură. Dumneavoastră sunteți obligată să luați act de acest lucru. Și să se precizeze că nu-mi asum paternitatea textului care apare în raport.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Bun. Susțineți că nu sunteți autorul acestui amendament. Probabil este o eroare a comisiei. Am luat act de acest lucru. Mai departe.

De la marginal 21 la marginal 30. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

De la marginal 31 la marginal 39. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La marginal 40 avem erorile materiale și corelarea lingvistică propusă de președintele Comisiei pentru agricultură, la modul la care, la pct. 19 al legii, „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2016” se va înlocui cu „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008”.

Vot, vă rog.

Cu 109 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 54 de abțineri, a fost adoptat.

La marginal 41. Dacă sunt obiecții? Nu.

## Adoptat.

La marginal 42, eroarea materială – constatată, din nou, de președintele Comisiei pentru agricultură – pe care o

Marginal 43. Dacă sunt obiecții?

Dacă nu, adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

E punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educației naționale; Pl-x 441/2017; este lege organică.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea... comisiei sesizate...

Din partea Guvernului?

Vă rog frumos.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa legislativă se referă la acordarea de facilități unor categorii de elevi și studenți la transportul pe CFR, respectiv cu metroul. Pentru unele categorii se propune gratuitate, pentru alte categorii reducerea cu 75% a tarifelor la metrou.

Aș vrea să spun că inițiativa legislativă operează asupra art. 111 din Legea educației naționale, făcând mențiunea că sediul facilităților acordate pentru elevi și studenți se găsește în lege la art. 84 și 205.

Ca urmare, adoptarea unei astfel de inițiative ar conduce la suprareglementări și chiar reglementări contradictorii în cuprinsul acestei legi.

Mai mult, vreau să spun că în propunerea legislativă nu se respectă prevederile Legii nr. 69/2010 referitoare la răspunderea fiscal-bugetară și nici ale Legii nr. 500/2002, Legea finanțelor publice. Este motivul pentru care Guvernul susține raportul comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei sesizate în fond?

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, prezentarea raportului.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 111 din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării unor facilități elevilor din învățământul obligatoriu profesional, inclusiv posticeal, acreditat, autorizat, precum și studenților români/străini care frecventează o formă de învățământ acreditat la transportul feroviar intern și la transportul cu metroul.

Face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 20 februarie 2018, comisia a propus, cu 12 voturi pentru și 7 abțineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

– textul propus de inițiatori are un conținut redundant în ceea ce privește enumerarea categoriilor de beneficiari – elevi, studenți;

– prin excluderea de la facilitățile acordate prin lege a categoriei studenților înmatriculați la o formă de învățământ cu frecvență redusă sau la distanță în instituțiile de învățământ superior acreditate în România se încalcă principiul nediscriminării;

– măsurile propuse de inițiatori nu sunt corelate cu dispozițiile aflate în vigoare, conducând la o dublă reglementare sau la o reglementare contradictorie;

– pentru respectarea principiului vizând unicitatea reglementării în materie, conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este necesar ca aspectele de noutate din cuprinsul inițiativei legislative să fie formulate ca intervenții normative asupra art. 84 și art. 205 din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;

– este necesar ca la fundamentarea propunerii legislative să se țină cont de corelarea cu alte politici ale statului privind sprijinirea elevilor, având în vedere cu precădere asigurarea transportului școlar cu microbuze;

– inițiatorii, de asemenea, nu au indicat sursa de finanțare necesară implementării soluțiilor legislative.

Raportul comisiei este un raport de respingere. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu avem niciun vorbitor înscris.

Propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final. Și cred că mai avem timp de încă o propunere legislativă.

11. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 486/2017; procedură de urgență; caracter organic. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, prezentarea raportului, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii posibilității decontării navetei pentru elevii care nu sunt școlarizați în localitatea de domiciliu din bugetul local, nu din cel al Ministerului Educației Naționale, cum este prevăzut în prezent.

