Gheorghe Bîrlea

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ca membru în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, evident că am participat și eu la dezbaterile asupra acestui proiect de lege. Constat însă că se afirmă și suntem în confuzie cu o grămadă de chestiuni ce țin de fondul problemei.

În primul rând, să citim despre ce instituție este vorba. Se spune: „Regia Autonomă de Distribuție, Exploatare a Filmelor «RomâniaFilm»”. Nu are nimic cu finanțarea producției de filme românești. Avem de-a face cu o rețea de instituții de exploatare și de punere în valoare a filmului românesc.

Apoi, sunt două anexe, pe care inițiatorii ni le propun:

În anexa nr. 1 este vorba de trecerea din domeniul privat în domeniul public al statului a 33 de săli de cinematograf. Nu ia nimeni de la nimeni nimic. Tot ceea ce s-a predat la administrațiile locale rămâne la administrațiile locale timp de cinci ani. Atunci se va trage linie și se va putea constata dacă aceste unități administrativ-teritoriale și-au îndeplinit condițiile

din procesul-verbal de preluare, dacă își păstrează destinația sau au înstrăinat obiectivul, și așa mai departe. Deci, până atunci, nu avem de-a face cu niciun fel de expropriere.

Pe de altă parte, evident că știm în acest moment că rețeaua de distribuție și patrimoniul imobiliar se află într-o mare dificultate, dar chiar în comisie președintele regiei a spus că din resurse proprii – deci, atenție, din resurse atrase, nicidecum din resurse guvernamentale – deja au reabilitat 4 sau 5 săli de sport. Deci pe resurse proprii urmează ca, în etape, să se reabiliteze alte cinematografe.

În anexa nr. 2 ne este propusă o altă categorie de obiective, care nu au efectiv destinația de rețele deținătoare, sunt ateliere și așa mai departe. Dacă acelea, mai devreme sau mai târziu, vor fi vândute la prețul pieții, corect, legal, nu vor face altceva decât ca acești bani să fie orientați înspre reabilitarea altor săli. Deci acesta este fondul legii. Nu avem de-a face nici cu exproprieri... Avem de-a face cu o situație critică în rețea. Se încearcă menținerea ei cât de cât într-o stare funcțională. Despre asta este vorba, în final.