Vlad Tudor Alexandrescu

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă are o bănuială, o suspiciune de neconstituționalitate, pe temeiul faptului că legiferează asupra a trei indivizi, e vorba de președinții de secție ai Consiliului Legislativ, și, din câte am învățat la școală, o lege nu poate să legifereze cu privire la un singur om sau la un număr foarte limitat de oameni. Acesta ar fi un temei suficient pentru a ataca legea la Curtea Constituțională.

Deoarece există prea multe suspiciuni asupra acestei legi, vă propun să retrimitem legea la comisie.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Potrivit inițiatorului, hotărârea judecătorească pronunțată într-o cauză aflată pe rolul instanței de judecată de un complet care nu a fost învestit cu respectarea dispozițiilor legale privind distribuirea aleatorie a dosarului este lovită de nulitate. Probabil de nulitate absolută, nu face distincție inițiatorul.

Trebuie spus din capul locului că Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, pentru următoarele considerente: atât vechiul regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cât și actualul regulament, aprobate prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cuprind norme detaliate privind repartizarea aleatorie a cauzelor în sistem informatic, prin programul ECRIS. Câtă vreme soluția _de lege lata_ asigură desemnarea aleatorie a judecătorilor, de fapt a completului de judecată care va dezlega pricina aflată pe rolul instanței, apreciem că o astfel de inițiativă nu este oportună.

Precizez și faptul că, prin programul ECRIS, repartizarea aleatorie nu se face nominal pentru un judecător sau altul. Repartizarea aleatorie prin programul informațional ECRIS are ca finalitate un complet de judecată, nu un judecător nominal. Completul de judecată poate suferi modificări în componența sa. Așadar, nu putem spune că o eroare, intenționată sau nu, în repartizarea aleatorie a cauzelor poate să conducă în mod automat și necondiționat la nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate.

Un alt argument pentru respingerea acestei inițiative legislative îl constituie și faptul că procedura de repartizare aleatorie a cauzelor este o procedură administrativă, care nu are..., care nu implică membrii completului de judecată și nu constituie o activitate de judecată în sine.

Ar fi excesiv așadar ca o astfel de sancțiune (cu nulitate absolută a hotărârii judecătorești pronunțate) să conducă la nulitatea hotărârii.

Pentru eventualele nereguli săvârșite de funcționarul care administrează programul ECRIS există în legile existente și în Regulamentul instanțelor de judecată, așa cum am precizat mai înainte, sancțiuni atât de ordin disciplinar, cât și sancțiuni de ordin penal.