Cristian Sorin Dumitrescu

Dumneavoastră sunteți un democrat, nu puteți să puneți pumnul în gură nimănui, sunt convins de asta.

Domnilor colegi,

Nu e chiar așa. Știți că veniți dumneavoastră, așa, și spuneți: hait, că Comisia pentru învățământ face și drege și face numai... nu-i așa. Cel mai bun exemplu este că eu nu am fost de acord și am votat împotriva punctului de vedere al comisiei, exprimându-mi chiar această opinie. Mi-am exprimat această opinie. Și mi-au explicat și doamna președintă, și alți colegi din comisie, care sunt mai specializați decât mine în preuniversitar, că există o reglementare tocmai care să permită..., făcută inițial, dacă îmi aduc eu bine aminte, când am discutat la „Legea Funeriu”, la cererea Grupului parlamentar al UDMR și a altor minorități, că sunt localități în care, într-adevăr, sunt foarte puțini copii și atunci să putem să-i învățăm pe loc. Deci există în Legea învățământului o prevedere expresă, există și o reglementare potrivit căreia se pot adresa autoritățile locale către... în sfârșit... și pot cere și decide inspectoratul. Așa e. Păi, așa ne-a spus doamna ministru la comisie. În sfârșit...

Ia uite că și domnul ministru Király, care de obicei spune „da” și „nu”, acum dă din cap că nu-i de acord. Mă bucur! Dar să ne și explicați.

Deci ce am crezut atunci – și mi-am exprimat punctul de vedere, l-am susținut – este că, dacă spui cuiva că poți să faci ceva în limita bugetului, deja ai pus o stavilă foarte mare și, dacă ridici ștacheta undeva la... sau o cobori, în sfârșit, la un număr relativ, cum este acesta de opt, într-adevăr, poți să rezolvi mai multe probleme decât atunci când o autoritate de reglementare, cum este inspectoratul, își dă sau nu-și dă un aviz. Deci ăsta a fost principiul.

Iar logica, filozofia, a fost cea expusă foarte bine. Și-l felicit pe mai tânărul meu coleg de la UDMR. Nu putem să aplicăm proceduri, să spunem așa, inteligente, de standardizare și reglementare într-un domeniul atât de dificil cum este cel al educației, unde trebuie să fim mai flexibili. Cu această argumentație eu am crezut că ar fi posibil să acceptăm această inițiativă.

Din păcate, nu sunt un specialist foarte mare în preuniversitar și sigur că atunci când colegii mei care au avut mai multă experiență au zis că este suficientă reglementarea în vigoare, sigur, n-am putut decât să mă abțin și, ca atare...

Dar să știți că în comisie am discutat extrem de serios, doamnă senator Câmpeanu și ceilalți colegi. Am discutat atent, am venit cu reglementările, a fost și un secretar de stat care ne-a explicat motivația și până la urmă s-a ajuns la această variantă.

Sigur, plenul este suveran, dar am vrut totuși să apăr onoarea acestei comisii, care chiar este o comisie care se gândește la școală și formată din oameni ai școlii, totdeauna. Sigur că nu luăm și noi..., luăm și decizii _contrecoeur_ , cum se spune, dar le luăm într-o logică, să spunem, a școlii.