Totodată, se dorește abrogarea alin. (3[1] )–(3[4] ) ale art. 84 din lege, prin care sunt stabilite următoarele: elevilor de nivel liceal care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu la filiera/profilul/specializarea solicitată li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației; tariful maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier și metodologia de calcul al acestuia se stabilesc și se actualizează prin hotărâre a Guvernului; obligativitatea operatorului de transport rutier de a emite abonamente pentru transportul elevilor pe rutele operate.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședințele din 6 și, respectiv, 20 februarie 2018, comisia a propus, cu 15 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

– textul propus de inițiatori pentru art. 84 aparținând Legii educației limitează numărul elevilor care ar beneficia de facilitatea privind decontarea cheltuielilor de transport și limitarea acestora la cei care „nu sunt școlarizați în localitatea de domiciliu”, contrar celor precizate în expunerea de motive;

– prin abrogarea art. 84 alin. (3[1] ) din lege se elimină posibilitatea decontării cheltuielilor de transport din bugetul Ministerului Educației pentru elevii de învățământ liceal care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu la filiera/profilul/specializarea dorită;

– abrogarea art. 84 alin. (3[2] ) și (3[3] ) din lege ar duce la imposibilitatea decontării integrale a navetei elevilor, din cauza prețurilor mari practicate de o bună parte a transportatorilor, până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 197/2017. În prezent, tariful maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier pentru elevi și metodologia de calcul al acestuia se stabilesc și se actualizează prin hotărâre a Guvernului. Totodată, s-ar elimina obligativitatea operatorului de transport rutier de a emite abonamente pentru transportul elevilor pe rutele operate;

– inițiativa legislativă influențează financiar bugetele locale, cele județene, precum și bugetul Ministerului Transportului, astfel încât bugetul Ministerului Educației Naționale este degrevat de plata navetei elevilor. Cu toate acestea, inițiatorii nu au indicat sursa de finanțare necesară implementării soluțiilor.

Acestea au fost motivele pentru care comisia a respins acest proiect legislativ.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Cu acordul dumneavoastră, aș vrea să le urăm bun venit copiilor din clasa a VII-a de la Școala gimnazială „Pia Brătianu”. Domnul Iulian Iancu cred că este mentorul lor.

Bun. Mai departe.

La dezbateri generale, doamna Gavrilă Camelia?

Domnul Moldovan Sorin Dan. Eu aici am cererile într-o anumită ordine.

Acum, hotărâți-vă.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Câteva considerații legate de aceste două, de fapt, inițiative. E foarte importantă problema transportului școlar. Ideea de a susține accesul legal la educație, șansele elevilor pentru deplasare în localitate sau între localități.

Noi subliniem faptul că există un cumul de prevederi legislative care se orientează spre această problemă. Pe de o parte, facilitățile acordate pe transportul local, mai ales în zona urbană. De asemenea, transportul cu microbuze este extrem de important și presupune costuri pe care bugetele le susțin.

Deci și la nivel de comunități rurale transportul acesta cu microbuze asigură posibilitatea de acces al elevilor spre școli mai bune, mai dezvoltate, mai dotate și ține de filosofia educațională a rețelei școlare actuale.

În privința prevederilor din inițiativa de față, trebuie subliniate anumite inadvertențe, anumite contradicții legislative. Deși spiritul este bun și încearcă susținerea diferitelor categorii, pe de altă parte, contradicțiile acelea ar face imposibilă aplicarea și ar crea fie paralelisme, fie contradicții.

Încă o chestiune legată de un lucru pe care l-am discutat în comisie și la care am avut puncte de vedere comune, legat de a asigura decontul navetei elevilor care nu au, la nivel liceal, posibilitatea în localitatea de domiciliu să urmeze traseul, filiera, profilul dorit – și, de asemenea, am avizat acest lucru.

Deci sunt multe documente pe traseu, pe fluxul legislativ, încât considerăm că și abordarea legislativă, dar și abordarea guvernamentală, ambele conduc spre o calitate sporită a educației și o preocupare pe zona transportului elevilor.

Mulțumesc.

Domnule deputat Bichineț Corneliu, vă rog.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Prezența elevilor în sală, aici, trebuie să fie o sărbătoare și pentru noi, cei care am fost profesori sau rămânem profesori, cei care am trecut, în activitatea noastră profesională, prin școală.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Majoritatea PSD–ALDE are posibilitatea să respingă orice inițiativă parlamentară – de la USR, de la PNL, de la PMP și câteodată de la UDMR –, e clar, aici nu discutăm.

V-aș sugera totuși ca ideile bune pornite de la colegii din opoziție să fie preluate. Nu toți vrem să dărâmăm Guvernul săptămâna cealaltă. Mai târziu. Sau să-l lăsăm să cadă singur.

Stimată doamnă Gavrilă,

Dumneavoastră sunteți om al școlii, profesor, fost inspector general și probabil viitor ministru, săptămâna cealaltă sau...

Nu deveniți inchizitor aici! Nu stigmatizați ceea ce propun colegii noștri! Pentru că în școala românească orice gratuitate presupune o normalitate.

Nu vă faceți că nu știți că în lumea rurală copiii sunt săraci. N-au posibilitate să-și plătească transportul. Uneori n-au cu ce să vină la școlile din centrul comunei sau la liceele din oraș, pentru că nu în toate zonele sunt microbuze școlare, știți foarte bine lucrul acesta.

Și atunci o să-i dăm dreptate domnului Leoreanu care, dimineață, la declarații politice, m-a derutat pur și simplu. Propunea ministerului să se facă opt școli de corecție și șapte pușcării pentru adolescenți și preadolescenți.

Și omul am crezut la început că..., dar cunoaște realitatea, că a fost primar al unui mare oraș. În școlile românești este violență. În școlile românești nu se face carte corespunzător. Mulți copii abandonează de la clasa a VI-a și cu atât rămân, și este foarte rău.

De aceea, mărul, banana, transportul gratuit, manualele gratuite, totul... Este bine ca cei mai mulți copii să meargă la școală, să învețe carte și să rămână în școală.

Eu le-am spus tuturor că nu-i rău să învețe carte, dar mulți nu m-au ascultat.

Vă mulțumesc.

Domnul Moldovan Sorin, PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

## Doamnă președinte Gavrilă,

Vreau să vă aduc aminte că forma de gratuitate care există acum se datorează Partidului Național Liberal.

Inițiativa legislativă inițiată de parlamentarii PSD nu conține elemente descriptive și susținute, expunerea de motive fiind lacunară, în special în cazul efectuării transferului cheltuielilor de la nivel național la cel local, fapt pentru care inclusiv Partidul Social Democrat a votat pentru un raport de respingere, în cadrul comisiei.

Inițiativa legislativă nu prezintă un studiu în ceea ce privește finanțarea, având impact asupra bugetelor locale.

Considerăm că încărcarea inutilă a bugetului local, prin suplimentarea de fonduri care deja sunt acoperite la nivel național corespunzător, este inoportună și inutilă.

De ce vreți să sufocăm iar primăriile, bugetele primăriilor?

De asemenea, având în vedere instabilitatea și lipsa predictibilității fiscale din România, astfel de inițiative care vizează sau au impact asupra bugetelor locale nu au cum să producă efecte pozitive.

De aceea, Grupul parlamentar al PNL se opune propunerilor și modificărilor formulate prin inițiativa legislativă și, în consecință, va vota raportul de respingere. Mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, doamna Iurișniți Cristina, USR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Într-adevăr, prezența acestor copii în sală poate ar trebui să ne dea mai mult de gândit, pentru că ei vor fi viitorii liceeni care, dacă vor fi școlarizați în altă localitate față de cea de domiciliu, nu vor avea decontarea navetei.

Din nou, Ministerul, Guvernul, Parlamentul nu gândesc până la capăt, ci doar cu jumătăți de măsură pentru această problemă, care ar necesita mult mai multă atenție din partea tuturor, mai ales din partea ministerului, inclusiv a Ministerului Educației, a Ministerului Transporturilor. Ar trebui să se pună de acord și să hotărască odată ce se întâmplă, pentru că pâinea și cuțitul sunt acolo.

Pentru aceasta, USR se va abține de la a vota această lege.

Deci vom vota abținere, pentru că vrem să încurajăm egalitatea de șanse. Vrem să încurajăm posibilitatea ca elevii să aibă acces la educație de calitate în mediul urban, dacă nu posibilitatea în localitatea lor de domiciliu.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Niciun alt vorbitor înscris. Propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

Închidem aici sesiunea dedicată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

La ora 12.00, vă reamintesc, vot final. Mulțumesc.

O să vă rog să luați loc și să efectuăm și un vot de control. Să vă pregătiți cartelele de vot.

Vot, vă rog.

Reluăm votul de control. Mulți dintre dumneavoastră erați în picioare, alții intră de-abia acum.

Vă rog frumos să vă ocupați locul în bancă. Reluăm votul de control.

Vot, vă rog. Haideți!

Da, este o diferență. Bun.

Legi ordinare. Adoptări.

Punctul 1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; este lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog, vot.

Cu 155 de voturi pentru, 33 de voturi contra și 57 de abțineri, proiectul a fost adoptat.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de... Explicarea votului, vă rog.

De la PNL, domnul Bumb Sorin.

Maximum două minute, vă rog.

## **Domnul Sorin Ioan Bumb:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Grupul PNL s-a abținut la acest vot, pentru că a fost dat pe repede înainte. S-a supus votului luni, fără avizul Comisiei pentru industrii. Și sunt câteva probleme pe care aș fi vrut să le rezolvăm la comisie, dar, din păcate, nu s-a putut.

Una dintre aceste probleme este aceea că în această lege nu sunt cuprinși zilierii care lucrează în agricultură. S-a ținut cont doar de cei care lucrează în sistemul hotelier.

Iar în agricultură sunt foarte multe probleme. Una din aceste probleme este că cei care sunt persoane fizice și doresc să țină un registru de evidență și să lucreze cu zilieri nu pot.

A doua problemă – PFA-urile. Deci pot să țină în registru evidența persoanelor cu care vor să lucreze, dar, dacă este o zi ploioasă, în acea zi sunt obligați să-i plătească.

Și ar trebui să găsim rezolvare la aceste probleme, pentru că sunt foarte mulți oameni în agricultură, știm că munca este prost plătită.

Și aceste reglementări ar trebui să le rezolvăm în comisii, nu să venim după o săptămână, două cu modificări ale legii pentru că legea este incompletă.

De aceea, Grupul PNL s-a abținut la acest vot. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Continuăm.

Punctul 2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73 din 2017 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru modificarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 129 din 2000 privind formarea profesională a adulților; procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate, 258 de voturi.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 3. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România–UE cofinanțare pentru transport 2014–2020), semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 261 de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; lege ordinară; procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

## Vot, vă rog.

Cu 255 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu are nicio opțiune, proiectul a fost adoptat.

Punctul 5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85 din 2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23 din

- 2008 privind pescuitul și acvacultura; procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

- Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu

- propun adoptarea proiectului de lege.

- Vot, vă rog.

- Cu 162 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 84 de

- abțineri, proiectul a fost adoptat.

- Legi organice. Adoptări.

- Punctul 6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței

- de urgență a Guvernului nr. 53 din 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53 din 2003 – Codul muncii; procedură de urgență.

- Suntem Cameră decizională.

Comisia pentru muncă propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea OUG nr. 53 din 2017.

- Vot, vă rog.

Cu 177 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 6 abțineri, un coleg care nu are nicio opțiune, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Ignat Miron. Este primul înscris la cuvânt.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu mi-am exprimat dorința de a explica votul la legea precedentă, privind pescuitul și acvacultura, dar, din grabă, s-a trecut.

Grupul parlamentar al minorităților naționale a votat favorabil pentru acest proiect de lege, deoarece el reglementează foarte multe probleme cu care se confruntă populația din Delta Dunării și din Lunca Dunării privind pescuitul și acvacultura.

Mulțumesc tuturor colegilor care au votat și care au susținut acest proiect de lege.

Dacă s-a întâmplat asta, vă cer scuze, dar eu nu am văzut numele dumneavoastră afișat pe acest display. Domnul Popescu Pavel, de la PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Îmi aduc aminte că în această comisie, Comisia pentru muncă, Grupul PNL a luptat foarte mult împotriva acestei legi. Și argumentul este unul simplu. Când facem legi în această țară pentru categorii de angajați și pentru angajatori, ar trebui să ne gândim de foarte, foarte multe ori dacă le putem nenoroci viețile prin amenzi în cuantum de 10.000 de lei.

Imaginați-vă următoarea situație. Pe un șantier sunt doi angajați, unul „la negru” și unul angajat cu forme legale.

Și doamna ministru ne-a spus, la Comisia pentru muncă, că această lege este destinată pentru a eradica „munca la negru”.

De ce am aplica o amendă de 10.000 de lei angajatului cu forme legale, doar pentru faptul că nu are contractul în ziua respectivă la el sau nu îl are pe un suport electronic? Și, mai mult, de ce am folosi argumentul că un angajat „la negru” ar putea fi deconspirat prin faptul că nu are contractul la el? Oricine poate avea un contract de muncă fals. Și argumentele aduse în comisie au fost extrem de stupide.

Dar mai mult decât argumente sunt aceste amenzi criminale – 10.000 RON. Imaginați-vă, toți cei care aveți angajați, că veți plăti amenzi de 10.000 RON.

Și mai mult de atât. Ați făcut o lege a prevenirii. Dacă vă uitați pe acea lege a prevenirii, nu există o normă care să spună că aceste abateri ar putea fi iertate pentru cele șase luni.

Dacă tot facem legi, dacă tot faceți legi, mă scuzați, prin care ucideți mediul de afaceri și nenorociți angajații, de ce nu introduceți norme în Legea prevenirii?

Datoria noastră este să îi sancționăm pe oameni? Să îi luăm salariul pe un an întreg unui angajat? Sau este să-l lăsăm să...

Ați depășit cele două minute regulamentare. Vă rog să încheiați.

## **Domnul Pavel Popescu:**

...își desfășoare munca în condiții normale, în condiții fără stres? Pentru că toți angajații sunt acum stresați că vor veni și vor trebui să aibă contractele la ei.

Stimați colegi, haideți să gândim când facem legi.

Și singura metodă prin care puteți repara această lege este să introduceți în Legea prevenirii, pe care ați adoptat-o în 17 ianuarie, o normă care să spună clar că angajații care sunt angajați cu forme legale să poată fi iertați pentru prima abatere, în cazul în care nu au contractul de muncă.

Partidul Național Liberal nu poate vota și a votat împotriva acestei legi.

Domnul Seidler Cristian, USR.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Dragi antreprenori români, porniți copiatoarele sau numărați banii, 10.000 de lei pentru fiecare contract de muncă care lipsește, în copie, de la fiecare punct de lucru. Mulțumiți-le pentru aceasta PSD-ului și ALDE.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Legi organice. Respingeri.

Punctul 7. Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin (1) și art. 3 din Legea nr. 186 din 2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a art. 2 alin. (1) și art. 5 alin. (3) din anexa: Contract de asigurare socială; procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, votați.

Cu 168 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, 31 de abțineri și un coleg care nu are opțiune, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educației naționale.

Comisia pentru învățământ propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, votați.

Cu 174 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 72 de abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 din 2011; procedură de urgență am avut.

Comisia pentru învățământ propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, votați.

Cu 221 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 31 de

abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

- Închidem aici ședința noastră de astăzi.

- Vă doresc o zi bună!

Mulțumesc. Biroul permanent...

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084853]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/21.III.2018 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei