Stenogramă plen

Bună dimineața!

Stimați colegi, declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 martie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Iată și lista celor care s-au înscris pentru astăzi cu declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Florian Dorel Bodog, Mihai Viorel Fifor, Adrian Țuțuianu, Nicolae Bădălău, Ovidiu Cristian Dan Marciu, Lucian Trufin, Victorel Lupu, Vasilică Toma, Emilia Arcan, Doina Elena Federovici și Paul Stănescu; – din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Ioan Cristina, Mircea Vasile Cazan, George Cătălin Stângă, Romulus Bulacu, Iancu Caracota, Eleonora Carmen Hărău, Costel Șoptică;

– din partea Grupului USR, Mihai Goțiu;

– iar din partea Grupului ALDE, Viorel Ilie.

## DUPĂ PAUZĂ

Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnului senator Viorel Ilie.

Declarație politică cu titlul „Necesitatea echilibrării ierarhiei salariilor în administrația publică locală”.

Guvernul anunță, în mod repetat, prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale, că vom avea până în iunie un proiect de lege privind salarizarea unitară în sectorul public. Intenția este salutară, cu atât mai mult cu cât se propune ca, eșalonat, salariile să crească în mod spectaculos, în trei ani ajungându-se chiar la dublarea lor, în anumite cazuri.

Prin prezenta declarație politică, sesizez o anomalie în administrația publică locală în privința salarizării celor care lucrează în acest domeniu.

Primăriile și consiliile județene constituie organele administrației de stat cel mai aproape de nevoile și preocupările cetățenilor. Este cert că nivelul de salarizare mai bun ar face mai atractive posturile din administrația publică locală.

Acum se manifestă în practică o ierarhizare a salariilor în administrația publică locală care pune sub semnul întrebării existența unei coerențe în acest sistem de salarizare.

Primarul și președintele consiliului județean sunt ordonatori principali de credite, șefii aparatului propriu de specialitate al primăriei, respectiv al consiliului județean, de cele mai multe ori responsabili pentru activitatea acestora. De asemenea, au în subordinea lor, din punct de vedere administrativ, școli, spitale, instituții de cultură, societăți comerciale etc. Cu toate acestea, indemnizația pe care primarul o primește pentru activitatea depusă îl plasează adesea în urma unor funcționari publici care-i sunt subordonați.

Este jenant, discriminator și chiar umilitor să-i conduci pe cei care sunt mai bine plătiți decât tine, tu fiind, de cele mai multe ori, responsabil pentru activitatea acestora. Majoritatea primarilor sunt acum, în ierarhia valorilor din primării, pe locurile codașe, ajungând la salarizare și pe locul al 50-lea. Acest fapt constituie o absurditate și o umilință.

Sesizăm acest aspect acum, când se lucrează la proiectul de lege, pentru ca Ministerul Muncii și Justiției Sociale și apoi Guvernul să facă acele corecturi necesare pentru a elimina aceste anomalii. Mai mult decât atât, trebuie luat în considerare criteriul performanței, și anume al creșterii capacității administrative în atragerea de fonduri europene. Este necesar să existe în Legea privind salarizarea din

Mulțumesc și eu, domnule senator Viorel Ilie, din partea Grupului ALDE.

Îi dau cuvântul doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „PSD–ALDE, prima coaliție de guvernare care promovează creșterea veniturilor pentru fiecare administrație locală”.

Stimați colegi,

Ținta principală nu e doar să ai creștere economică. E important ca această creștere să ajungă și să se simtă în buzunarul fiecărui cetățean.

România a avut creștere în timpul guvernării PSD din perioada 2012–2015, când am reîntregit, apoi am și majorat salariile profesorilor, medicilor, asistenților sociali și angajaților din administrația publică.

Guvernul tehnocrat s-a lăudat că a obținut creștere economică pe măsurile fiscale luate de PSD în 2015. Dar oamenii nu au simțit în niciun fel această creștere. A fost doar pe hârtie. Dovadă că au rămas bani necheltuiți de către Guvernul Cioloș, bani din care se puteau face investiții în fiecare comunitate locală din România. Dacă avem creștere, deci mai mulți bani, atunci trebuie să ajungă și la cetățeni, începând cu cele mai importante domenii: sănătatea, educația și infrastructura.

Guvernul Grindeanu a luat cea mai importantă decizie de până acum, în ceea ce privește creșterea calității vieții pentru fiecare român, după majorările de salarii și pensii. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 va fi stabilit un prag minim de 750 de lei/locuitor pentru funcționarea administrațiilor locale. În cazul în care acesta nu acoperă bugetul de funcționare, va fi completat cu sume de la bugetul de stat.

Este vorba de o încercare de a oferi tuturor primăriilor din România, indiferent de apartenența lor politică, suficiente resurse pentru a asigura finanțare pentru realizarea tuturor investițiilor de pe plan local.

Este o strategie a autorităților centrale prin care le oferă posibilitatea unităților administrativ-teritoriale de a utiliza fondurile numai în scopul creșterii standardului de viață al cetățenilor la nivelul comunităților locale. Impozitul pe venit va deveni sursa bugetelor locale, pentru a consolida această independență. DUPĂ PAUZĂ

Este normal ca cei care plătesc impozite pe venit să beneficieze de rezultate clare la nivel local. De aceea, impozitul pe venit va fi folosit de autoritățile locale și nu va mai fi virat la bugetul de stat.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu aveți declarația?

## **Domnul Ovidiu Cristian Dan Marciu**

:

Mai așteptăm.

Dau cuvântul domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

În ultimii ani, România suferă din ce în ce mai mult din cauza climei, din cauza secetei. În ultimii 16 ani, seceta a provocat în agricultură pagube estimate la circa 2 miliarde de euro.

Estimările arată că în România, prin sisteme de irigații refăcute sau nou-construite, printr-o politică coerentă și pe termen lung în domeniu, producția agricolă în țara noastră poate crește cu peste 20–25%, ceea ce înseamnă enorm și pentru PIB, dar și pentru fiecare fermier care muncește în agricultură.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, prin care irigațiile sunt considerate și tratate ca obiective prioritare și strategice.

În județul Giurgiu există preocupări pentru refacerea infrastructurii principale de irigații, de circa 110 miliarde de lei, acolo unde au fost accesate măsurile 125 și 43, prin care s-a refăcut infrastructura secundară de irigații. În acest sens, Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Prundu–Chirnogi, care activează în județele Giurgiu și Călărași, a accesat măsurile 125 și 43, destinate refacerii infrastructurii secundare din amenajarea Gostinu–Greaca–Argeș. Mulțumesc.

Pentru Grupul senatorial PSD, senator Cristian Marciu. Mulțumesc.

Îi mulțumim și noi domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## PAUZĂ

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor,

Bună dimineața, în primul rând!

Doresc să fac o declarație politică având titlul „Creșterea economiei regionale prin construirea centrelor regionale intermodale de transport marfă”.

Se discută de ceva vreme despre strategia României cu privire la îmbunătățirea infrastructurii rutiere, care va contribui, fără îndoială, la dezvoltarea economiei.

PAUZĂ Țara noastră trebuie să realizeze o serie de obiective solicitate de Uniunea Europeană și prevăzute în Strategia 2020. Aceste obiective au ca principal scop alinierea la o politică de transport durabil, prin menținerea unui echilibru între o creștere economică constantă și protecția mediului înconjurător.

Una dintre soluțiile acestei politici este promovarea transportului intermodal. Transportul intermodal reprezintă o alternativă sigură pentru viitor, permite combinarea în mod avantajos, pe un anumit traseu, a avantajelor specifice fiecărui mod de transport. Mă gândesc aici la flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval și viteza superioară a transportului aerian.

În Europa, transportul intermodal este caracterizat în mare măsură de operațiunile de transport combinat: feroviar, rutier. În ceea ce privește România, dispunem de o rețea feroviară cu o lungime de mai bine de 10.000 km, din care aproape jumătate este cu linii electrificate, și de o rețea rutieră care însumează mai mult de 16.000 km de autostrăzi, drumuri europene și drumuri naționale și secundare.

În acest context, realizarea unui sistem eficient de transport intermodal va conduce la creșterea numărului de locuri de muncă, la creșterea produsului intern brut și a veniturilor bugetului de stat. Un alt avantaj major al acestui demers îl va constitui eficientizarea și siguranța transportului de marfă. Pe de altă parte, vom asista la o echilibrare a tuturor modurilor de transport pe care le poate oferi România, descongestionând și protejând infrastructura rutieră.

În Masterplanul general de transport este menționat și județul Iași ca posibilă locație pentru demararea procedurilor de realizare a unui astfel de centru intermodal. Dacă ar fi să ne raportăm numai la Regiunea Nord-Est, cu siguranță Iașiul reprezintă nu doar un nod de transport, ci, prin poziția sa geopolitică, un liant între România, Republica Moldova și Ucraina, țări care fac pași repezi pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Mircea Vasile Cazan.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Declarația politică – „Dușmanul României este corupția”. Declarația politică adoptată săptămâna trecută de Parlamentul României, propusă de președintele Senatului, o consider un demers absurd.

