Ionelia-Florența Priescu

429 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Trebuie să fim atenți cum legiferăm, pentru că legile neclare fac victime în spitalele din România.

Vreau astăzi să ne aducem aminte că, în noiembrie 2024, un adolescent de 16 ani a ajuns la Spitalul Județean de Urgență din Târgu Jiu, însă și-a pierdut viața, pentru că nu s-a putut interveni.

De ce?

Nu pentru că nu ar fi existat soluții medicale.

Nu pentru că nu existau cadre medicale pregătite să intervină în caz de urgență, ci pentru că sistemul nostru medical, care are și în 2025 prevederi legale neclare, a pus medicii în situația absurdă de a sta pe margine, de teamă să nu fie sancționați, pentru că nu aveau specializare pediatrică.

În fața unei vieți aflate în pericol, un chirurg nu a intervenit pentru că legea nu i-o permitea clar. Într-o Românie normală, medicul trebuie să salveze vieți, nu să stea cu frica dosarelor penale!

Acest caz tragic nu este un accident izolat, ci un simptom al unui sistem bolnav, în care regulile sunt făcute fără să țină cont de realitatea din spitale. Iar realitatea este că România duce lipsă de medici pediatri, de chirurgi pediatri!

Între timp, Guvernul a venit cu o modificare, prin Ordonanța nr. 130/20241 2, dar această schimbare este departe de a fi suficientă.

În contextul ședinței

*

Textul legal spune că medicii care nu au specializare pediatrică vor putea interveni doar dacă transferul la alt spital nu este posibil. Vedem cum, din nou, un text legal suferă de pe urma neclarității și impune limite care sunt în contradicție cu situația faptică din spitale.*

În calitatea mea de deputat de Gorj, cer ministrului sănătății să aibă în vedere modificarea acestui nou text de lege, în sensul eliminării condiției referitoare la imposibilitatea transferului către alt spital.*

Medicii trebuie să poată acționa imediat, fără să fie blocați de condiții suplimentare.

Vă întreb: cine garantează că un medic pus în fața unei situații urgente ce implică un minor, precum cea de la Târgu Jiu, nu va pierde timp vital pentru a îndeplini această condiție, pentru a verifica și pentru a demonstra imposibilitatea transferului?

Sau cine garantează că decizia de transfer nu a fost pripită, situație în care copilul decedează pe drumul către spitalul de transfer?

De asemenea, consider că trebuie introdusă în textul legal obligativitatea de a acorda asistență medicală în astfel de cazuri, pentru ca personalul medical să nu mai ezite și să nu acționeze sub un stres sporit, în cazuri urgente ce implică minori. Să fie clară datoria medicilor de a acționa în vederea salvării unui copil aflat în stare critică, chiar dacă aceștia...