Astfel, domnii Dragnea și Tăriceanu și-au definit ca adversar Președintele României, Klaus Iohannis, și nu corupția. Partidul Național Liberal respinge cu fermitate un astfel de comportament politic. Acest demers arată că nici domnul Dragnea, nici domnul Tăriceanu nu au înțeles absolut nimic din mesajul străzii.

Strada a cerut instituții solide și funcționale, a cerut egalitate de tratament, a cerut respect față de lege, nu declarații politice și dezbateri asupra unor subiecte de genul cum să ne apărăm corupții prin orice fel de mijloace.

Luând ca pretext un act normativ al Guvernului, adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curții Constituționale, a cărei motivare nu este cunoscută încă, declarația politică a Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale între instituțiile statului, fundamentat și dezvoltat constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional.

Președintele a folosit atribuțiile constituționale și cred că Parlamentul trebuie să fie prima instituție care garantează că celelalte instituții ale statului român, inclusiv Președintele României, au dreptul să-și folosească atribuțiile constituționale. Președintele are egală legitimitate cu Parlamentul, fiind vorba de două unități alese prin vot direct și universal.

Dezideratul nostru îl reprezintă un Parlament credibil, profesionist, integru și eficient, în perfectă armonie cu idealurile poporului pentru democrație, justiție, bunăstare, pace socială și împlinire individuală a fiecărui cetățean. Este unul dintre scopurile Partidului Național Liberal.

Adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești contemporane implică mai mult decât afirmarea simplă a faptului că autoritatea sa legislativă este unică și indivizibilă, că el beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere, că este singurul reprezentant constituțional al întregii societăți sau că opinia structurată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate numai de Parlament ori că Parlamentul asigură legătura constituțională dintre președinte și societate.

Mulțumesc domnului senator Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Uniunea Europeană se schimbă. România, încotro?”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În urmă cu 10 ani, România devenea stat membru al Uniunii Europene, parcurgând pentru realizarea acestui obiectiv un drum deloc ușor, al cărui moment de început a fost consemnat la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană.

Deschise oficial în anul 2000, negocierile au fost încheiate, la nivel tehnic, în cadrul Conferinței de aderare la nivel ministerial, patru ani mai târziu. Data aderării a fost propusă la Summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles în anul 2004.

Partidul Social Democrat a avut un rol de netăgăduit în concretizarea acestui proiect, prin demersurile inițiate și susținute pentru intrarea țării noastre în marea familie europeană, confirmându-i-se astfel României locul pe care îl merită în rândul statelor care au drept repere valori democratice fundamentale.

Pentru a ajunge aici, România a depus eforturi considerabile. Obținerea statutului de țară membră a Uniunii Europene nu a însemnat nici pe departe finalul unui proces anevoios, ci continuarea unui drum marcat de responsabilități, pe care le-am conștientizat din primul moment.

Ne-am asumat obiective comune, am respectat condiții, am depus și vom depune în continuare eforturi pentru armonizarea legislației românești cu cea europeană, am militat pentru apărarea valorilor democratice, a normelor statului de drept, a libertăților și a drepturilor omului, confirmând zi de zi, grație eforturilor fiecărui român, că merităm să facem parte din rândul statelor cu drepturi depline.

Trebuie menționat și faptul că România a parcurs pași importanți în direcția trecerii la moneda euro, țara noastră respectând în prezent foarte mulți dintre indicatorii conveniți pentru a caracteriza stabilitatea macroeconomică.

În același timp, trebuie reliefate și eforturile făcute în vederea finalizării procesului de aderare a țării noastre la Spațiul Schengen. România acționează deja ca un membru _de facto_ , cu o contribuție semnificativă la însăși securitatea

Mulțumesc domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon pe domnul Romulus Bulacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică – „Radiografia unei guvernări”.

La prima vedere, programul de guvernare este o binecuvântare; un măr roșu, mare și dulce, dar când începi să muști din el simți putregaiul. Veniturile colectate de actualul Guvern sunt un dans pe sârmă, iar miniștrii, acrobați fără vocație. Așa se pot descrie cele două luni de bâlbâială ale puterii Grindeanu, dirijate din umbră, mai nou pe ritmuri de samba, de către Liviu Dragnea.

Acrobații poveștii noastre înregistrează însă record după record, dar în sens negativ. Încet, dar sigur, baloanele de săpun ale programului de guvernare încep să se spargă în spațiul public.

Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate beneficiau, conform programului de guvernare, de gratuitate la transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, până la a treia zi de proteste, când gratuitatea a fost acordată doar pe ruta localitate de domiciliu–localitate în care studiază. Nu s-a mai ținut cont că studenții beneficiază de mobilitate, de programe de internship, de practică, de vizite de studiu. TVA zero pentru achiziția de locuințe este imposibil de implementat, deoarece nu respectă normele europene. Măsura ieftinirii medicamentelor cu 35% s-a dovedit a fi și ea

scrisă pe genunchi, deoarece aplicarea ei ar însemna o criză profundă a medicamentelor pe piața din România.

Dacă românii scapă de taxa pe stâlp, vor avea parte de acum încolo de o taxă pe depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi. Scade factura la energie electrică, dar crește factura la gaze. Nu mai avem timbru de mediu, dar vom avea ecovinietă. Se majorează salariul minim, dar, din cauza contribuțiilor pe care le va avea de plătit angajatorul, va crește rata șomajului.

Declarația conform căreia până la pragul de 4.000 de lei salariile se dublează, după 4.000 de lei este o creștere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 de lei sunt creșteri, dar nu foarte mari s-a dovedit a fi o greșeală de comunicare.

PSD reeditează începutul anilor ’90, când se încerca îndreptarea erorilor trecutului prin acordarea unor suplimente la salarii și restituirea părților sociale pe care le deținea fiecare salariat în întreprinderi. Să ne reamintim că acea criză economică și inflația de 200% au mai putut fi reglate abia după 15 ani.

Mulțumim domnului senator Romulus Bulacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Dau cuvântul, din partea Grupului USR, senatorului Mihai Goțiu.

Declarație politică cu titlul „Despre prestigiul Parlamentului României și ce-i scoate pe români în stradă”.

Domnule președinte al Senatului, Călin PopescuTăriceanu,

Stimate colege și stimați colegi,

Prestigiul Parlamentului României nu se afirmă prin declararea lui drept „organ reprezentativ suprem al poporului”, ci se câștigă prin munca și activitatea fiecăruia dintre noi în fiecare zi.

Domnule președinte al Senatului,

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută am asistat la una dintre cele mai lipsite de sens ședințe ale plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, la finalul căreia s-a votat o declarație despre rolul și prestigiul instituției pe care o reprezentăm.

Dacă majoritatea cadrelor didactice de limba și literatura română, începând cu educatorii și până la profesorii universitari, n-ar avea pe cap alte probleme, mult mai stringente, și ar fi urmărit această ședință, cu siguranță hohotul lor de râs ar fi bubuit pe holurile și coridoarele Casei Poporului, de am fi rămas fără auz.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

## Domnule președinte al Senatului,

Toți cei care ați votat pentru această declarație nu știu și nu-mi pot imagina ce înțelegeți dumneavoastră prin cuvântul „prestigiu”, dar, din punctul de vedere al Dicționarului explicativ al limbii române, sensul principal al termenului, provenit din franțuzescul „prestige”, desemnează o „autoritate morală, considerație, influență de care se bucură cineva sau ceva”, iar „de prestigiu”, prestigios, este ceva „care onorează, care aduce glorie, considerație”.

Ei bine, stimate colegi și colegi, autoritatea morală, considerația, onoarea ori gloria nu pot fi dobândite prin vot și cu atât mai puțin printr-un vot subiectiv, autoreferențial, legat de propriile persoane și/sau instituții pe care le reprezentăm. Un asemenea vot autoreferențial denotă cel mult lipsă de măsură, de modestie, ignorarea realității, snobism, complexe de superioritate, suficiență și alte asemenea tare, total contrare sensului termenului „prestigiu”.

2. În calitate de membru al Biroului permanent, am fost pus de mai multe ori în situația neplăcută de a afla ordinea de zi cu doar o oră-două înainte de începerea ședinței de Birou și cu trei-patru ore înainte ca proiectele de legi să intre la vot în plen. Și, chiar și în aceste condiții, după începerea ședințelor de Birou sau chiar direct în plen, m-am și ne-am trezit cu suplimentarea ordinii de zi. Mai de fiecare dată suplimentarea viza cele mai controversate proiecte.

Astfel a trecut de Senat, fără ca majoritatea senatorilor să știe ce votează, respingerea ordonanței din domeniul sănătății legată de numirea managerilor din spitale. Ajunsă la Camera Deputaților, ordonanța a generat o dezbatere încinsă, atât în comisia de specialitate, cât și în societate.

Credeți că evitarea deschiderii unei dezbateri reale în Senat a fost benefică pentru rolul și prestigiul Parlamentului?

Tot peste ordinea de zi, Biroul permanent a aprobat, cu o abținere – a mea – și cu restul de voturi pentru, prelungirea termenului până la care societatea civilă putea înscrie candidați pentru cele două locuri care îi revin de drept în Consiliul Superior al Magistraturii – CSM.

Cvasimajoritatea juriștilor consultați ulterior au arătat că prorogarea a fost abuzivă. Peste 20 de organizații civice, majoritatea cu expertiză în domeniu și direct interesate de subiect, au protestat în mod public împotriva acestui abuz, dar și în mod oficial, printr-o scrisoare adresată Biroului permanent al Senatului.

Cât de benefic considerați că este pentru rolul și prestigiul Parlamentului faptul că legitimitatea constituirii CSM este și va fi contestată din cauza unui vot luat în necunoștință de cauză în Biroul permanent și mai ales faptul că Biroul permanent are nevoie de mai bine de o lună și jumătate pentru a răspunde unei scrisori semnate de peste 20 dintre cele mai active ONG-uri din România? Mai mult, în ședința Biroului permanent din 13 martie, președintele Comisiei juridice a încercat și a reușit să-și convingă colegii că a considera nu reprezintă o interpretare. Astfel, în ciuda art. 135 alin. (1) din Regulamentul Senatului, s-a aprobat reluarea procedurii, nu reluarea votului pentru desemnarea celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM.

Stimate colege și colegi,

Chiar credeți că un asemenea valset va fi înghițit de cetățeni și societatea civilă și că va contribui la prestigiul Parlamentului?

3. În plin avânt al reafirmării rolului și prestigiului Parlamentului, ne-am trezit cu celebra Ordonanță 13 pe cap.

Să ne bucurăm că cetățenii care au ieșit în stradă au identificat corect instituția care a subminat rolul și prestigiul Parlamentului, concentrându-și acțiunile din capitală în fața Palatului Victoria.

A fost extrem de deranjant însă să aud reiterate de mai multe ori de la tribuna Parlamentului teze conform cărora manifestațiile publice ar fi fost ilegale, că ar fi urmărit răsturnarea rezultatului alegerilor, pentru a nu mai vorbi de aberațiile conspiraționiste cu Soros cel iubitor de căței.

Stimate colege și colegi,

Permiteți-mi să vă reamintesc art. 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Citez: „Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile și în special în domeniile politic, sindical și civic.”

Dacă țineți cu adevărat la rolul și prestigiul Parlamentului, încercați să înțelegeți acest drept la întrunire pașnică și faptul că nu intră în contradicție cu dreptul la vot. Dimpotrivă, are o funcție complementară în perioadele dintre voturi, tocmai ca un mecanism de apărare al societății împotriva unor eventuale abuzuri ale majorității de la putere.

Priviți dinamica protestelor din Româna din ultimii ani și o să vă dați seama că au avut parte de contestări toate puterile politice aflate într-un moment sau altul la putere, iar faptul că intensitatea protestelor a crescut constant de la an la an are două cauze majore:

– maturizarea socială și încrederea din ce în ce mai mare în această formă democratică și legitimă de presiune civică;

– iritarea generată de repetitivitatea unor abuzuri.

4. Stimate colege și colegi,

Avem pretenția că Parlamentul este o instituție deliberativă și în fapt cea mai importantă instituție deliberativă din România. Cum se face însă că prin regulament, în cazul unor teme majore, puterea și opoziția au timpi de dezbatere diferiți, calculați după numărul de parlamentari?

Chiar nu avem idee despre ce înseamnă în mod real o dezbatere? Cât de democratică și echitabilă este o dezbatere în care o parte are un timp și număr de intervenții disproporționat de mare în raport cu cealaltă sau celelalte părți?

Să ne înțelegem: timpul și numărul de intervenții egale într-o dezbatere nu contestă rezultatul alegerilor și nu schimbă majoritatea. Până la urmă, numărul de voturi rămâne același pentru fiecare grup. Dar credeți că în mod real cetățenii pot considera că în Parlament au loc dezbateri corecte atâta vreme cât un grup are alocate 50 de minute, iar

alt grup cinci minute? Care considerați că este prestigiul unui Parlament în care majoritatea îi bagă pumnul în gură minorității, limitându-i timpul de exprimare a argumentelor?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Tema declarației politice de astăzi este „Exploatarea româncelor în agricultura italiană”.

Doamnelor și domnilor senatori,

După o sărbătoare a primăverii în care ne-am bucurat de reînnoirea naturii, precum și după sărbătoarea în care am slăvit femeia pentru tot ceea ce poate ea face pe Pământ, astăzi vin în fața dumneavoastră pledând tot pentru femeie, dar lansând un apel disperat să ne apărăm semenele de sclavagismul pe care trebuie să-l îndure, de mai multe ori, în timp ce muncesc peste hotare.

Din păcate, foarte multe femei care lucrează în străinătate sunt sortite unui destin crunt, pe care trebuie să-l îndure pentru a reuși să supraviețuiască și, eventual, să-și poată

hrăni cu un colț de pâine copiii din țară, să își ajute părinții bolnavi sau pur și simplu pentru a rămâne în viață.

Prezenta declarație politică de astăzi este prilejuită de apariția unui reportaj despre exploatarea femeilor românce în agricultura din Sicilia, Italia, publicat de săptămânalul „The Observer”.

Informații sporadice despre chinurile româncelor aflate la muncă în străinătate, dar nu departe, ci aici, în Europa noastră, am citit și în presa autohtonă, dar un reportaj atât de cuprinzător, de documentat și de tragic precum cel din săptămânalul britanic nu am mai întâlnit.

Pentru documentarea realizată și prezentată întregii lumi le mulțumesc jurnaliștilor de la această publicație și-i rog pe ziariștii noștri să se preocupe de astfel de probleme, extrem de importante pentru viața unor români.

Ca să vă faceți o idee despre dimensiunea acestei drame, vă relatez doar două pasaje din acest reportaj:

„Reporterii publicației «The Observer» au vorbit cu 10 românce care lucrează în fermele din Ragusa, regiunea Italiei lider la producția de legume și fructe, și toate au descris exploatarea și agresiunile sexuale ca fiind ceva de rutină. Ele sunt obligate să muncească 12 ore pe zi în condiții de căldură extremă, fără apă, cu salarii neplătite și obligate să trăiască în clădiri izolate, în condiții degradante și neigienice. În timp ce muncesc, trebuie să facă față adesea și violenței fizice, amenințărilor cu arme și șantajelor îndreptate chiar împotriva familiilor lor.

La rândul ei, procuroarea Valentina Botti confirmă că abuzurile împotriva femeilor românce reprezintă un «fenomen uriaș» în acea parte a Italiei. «Vorbim despre mii de femei care ar putea fi victime ale unor abuzuri serioase. Dar, din păcate, foarte puține au curajul să le denunțe. Cele mai multe acceptă abuzul ca un sacrificiu personal pe care trebuie să-l facă pentru a-și păstra locurile de muncă. Implicațiile pierderii locului de muncă sunt devastatoare pentru cele mai multe dintre ele», explică procuroarea.”

Iată cum procurorii din Italia și-au făcut timp să se ocupe și de aceste drame, fără să se bucure de reclamă televizată și de susținerea populației autohtone.

Doamnelor și domnilor senatori,

Fac această declarație nu doar pentru un semnal de alarmă, ci doresc să audă toate autoritățile României și ale Uniunii Europene că mii de cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sunt supuși unui tratament de sclavi de către patroni și administratori de firme din alt stat al Uniunii Europene.

După cum susțin jurnaliștii de la publicația precizată, se pare că unii patroni din statele europene au înlocuit exploatarea imigranților extracomunitari cu aceea a cetățenilor din statele Uniunii Europene mai sărace.

Solicit ca Președintele României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, parlamentarii europeni, grupurile noastre de prietenie, ambasadorii României și toți cei care au competență în politica europeană, externă să ridice această gravă și intolerabilă problemă a sclaviei femeilor românce la toate întâlnirile și forurile bilaterale și internaționale.

Institutele noastre sociologice, presa românească au datoria să documenteze această problemă și în felul acesta să ajute autoritățile să ceară impunerea unor măsuri care să apere demnitatea femeilor la munca în statele Uniunii Europene.

Mi-e frică să mă gândesc ce e în sufletul acestor ființe deznădăjduite! Sunt femei care au plecat forțate de împrejurări la muncă peste hotare, care au nevoie disperată de ajutorul nostru! E prea mare prețul pe care-l plătesc, iar noi avem obligația morală de a le scăpa de jugul sclavagismului! E prea mare prețul pe care-l plătesc pentru o brumă de bani, cu care-și asigură traiul greu în familie, durerea că își țin copiii lăsați departe, în țară, singuratici, să meargă la școală, ori caută surse să își salveze părinții, care sunt bătrâni, cu dureri și suferințe!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt senator de Neamț, Emilia Arcan, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îi dau cuvântul domnului senator Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Piața muncii din România trebuie să-și continue dezvoltarea”.

În declarația mea de astăzi aș dori să mă axez pe un subiect foarte important pentru dezvoltarea țării noastre, și anume piața muncii și consolidarea economiei românești și a clasei de mijloc.

Aș dori să încep prin a menționa un amplu studiu realizat de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții, o instituție subordonată Academiei Române și care, prin raportul dat publicității luna trecută, a tras câteva semnale de alarmă de care trebuie să ținem cont fără întârziere.

Una din concluziile îngrijorătoare ne arată faptul că responsabilitatea pentru salariile mai mici din România este pusă în mod fals pe umerii salariaților, ai muncitorilor și ai celor care doresc să le asigure familiilor un trai decent prin muncă onestă.

Argumentul referitor la nivelul scăzut al productivității acestora este demontat de către studiul institutului, cauzele reale fiind, de fapt:

1. Dezindustrializarea.

2. Lipsa inovării sau a update-urilor tehnologice.

3. Factorul politic, care s-a complăcut pe parcursul a numeroase guvernări de dreapta în menținerea unui nivel mic al salariilor, pentru atragerea investițiilor străine, în loc să încerce, așa cum face azi Partidul Social Democrat, să ridice cât mai mulți români spre ceea ce înseamnă clasa de mijloc.

4. Marginalizarea poziției sindicatelor.

Cei care am fost aleși să reprezentăm interesele cetățenilor trebuie să ne asigurăm de faptul că din ce în ce mai mulți români se vor declara mulțumiți de calitatea vieții din România, eliminând dezechilibrele sociale existente.

Este obligația noastră să găsim acele soluții care să ridice rata ocupării forței de muncă peste plafonul de 70% existent la nivelul Uniunii Europene, să reducem drastic sectoarele care necesită muncă informală și care oferă astfel condiții precare de supraviețuire. De exemplu, sectorul construcțiilor, al serviciilor personale și gospodărești sunt sectoare în care munca informală din țara noastră este, în medie, cu 5% mai ridicată decât în țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Îi mulțumim domnului senator Florian Dorel Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Stimate colege, Stimați colegi,

Pe lângă cei care și-au susținut declarațiile în plen, au mai depus declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Mihai Viorel Fifor, Nicolae Bădălău, Lucian Trufin, Vasilică Toma, Paul Stănescu și Nicolae Avram;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Nicoară, Ioan Cristina, George Cătălin Stângă, Iancu Caracota, Eleonora Carmen Hărău și Costel Șoptică.

Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi, 14 martie 2017.

În câteva minute, Senatul reia lucrările în plen pentru dezbatere și votare de proiecte legislative.

O zi bună vă doresc în continuare!

## PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 martie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Talpoș Ioan Iustin.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 107, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită și o aveți.

Dacă nu sunt comentarii vizavi de ordinea de zi, vă

Programul de lucru pentru această zi: 10.30–13.00, lucrări

în plenul Senatului; lucrări în comisiile permanente.

Intervenții la acest program, vă rog.

Dacă nu sunt,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20–25 martie 2017.

Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 20 martie: 9.00–11.00, activități în comisii; 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 21 martie 2017: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 22 martie, joi, 23 martie 2017 – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 24 martie, și sâmbătă, 25 martie 2017 – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Dacă nu sunt, vă

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții la respectivul proiect? Dacă nu sunt...

Domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central, vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, astăzi dăm undă verde acestui regulament.

Vreau să știți că la comisie noi am încercat o evaluare a impactului introducerii cardului de servicii și pe teritoriul României. Sigur, nu putem să ne desprindem de realitățile europene. Ce este jalnic însă este faptul că România, Guvernul nu au o evaluare a acestui impact.

Am cerut Ministerului Muncii să ne dea o evaluare: ce se întâmplă în economia românească. Ni s-a spus că nu este treaba Ministerului Muncii.

Este inadmisibil să trecem, să dăm girul unor directive ale Uniunii Europene acestui regulament care introduce cardul pentru servicii, pentru că el vizează câteva meserii. Ne referim la arhitecți, ne referim la ingineri, ne referim la economiști, ne referim la constructori.

Or, aș vrea să vă imaginați, după acest card, spre exemplu, care vor fi șansele micilor firme care țin contabilitatea la IMM-uri, la birouri notariale sau la mici societăți familiale, în condițiile în care în țară avem deja mari firme de expertiză contabilă.

V-aș ruga să vă imaginați ce înseamnă pentru avocați introducerea cardului european pentru servicii, în condițiile în care noi avem niște case de avocați – ce-i drept, câteva s-au consolidat –, dar, comparativ cu potențialul uriaș pe care îl au casele de avocați din Uniunea Europeană, pur și simplu aceste case de avocați vor fi zdrobite de competiția cu mari case de avocatură din Uniunea Europeană.

Revin și pe contabilitate, și pe tot ce vreți. Nu sunt împotriva adoptării regulamentului, dar atrag atenția că, așa cum facem de obicei, evenimentele ne prind nepregătiți. Or, eu cred că Parlamentul României trebuie să ceară ferm Guvernului o evaluare asupra impactului. De ce? Pentru că și firmele românești trebuie pregătite pentru acest moment.

Regulamentul va intra foarte curând în vigoare. Probabil în nu mai mult de doi ani. Firmele românești ar trebui să se pregătească pentru introducerea cardului pentru servicii. Și repet: noi dăm astăzi un vot în condițiile în care Guvernul nu a evaluat impactul asupra firmelor românești. Vă mulțumesc mult.

Mulțumim domnului senator. Domnul senator Radu Oprea. Vă rog, microfonul 4.

Bună ziua!

Domnule președinte de ședință,

În calitate de raportor, aș vrea să spun doar două lucruri. Conformarea este voluntară. Deci, dacă dorești să accesezi cardul electronic, poți să o faci, dacă nu, nu. Ăsta este primul lucru.

Al doilea lucru este că acest card electronic vine să ușureze foarte mult și prezența firmelor românești pe piețele externe, pentru că statuează un principiu, acela al ghișeului unic, al punctului unic. Vii în țara ta, în limba ta, ai acces la toate informațiile și toate datele, nemaifiind pus în situația de a merge pe alte piețe și a te exprima în alte limbi, pe care poate le știi sau nu le cunoști foarte bine.

Deci consider că este un lucru util pentru tot ce înseamnă firme românești, iar alterarea competiției pe piața internă cred că este greșit înțeleasă de către colegul nostru senator. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că domnul senator Radu Oprea a fost raportor la acest proiect.

Sunt alte intervenții?

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Aș cere drept la replică 30 de secunde.

Domnule senator, cu mare plăcere. Microfonul central.

Domnule senator,

Îmi imaginez cum vor năvăli firmele românești și vor ocupa piața Marii Britanii, a Franței, a Olandei, a Germaniei... Bine. Vă mulțumesc.

Mulțumim. Sunt alte intervenții? Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Profit de ocazia acestei dezbateri să memorez... sau să rememorez un circuit important în Parlamentul României și ca să putem să înțelegem cât de relevant este pentru activitatea noastră un anumit tip de activitate, un anumit tip de funcționare a Parlamentului.

Acest regulament în mod sigur a fost dezbătut o perioadă îndelungată în Parlamentul European. În general, un regulament parcurge acest circuit în minimum doi ani de zile. Înainte de a ajunge în Parlamentul European, Comisia a transmis către parlamentele naționale, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona, acele hârtii de opinie, acele puncte de vedere pe care comisia noastră de integrare ni le prezintă foarte adesea și pe care noi le trecem, așa, într-o oarecare viteză instituțională, fără vreo dezbatere foarte profundă.

În acele documente, în care ni se cere care este poziția noastră față de aceste eventuale proiecte legislative ale Uniunii Europene, se statuează, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona și creșterea rolului parlamentelor naționale, ideea unui aviz. Și de fiecare dată când acest regulament va fi dezbătut și vom avea o altă opinie, fie în Comisie, fie în Consiliu, fie în Parlament, ni se va reaminti despre poziția pe care am adoptat-o atunci, poate nepregătiți, poate fără studiu de evaluare – că de impact nu se poate face până nu iese documentul respectiv –, și, la un moment dat, putem să ne întrebăm ce se întâmplă dacă într-adevăr năvălește pe piață o astfel de reglementare.

De aceea, pledoaria mea este pentru a da foarte multă atenție acestor documente în faza preliminară, de a avea oameni competenți și în ministere, și în cadrul interministerial, ca să evalueze toate aceste evoluții. Pentru că la un moment dat ne trezim în fața faptului împlinit și, sigur, nu vreau să spun că are dreptate unul sau altul dintre colegii noștri, dar lucrurile stau... evident, nu va fi în favoarea celui care e nepregătit, ci în favoarea celui care e pregătit. Nu va fi în favoarea pieței care are un nivel de reglementare mai scăzut față de piața evoluată și... n-o să vină, într-adevăr, repede casele de avocatură din Uniunea Europeană ca să năvălească în România. N-o să asistăm la acest lucru, dar, pe contractele mari, pe contractele importante, de sute de milioane de euro, veți vedea că doamna Armand o să vină, cu societatea Domniei Sale din Franța, ca să managerieze un astfel de proiect, pentru că aduce foarte mulți bani și la bani mulți vine toată lumea.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator. Dacă mai sunt intervenții, vă rog?

Dacă nu mai sunt, vă

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente – COM(2016) 824 final.

Rog reprezentantul... președintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul regulament face parte dintr-un pachet cu anterioara directivă, la care am prezentat procedurile prin care a trecut în dezbatere. Vreau să fac numai niște precizări, ca rabinul.

Are dreptate domnul coleg, domnul fost președinte Băsescu, când spune că suntem nepregătiți. Atât de nepregătiți încât uităm că Directiva 123/2006, adică directiva care stabilește libertatea prestării de servicii în spațiul pieței interne, este în vigoare. A fost transpusă din 2009, conform obligațiilor.

Noi discutăm astăzi despre un pachet legislativ care-și propune niște facilități administrative. Singurul lucru pe care-l văd discutabil și l-am discutat și în comisie este tocmai acest caracter facultativ, pentru că s-ar putea să creeze o piață în piață, adică cei care folosesc cardul electronic și au anumite facilități și acces mai ușor și cei care refuză să-l folosească. Or, în țările respective, sistemele electronice, informatizarea etc. nu sunt atât de bine puse la punct... care ar putea întradevăr să întâmpine în continuare niște dificultăți.

În rest, nu putem discuta pe fond la acest pachet legislativ, întrucât libera circulație a serviciilor este un drept fundamental deja instituit și inclusiv, repet, transpus în legislația românească, drept urmare a transpunerii Directivei serviciilor, celebra directivă de pe vremuri, Bolkestein, în forma ei modificată și care a fost adoptată de Consiliu și Parlamentul European încă din 2006, deci de acum 11 ani, și transpusă în legislația românească.

Din acest punct de vedere, noi nu am propus o opinie nici pe directivă, nici pe regulament, ele fiind în pachet. Directiva stabilește principiile, iar regulamentul formele administrative concrete.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim doamnei președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții pe respectivul proiect?

Dacă nu sunt, vă

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction Measures), din care avem:

– Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit

al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari, raportarea și cerințele de publicare a informațiilor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 – COM(2016) 850 final;

– Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții – COM(2016) 851 final;

– Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE, a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE și a Directivei 2007/36/CE – COM(2016) 852 final.

Invit președintele comisiei, doamna Crețu, să ne informeze, să ne prezinte respectivul proiect. Vă rog, doamna președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am elaborat un singur raport pe tot pachetul legislativ, așa-numitul Pachet de reducere a riscurilor, a măsurilor de reducere a riscurilor.

E, de fapt, vorba de două directive și două regulamente, care modifică pachetul similar din 2013, propunându-și să amelioreze și să soluționeze niște probleme nesoluționate la acel moment.

În cadrul comisiei am fost raportor eu, în virtutea faptului că și în mandatul trecut, pe primul pachet, am fost tot eu raportor.

Pachetul a fost discutat în 1 și 8 martie și au participat reprezentanți de la Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României și au fost analizate avizele date de Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, precum și fișele de sinteză, pe care ni le-au furnizat serviciile Senatului.

În urma examinării, comisia a ajuns la concluzia că Pachetul privind măsurile de reducere a riscului și de îmbunătățire a cadrului de reglementare prudențială și de rezoluție îndeplinește, respectă principiul subsidiarității, pentru că își propune măsuri în continuare de reducere a riscurilor, ca un răspuns la criza financiară și ceea ce s-a sesizat în cadrul sistemului financiar-bancar în timpul crizei, ceea ce a dus, vă reamintesc, la o mobilizare, doar în cadrul Uniunii Europene, a unei sume apreciate de Comisie la 3,73 trilioane de euro, adică 3.730 de miliarde de euro, pentru a salva sistemul financiar-bancar.

În același timp, analizând conținutul, împreună cu instituțiile care în țara noastră sunt autorități de supraveghere, am tras concluzia că potențialul impact poate să fie și negativ, în sensul în care reglementările comune în acest domeniu sunt mai bune, pentru că sunt mai puternice. Ele, dacă e posibil, trebuie să se facă la nivel global, așa cum face Comitetul de la Basel. Dar ele pot avea efecte marginale, iar unele dintre ele pot fi negative.

Între schimbările propuse în acest pachet este și faptul că acele cerințe de capital și prudențiale care se aplică băncilor se aplică doar băncilor-mamă, nu și filialelor. Or, piața românească este dominată de filiale ale unor grupuri bancare europene.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vă reamintesc că respectivul pachet are patru directive, patru propuneri, ultima fiind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului – COM(2016) 854 final.

De asemenea, vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții pe respectivul pachet? Domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central, vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această directivă este extrem de importantă. Sigur, la nivelul Uniunii Europene și eu știu discuția de mai mulți ani. Cei care sunt sau instituțiile care sunt țintă a acțiunii europene și a controlului Băncii Centrale Europene sunt băncile-mamă.

Este esențial ca România să fie extrem de tranșantă în a cere punerea sub control și a filialelor băncilor-mamă. De ce? O să vă aduc aminte un episod chiar din viața României, în timpul crizei.

Pentru ca băncile-mamă să nu-și retragă lichiditățile în 2009 din filialele lor din România a trebuit să facem un acord

la Viena, sub umbrela Fondului Monetar Internațional, pentru ca lichiditățile din filialele din România să fie puse sub control, să nu fie retrase, pentru că începuse acest proces. Deci unei bănci-mamă nu-i pasă, pur și simplu, de efectele pe care le are în țările unde are filiale o retragere masivă de resursă pentru a pune la adăpost banca-mamă.

De aceea, apreciez poziția doamnei președinte a comisiei. România trebuie să fie extrem de fermă. Riscul, noi am trecut prin el, l-am văzut începând să se producă și a fost stopat doar printr-o intervenție extrem de fermă a Fondului Monetar Internațional, sub tutela guvernelor, inclusiv a Guvernului Austriei. Președintele Austriei s-a implicat atunci ca băncile austriece să nu-și retragă lichiditățile din băncile românești.

Am vrut să vă povestesc acest episod ca să ne dăm toți seama cât este de important și controlul asupra filialelor, nu numai asupra băncilor-mamă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții? Dacă nu sunt... Vă rog, doamna președinte. Doamna președinte, microfonul 7.

Și raportoare, nu doar președinte de comisie.

Actualmente am făcut analiza pe subsidiaritate și proporționalitate, ceea ce era, în această perioadă de opt săptămâni, sarcina comisiei noastre. Dar, uitându-mă și pe fond puțin, senzația mea, ca raportor, comparând cu ce era pachetul în 2013, a fost că a existat și o anumită presiune a sistemului financiar-bancar de relaxare a anumitor cerințe de prudențialitate, ceea ce în Consiliu și în Parlamentul European trebuie să aibă foarte serios în vedere colegii noștri care sunt specializați, de la comisiile respective.

Din acest punct de vedere, noi doar sesizăm, și în concordanță cu ceea ce spune și Banca Națională a României, care este autoritatea de supraveghere națională, asupra acestui pericol al filialelor, care să-și asume riscuri care să afecteze buna funcționare a economiei și să joace anumite roluri în beneficiul băncilor-mamă.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președinte. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Vă

La punctul 1 al ordinii de zi avem înscrisă continuarea dezbaterilor și vă reamintesc: Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată. După cum știți, ieri, la ora 18.00, am întrerupt dezbaterile, urmând ca astăzi, conform regulamentului, să le continuăm. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Bună ziua, stimați colegi!

Având în vedere dezbaterile de ieri și faptul că preconizez că aceste dezbateri pot fi fără sfârșit, vă propun retrimiterea proiectului legislativ la comisie pentru a fi reevaluat.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

## Alte intervenții?

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul lider de grup, domnul senator Bădulescu.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 48/2002.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Nu este în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Asztalos Csaba Ferenc** – _președintele_

_Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog respectuos să respingeți Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 48/2002. Legea în cauză transpune două directive: 43 și 78 din 2000 și, astfel, am intra în procedură de infringement.

Vă mulțumesc frumos.

În esență, inițiatorul acestei propuneri, deputat independent în legislatura trecută, propunea abrogarea unei legi. Legea nr. 48/2002 este o lege care a aprobat, cu unele modificări, o ordonanță a Guvernului, nr. 137/2000, cea care previne și sancționează formele de discriminare, implicit reglementează organizarea și funcționarea CNCD.

Soluția legislativă, chiar dacă înțelegem care a fost intenția celui care a făcut propunerea, în sensul de a desființa acest consiliu, este una total nepotrivită față de propria intenție. Nu înseamnă că ne-am însușit punctul de vedere referitor la desființarea CNCD. Dar, așa cum se prezintă lucrurile, am fi intrat într-un blocaj.

Facem doar observația pe care bănuiesc că domnul președinte o cunoaște foarte bine, în sensul în care Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea formelor de discriminare, a tuturor formelor de discriminare, are mai multe decizii de neconstituționalitate, emise de Curtea Constituțională, în sensul în care dispozițiile sunt neconstituționale, în măsura în care s-ar putea înțelege că acest organism ar putea să împiedice aplicarea unor legi atunci când consideră că legile respective ar fi discriminatorii sau că ar înfrânge drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Acest lucru este de lămurit în Parlament și, dincolo de acest proiect, inacceptabil pentru noi, rămâne de reglementat o chestiune legată de normele aflate în vigoare și care încă nu și-au găsit consacrarea legislativă printr-un act al Parlamentului.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Șerban.

Vă rog!

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Întrunite în dimineața acestei zile, Comisiile reunite pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru egalitatea de șanse, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în dezbatere această propunere legislativă, în legătură cu care s-au exprimat mai multe puncte de vedere. Ați auzit și punctul de vedere al domnului președinte al CNCD, prezent astăzi la dezbateri.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Am înțeles, domnule președinte. Faceți propunerea de a supune la vot votarea acestei legi organice astăzi, în calitate de lider de grup, conform regulamentului.

Vă

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, dezbateri. Intervenții? Vă rog, domnul....

Microfonul 2, domnule senator Tánczos.

Felicitări, domnule președinte de ședință!

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Este o evoluție remarcabilă față de ziua de ieri. Mersi!

## Dragi colegi,

Avem în față un proiect de lege care e atât de irațional încât ar fi de prisos orice intervenție și orice dezbatere, având în vedere și consensul care s-a creat pentru a respinge o inițiativă de jumătate de propoziție, de un rând.

Totuși, cred că trebuie să atragem atenția asupra acestor inițiative iraționale, pentru că este de nepermis într-un stat al Uniunii Europene ca cineva, printr-o inițiativă de jumătate de propoziție, să desființeze o asemenea instituție.

Consiliul pentru Combaterea Discriminării este o instituție în jurul căreia s-au purtat, într-adevăr, multe discuții, inclusiv probleme de constituționalitate. Ele trebuie lăsate în seama juriștilor, a celor care trebuie să reglementeze această problemă, și să legiferăm. Dar a desființa singura instituție care poate să apere grupurile vulnerabile, persoanele care sunt discriminate, o instituție care poate să ia măsuri pentru a combate aceste fenomene, este aberant. Și vă spun în calitate de „Tánczos pățitul”. Îl cunosc pe domnul președinte de 20 și ceva de ani, mă număr, figurez printre cei care am primit și eu o amendă de la această instituție minunată, pe care o consider nedreaptă, injustă și așa mai departe, dar ele există și trebuie să existe, pentru că un for, o instituție care, independent de intervențiile oricăror persoane, trebuie să ia asemenea decizii trebuie să existe și este nevoie de ea.

Mulțumesc, în numele UDMR, partidelor politice care au susținut demersul nostru de a trata cu prioritate și urgență maximă această inițiativă. Mulțumesc tuturor partidelor politice pentru acest consens creat în jurul respingerii inițiativei și sper ca deputat, senator de anvergura domnului Diaconu să nu mai existe în Parlamentul României și să nu ne mai creeze astfel de probleme și să nu ne dea de lucru. Vă mulțumesc.

Acum, trebuie să o spun – și o spun pentru prima dată domnului președinte –, deși de-a lungul anilor am participat împreună la foarte multe activități, conferințe pe această temă a nediscriminării, nu întotdeauna..., personal și cu modestie, am împărtășit chiar toate soluțiile consiliului. Pentru că – și voi ajunge la ceea ce spunea și președintele Comisiei juridice –, inclusiv pentru faptul că sunt anumite tratate internaționale, începând cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul adițional nr. 12, care a modificat art. 14 dintr-un anumit punct de vedere, a lărgit domeniul de aplicare, spunând, acest Protocol nr. 12 la Convenția Europeană, că discriminarea în exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de lege – nu convenție, de lege, indiferent de motivație, și motivațiile le știm: sex, rasă, culoare, limbă, religie și așa mai departe –, această discriminare este interzisă. E foarte important ce prevede legea națională în fiecare caz în parte și, atunci când, poate, se produce o extindere a interpretării față de ceea ce legea românească precizează în mod foarte clar; Curtea Constituțională a avut o bază în a spune anumite lucruri de mai multe ori. Dar, una peste alta, este îndeajuns de sofisticat ceea ce spun eu, dar, poate, vom avea o discuție mai aplicată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumim, domnule senator.

O paranteză. Rugăm presa... Înțelegem că pică un microfon în sală, dar dacă pică o cameră chiar avem o problemă.

Vă rugăm să fiți un pic mai atenți.

Dacă sunt intervenții în continuare? Vă rog. Microfonul 2.

Este o problemă pe partea stângă, aici. Vă rog, îmi cer scuze.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Întotdeauna este o problemă pe partea stângă, să știți!

Mulțumim domnului senator Tánczos. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, o astfel de inițiativă legislativă care propune desființarea consiliului este neobișnuită, până la urmă, și voi spune de la bun început că este absolut firească propunerea de respingere a acestei inițiative, nu doar pentru ceea ce conducătorul instituției menționa – posibila încălcare a unei directive europene, procedură de infringement –, ci și pentru importanța ordonanței din 2000 și a aplicării sale – jurisprudența și activitatea consiliului în toți acești ani – pentru sănătatea democratică a României.

Azi este dreapta în partea stângă a mea, a sălii. Vă rog, cu scuzele de rigoare.

## **Domnul Radu Mihai Mihail:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Faptul că o astfel de propunere legislativă este dezbătută în Senatul României trebuie să constituie un nou semnal de alarmă ce arată că drepturile și libertățile câștigate trebuie apărate în permanență împotriva unor atacuri ale unor reacționari care există și, din păcate, vor continua să existe. Reiese din acest episod nefericit importanța de a lucra împreună pentru a identifica slăbiciunile democrației din România, slăbiciuni ce permit unor astfel de persoane, care nu au niciun respect pentru valorile ce ne unesc, să ajungă să propună astfel de aberații în Parlamentul României, această instituție cu rol fundamental în apărarea drepturilor fundamentale consacrate de Constituție.

Mulțumesc.

Toate aceste realizări trebuie întărite cu sprijinul nostru, al Parlamentului României, și nicidecum suspendate ori primejduite.

Să ne amintim că a existat o istorie a atacurilor în...

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog. Microfonul central.

Nu, vă rog, lăsați vorbitorul. Asta-i democrația, nu?!

Să ne amintim...

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să adaug câteva cuvinte referitoare la rolul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care, prin această propunere legislativă, a fost... a cărui existență a fost pusă în cauză.

În primul rând, faptul că existența și rolul CNCD răspund expres unei directive europene, încă din 2000, Directiva nr. 43, care, în art. 13, prevede obligația organismelor specializate pentru combaterea discriminării de a exercita cel puțin trei mari prerogative:

1. să acorde asistență independentă victimelor discriminării în finalizarea plângerilor lor, care vizează discriminarea;

2. să organizeze sondaje și cercetări independente privind discriminarea;

3. să publice rapoarte independente și să facă recomandări privind orice aspecte legate de discriminare.

România a fost prima țară din estul și centrul Europei și prima țară candidată la Uniunea Europeană care a adoptat o lege antidiscriminare, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.

Această armonizare cu legislația europeană a răspuns adecvat implementării Employment Equality Directive 2000/77 – 2000/78 și unor alte documente, cât și realităților din România, care înregistrează nivele înalte de intoleranță și de ostilitate socială în rândul populației majoritare.

Desființarea acestei instituții-cheie pentru asigurarea egalității în fața legii a cetățenilor României ar contraveni flagrant criteriilor politice de aderare a României la Uniunea Europeană, criteriile de la Copenhaga, care angajează România să asigure stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, ordinea de drept, drepturile omului și respectul pentru protecția minorităților, cât și art. 13 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.

CNCD a reușit să devină instituția de referință pentru pregătirea magistraților și profesioniștilor educației.

În domeniul combaterii discriminării a înregistrat progrese în convingerea unor autorități publice de a adopta măsuri de protejare a unor grupuri vulnerabile din societatea românească, a oferit consiliere unor victime ale discriminării, direct sau în parteneriat cu organizații ale societății civile, a sprijinit decisiv crearea în spațiul public a unui climat al egalității în drepturi.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Să ne amintim...

Mi s-a dat cuvântul, domnule senator.

Domnule senator...

Să ne amintim că a existat o istorie a atacurilor la adresa acestei instituții. Această instituție a avut în focusul ei, într-adevăr, persoane din Parlamentul României, uneori și președinți ai României, și cred că, în calitate de apărători ai statului de drept, trebuie să facem tot ce putem s-o apărăm.

M-a îngrijorat declarația domnului senator Șerban Nicolae, șeful Comisiei juridice din Senat, care își rezervă dreptul de a medita cu privire la schimbarea legii de funcționare a acestei instituții, și-l asigur că Uniunea Salvați România va monitoriza cu atenție felul în care...

Domnule senator, încercați să încheiați, vă rog.

...drepturile omului vor fi respectate în România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Drept la replică, domnul senator Bădulescu. Vă rog, luați cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportat la această propunere, o să revin la un apel mai vechi pe care l-am făcut la microfonul plenului, și anume acela de calitate și claritate în legiferare.

Sper ca în acest mandat să nu mai avem astfel de inițiative, care să ducă la desființarea de instituții, din punctul meu de vedere, fundamentale pentru statul de drept și pentru democrație în România. Pe de altă parte, raportat la modul în care este organizat CNCD-ul la acest moment și la necesitatea de a consolida democrația în România, aș propune să ne gândim pe viitor nu să desființăm această instituție, ci să-i extindem atribuțiile și să o facem ca instituție cu impact național.

Cunosc structura CNCD-ului, are foarte puțini oameni și birouri de reprezentare doar în București și la Buzău.

Ar trebui ca această structură a CNCD-ului să fie așezată în viitor pe întreg teritoriul țării pentru o atare consolidare a democrației și transpunere a directivei europene respective cu eficacitate.

Din acest punct de vedere, vă anunțăm că Grupul PMP va vota raportul de respingere a acestei legi.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Remarc faptul că dezbaterile în plen durează incomparabil mai mult față de dezbaterile de la comisii, unde, în prezența a trei comisii, votul a fost unanim.

Aș vrea să fac însă doar două precizări:

1. Dezbaterile în Parlament nu sunt prilej de declarații politice. Avem sesiune separată pentru asta și este totuși o lipsă de politețe, dacă vreți, de respect față de colegi, să profităm de orice ocazie ca să ne expunem opinii cu caracter general.

A doua chestiune este însă... Eu aș fi dispus oricând să primesc lecții, dar această lege, această ordonanță au fost elaborate pe vremea Guvernului Năstase, a unui Guvern PSD.

Eu am mai spus-o cu unii care luptă, în general, doar din gură: noi am mai și făcut lucruri.

De aceea, să ni se țină lecții despre ce înseamnă importanța CNCD-ului, prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare de la microfonul plenului este nepotrivit.

Dacă se vine cu propuneri de îmbunătățire a acestui cadru – și să știți că CNCD-ul, domnule senator Tánczos, n-a sancționat numai un parlamentar român, ci a sancționat chiar un președinte al României, în funcție la acea vreme, și încă nu o dată...

Este totuși nepotrivit.

De aceea, eu aș face un apel, așa cum am mai făcut, colegial. Nici noi n-o să ne permitem să abuzăm de această chestiune, nici noi n-o să ne permitem să dăm lecții altora, dar aș vrea să nu profităm de ocazia unei dezbateri parlamentare legislative la o propunere, care a fost respinsă în unanimitate și care nu s-a bucurat de sprijinul niciunui parlamentar și, așa cum va demonstra și votul, nu se va bucura nici în plen, pentru a face declarații politice sau pentru a lansa atacuri politice la adresa oponenților din Parlament. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Supuneți la vot.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte, pentru propunere. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă reamintesc că dumneavoastră ați votat ca astăzi această lege cu caracter organic să fie votată, acum, și vă

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din inițiatori, dacă doriți să susțineți?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Deneș, pe procedură.

Procedură.

Vă rog, domnule Deneș. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie. Termen: o săptămână. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Inițiatori?

Nu.

OK.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul vicelider, domnul senator Deneș.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului. Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Educației, domnul Király.

Aveți cuvântul.

Vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în domeniul învățământului, în sensul acordării unor majorări salariale începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, și aș sublinia, pentru personalul nedidactic din învățământul superior universitar, din învățământul preuniversitar, biblioteci centrale universitare, unități de învățământ speciale, unități de învățământ cu program sportiv suplimentar, unități conexe ale învățământului preuniversitar și din unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare.

Măsura atinge 53.000 de persoane, deci vă rugăm să susțineți ordonanța.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu.

Aveți cuvântul, doamna președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat. Vă propune un raport de admitere.

Este vorba de categoria personalului nedidactic, fără de care, trebuie să recunoaștem, activitățile din grădinițele și școlile noastre nu s-ar desfășura în bune condiții.

De aceea, profit de ocazie să mulțumesc și Comisiei pentru muncă pentru avizul favorabil, și Consiliului Legislativ și să vă adresez, cu respect, rugămintea să dăm un vot favorabil pe această ordonanță, care să devină lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului

Legislativ, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.122/2004.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă avem în sală. Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, domnul Cătălin Olteanu.

Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Amendamentul adoptat la punctul 2 din raportul elaborat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului vizează modificarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 73/1993, în sensul stabilirii indemnizației funcției de președinte de secție la nivelul de 94% din indemnizația președintelui Consiliului Legislativ, respectiv majorarea de la 7.890 de lei la 17.912 lei.

Adoptarea amendamentului determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal aprobate în bugetul Consiliului Legislativ pentru anul 2017.

În aceste condiții, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat. Dacă sunteți pregătită...

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Doamna senator, vă rog. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial, Partea I

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată, cu un nou alineat, prin care indemnizația corespunzătoare funcției de președinte de secție să fie stabilită la un nivel echivalent cu acela al secretarului general adjunct al Camerei Deputaților și Senatului.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii prezenți ai comisiei au analizat inițiativa legislativă și, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, au dat un raport de admitere, cu amendamente adoptate, cuprinse în anexa la prezentul raport.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 79 alin. (2) din Constituția României, republicată, și urmează să fie supusă votului plenului Senatului împreună cu un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumim, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Mie îmi pare rău că nu e inițiatorul aici. Domnul Nicolicea sigur ar fi putut să explice altfel inițiativa, care mie mi se pare ușor neserioasă. Să stai să reglementezi, să legiferezi printr-un proiect de lege salarizarea unei persoane din Consiliul Legislativ nu mi se pare chiar un lucru demn de legiferat.

Mai e un aspect pe care l-am discutat și la Comisia juridică, și anume Legea salarizării în domeniul bugetar. Ați anunțat-o, o aveți în programul de guvernare, înțeleg că e un orizont de timp destul de apropiat: în două luni de zile Guvernul dorește să vină cu ea în dezbatere publică. Nu cred că doare pe cineva dacă vom aștepta această lege, astfel încât să nu facem tot felul de peticiri, de modificări succesive, prin legi pentru o persoană, înainte de această lege.

Asta e poziția Grupului Partidului Național Liberal și m-aș bucura dacă aș vedea aceeași poziție și la majoritatea parlamentară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Domnul senator Tánczos. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că aceste soluții punctuale sunt... nu sunt bine-venite.

În momentul în care Guvernul se pregătește de o nouă lege a salarizării bugetarilor, de o nouă filozofie, care reașează pe alte temelii tot ce înseamnă salarizarea bugetară, este greșit să venim în Parlament și, cu câteva săptămâni, cu câteva luni înainte de această reformă, să rezolvăm probleme punctuale.

Toate aceste soluții au dus la rezultate proaste. De ani de zile, poate de decenii, ministerele lucrează în felul acesta: rezolvă o problemă la serviciul X din ministerul Y, rezolvă o problemă la instituția Y din subordinea ministerului Z. Nu sunt viabile! Devine o cursă între instituții – și, dacă la unul s-a putut, de ce nu se poate și la celălalt, dacă la un președinte s-a dat salariu mai mare, de ce nu se dă și la cealaltă instituție – și am ajuns într-o situație incredibilă: de a rezolva probleme de salarizare la nivelul Curții Constituționale. Și salarizarea celor din consiliile județene, de exemplu,

se stabilește, mai nou, nu prin hotărâri de guvern, nu prin legi, ci prin decizii ale Curții Constituționale. Este inadmisibil!

Cea mai simplă și la îndemână soluție ar fi ca Guvernul, până la aprobarea acestei noi filozofii și a noii politici de salarizare, să suspende orice act administrativ, orice act juridic prin care modifică salariile din sistemul bugetar și să vină în iunie, mai, nu știu..., termenele anunțate de doamna ministru, și să reglementeze pentru următorii 10 ani, 20 de ani o nouă filozofie. Altfel, o să fie, încă o dată, o cursă între instituții: care reușește să convingă încă 10 senatori și cinci deputați și doi inițiatori să rezolve o problemă punctuală la o instituție anume.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea unui articol al Legii din 1993 privind înființarea, organizarea, funcționarea Consiliului Legislativ.

N-am să intru propriu-zis în aspectul modificării legislative propuse și aspectul financiar, ci aveam o altă întrebare. E adevărat că nu domnul secretar de stat – care înțeleg că reprezintă Ministerul Finanțelor – este competent să răspundă, dar poate transmite mai departe, către conducerea Consiliului Legislativ, altfel o instituție extrem de importantă și cu un rol important în circuitul legislativ și în România.

În art. 154 din Constituția României, revizuită în 2003, paragraful 2, este scris un lucru foarte clar: „Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislației cu prezenta Constituție și va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului propuneri corespunzătoare.”

Poate transmite o întrebare către Consiliul Legislativ: nu dacă a făcut acest lucru la acel moment, ci dacă, în cazul unei revizuiri constituționale noi în România, care ar trebui să fie de mai mare amploare, n-ar trebui ca în cuprinsul acestei revizuiri să introducem o dispoziție oarecum similară pentru ca totuși Consiliul Legislativ să facă acest efort extraordinar de important, în condițiile în care avem un păienjeniș de legi în România în care n-am reușit renumerotarea lor, așa cum ar fi trebuit, și republicarea, așa cum ar fi trebuit. E bine să gândim în perspectivă, pentru că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să modificăm această Constituție în câteva puncte, care sunt totuși extrem de importante și care au rămas, să spunem așa, în urmă. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Domnul senator Cseke Attila. Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea în România are un caracter normativ. Există mai multe decizii ale Curții Constituționale care au declarat neconstituționale proiecte de lege pe care le-a considerat Curtea ca reglementând cu titlu individual o anumită problemă. Impresia noastră este că aici se reglementează la fel sau se propune reglementarea la fel. E vorba despre o singură funcție și salarizarea pe acea funcție.

Drept urmare, în numele Grupului UDMR, vă fac propunerea de retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt întru totul de acord cu intervențiile făcute de cei care au vorbit înaintea mea pe această temă.

Aș atrage atenția însă asupra altui lucru. Avem de-a face cu șmecherul influent. Șmecherul care are suficientă influență să facă un Parlament al României, prin lege organică, să-i mărească lui singur salariul. Este, după părerea mea, inadmisibil ca Parlamentul României să cadă într-o asemenea capcană.

De aceea, vă propun să respingem o astfel de inițiativă, nu numai pentru ilegalitatea ei, că o putem face legală noi, cu bunăvoința noastră, ci pentru imoralitatea ei. Dacă tot s-a gândit la Domnia Sa acest vicepreședinte al Consiliului Legislativ cu rang de secretar de stat, de ce nu s-o fi gândit la toți secretarii de stat din sistemul administrativ sau la șefii de agenții cu rang de secretar de stat? Dar șmecherul cu suport politic ajunge să ne pună o astfel de problemă în dezbaterea Parlamentului României.

Vă propun respingerea și pentru imoralitate a acestei propuneri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna Gorghiu.

Și v-aș ruga să grăbiți un pic, pentru că trebuie să supunem la vot cererea liderilor de grup.

## Mulțumesc, domnule președinte.

30 de secunde. Vreau să fac o pledoarie foarte scurtă împotriva acestei solicitări de retrimitere la comisie. E un proiect care nu are logică, care nu se justifică și nu înțeleg de ce am vrea să îl retrimitem la comisie, să-l ținem într-un sertar și să găsim momentul oportun să scoatem din sertar acest proiect de lege.

O să-i rog pe colegi să se gândească serios la acest lucru: dacă avem de ce să susținem retrimiterea la comisie doar de dragul de a vota o asemenea solicitare.

Vă rog să mențineți la vot această inițiativă legislativă, pentru a putea fi respinsă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Cu toată plăcerea, dar nu pot, fiind lege organică. Supun la vot propunerea domnului lider de grup Cseke de a fi retrimisă la comisie.

##

La punctul 6 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor judecătorești. Declar deschise dezbaterile generale.

- Avem inițiator? Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiției, Sofia Moț.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

Mulțumesc, domnule senator. Microfonul central, vă rog.

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă are o bănuială, o suspiciune de neconstituționalitate, pe temeiul faptului că legiferează asupra a trei indivizi, e vorba de președinții de secție ai Consiliului Legislativ, și, din câte am învățat la școală, o lege nu poate să legifereze cu privire la un singur om sau la un număr foarte limitat de oameni. Acesta ar fi un temei suficient pentru a ataca legea la Curtea Constituțională.

Deoarece există prea multe suspiciuni asupra acestei legi, vă propun să retrimitem legea la comisie.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Potrivit inițiatorului, hotărârea judecătorească pronunțată într-o cauză aflată pe rolul instanței de judecată de un complet care nu a fost învestit cu respectarea dispozițiilor legale privind distribuirea aleatorie a dosarului este lovită de nulitate. Probabil de nulitate absolută, nu face distincție inițiatorul.

Trebuie spus din capul locului că Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, pentru următoarele considerente: atât vechiul regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cât și actualul regulament, aprobate prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cuprind norme detaliate privind repartizarea aleatorie a cauzelor în sistem informatic, prin programul ECRIS. Câtă vreme soluția _de lege lata_ asigură desemnarea aleatorie a judecătorilor, de fapt a completului de judecată care va dezlega pricina aflată pe rolul instanței, apreciem că o astfel de inițiativă nu este oportună.

Precizez și faptul că, prin programul ECRIS, repartizarea aleatorie nu se face nominal pentru un judecător sau altul. Repartizarea aleatorie prin programul informațional ECRIS are ca finalitate un complet de judecată, nu un judecător nominal. Completul de judecată poate suferi modificări în componența sa. Așadar, nu putem spune că o eroare, intenționată sau nu, în repartizarea aleatorie a cauzelor poate să conducă în mod automat și necondiționat la nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Vă rog, doamnă secretar.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor judecătorești

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ.

În ședința din 28 februarie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Astăzi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul Titus Corlățean, domnul senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și îi mulțumesc și doamnei secretar de stat pentru expunerea poziției Guvernului, și nu doar teoretic..., da, există rațiuni și corectitudine în punctele de vedere exprimate.

Pe de altă parte, trăim în lumea reală și nu o dată au fost semnalate public – și nu doar prin intermediul mass-mediei – situații, unele extrem de surprinzătoare, de repartiție deloc aleatorie. Și, dincolo de faptul că raportul de respingere probabil, astăzi, va întruni un larg suport, rămâne problema de fond: care este sancțiunea eficace cu adevărat în situația în care apar astfel de repartiții deloc aleatorii în dosare importante?

Dumneavoastră ne-ați menționat corect din Regulamentul CSM-ului, din alte piese de legislație care sunt sancțiunile, de exemplu, de ordin disciplinar. Eu cred că ar fi bine ca, la nivelul Ministerului Justiției, bineînțeles, CSM-ului, să se facă totuși o evaluare serioasă și cu bună-credință, spun, de toți actorii juridici sau din judiciar pentru a vedea care ar trebui să fie sancțiunea eficace și pentru a descuraja eventuale tentații care au fost semnalate anterior, de repartiție nealeatorie în dosare importante, cel puțin.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă informez că propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Întrucât propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională, votul pe 20 martie, luni, ora 17.00.

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind abrogarea articolului 29[1] din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Inițiatorul?

Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiator, dacă avem...

Dacă nu avem, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Erwin Șimenșon...

Am greșit?

## **Domnul Erwin Șimșensohn** – _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

E în regulă!

Șimșon... Din ce în ce mai greu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Erwin Șimșensohn. Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului la această propunere de act normativ este următorul: având în vedere obiectul de reglementare al prezentei inițiative legislative, Parlamentul va decide asupra acesteia.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Președintele Comisiei pentru cultură, domnul Romașcanu, senator.

Aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi și colege,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea art. 29[1] din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, efectul produs de această dispoziție nu a fost cel scontat și, în plus față de asta, reglementează doar pentru o media, doar pentru televiziune, deși se amendează Codul audiovizual, care ar trebui să reglementeze și radio.

Pe adresa Comisiei pentru cultură și media a Senatului au fost trimise și puncte de vedere ale International Advertising Association și Uniunii Agențiilor de Publicitate din România.

De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului a adoptat, prin vot, un punct de vedere de susținere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media pe parcursul mai multor ședințe, în prezența reprezentanților Guvernului, ai CNA, ai agențiilor de publicitate și ai radiodifuzorilor.

În urma dezbaterilor, în data de 1 martie, ținând cont de toate argumentele prezentate, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții pe respectiva propunere legislativă? Domnul senator Lungu.

Vă rog, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Grupul USR va susține propunerea legislativă pentru abrogarea art. 29[1] din Legea audiovizualului.

Acest punct 29[1 ] a fost introdus prin Ordonanța de urgență nr. 25/2013, acea ordonanță care e cunoscută de oamenii din media ca fiind Ordonanța Voiculescu.

Și în punctul de vedere al Guvernului am văzut că se vorbește despre lipsa eficienței... eficacității acestui punct al legii. De asemenea, oamenii din media pe care i-am consultat – și la comisie, și în calitate de parlamentar – sunt de acord cu efectele nefaste ale acestui 29[1] . Așadar vom susține.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă informez că propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Întrucât propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, votul pe 20 martie, ora 17.00.

Stimați colegi, întrucât astăzi am fost extrem de eficienți și am încheiat ordinea de zi, am epuizat-o, declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944558]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/23.III.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei