Titus Corlățean

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi se întâmplă prea des să fiu pe aceeași poziție cu Guvernul României și să am o poziție fundamental diferită de cea exprimată de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Recunosc că este o dezbatere specializată și aș face apel în primul rând la colegii juriști și, bineînțeles, în atenția tuturor colegilor senatori, să urmărească, dacă se poate, pentru că este un subiect extrem de important în realitate.

Noi ne raportăm, în România, în special și în mod automat, mai ales după data intrării în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, la necesitatea racordării, respectării acquis-ului comunitar, a normelor, a directivelor și așa mai departe. Ignorăm, în mare măsură, din păcate, necesitatea, obligativitatea constituțională a raportării, inclusiv la momentul elaborării actului normativ, la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Și aici aș vrea să spun un lucru foarte clar. Prin coroborarea art. 11 și 20 din Constituția României, tratatele internaționale, așa cum s-a spus, cele în domeniul drepturilor omului cu atât mai mult, fac parte din dreptul intern, au fost încorporate și au efect direct, atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care are și autoritate de lucru judecat – atunci când România este condamnată, când ni se aplică acea hotărâre și suntem obligați să modificăm, dacă este nevoie, și legislația care a dus la violarea convenției –, dar are și autoritate de lucru interpretat.

Altfel spus, orice fel de hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului care a condamnat alt stat, dar pe o speță care este similară și ni se aplică și nouă, fiind obligați să modificăm legislația, acest lucru asigură aplicarea directă a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Spun asta pentru că avem obligația nu doar a raportării la normele Uniunii Europene, ci și la normele Convenției Europene și la jurisprudența Curții Europene.

La nivel de principiu, afirmarea acestei chestiuni propuse de inițiativa legislativă este o obligație constituțională. Ea nu poate fi negociată. Că este o scăpare a noastră până în clipa de față, se poate, dar o putem repara pe cale legislativă, iar eu invit călduros colegii să voteze pentru adoptarea acestei inițiative legislative. O astfel de dezbatere cred că este necesară în forurile specializate ale noastre și în forurile juridice, pentru că există o diferență de abordare – fără să ofensez pe nimeni – între școala juridică românească clasică, mai veche, și cea care este racordată la ultimele evoluții direct și fără mijlocire.

Mulțumesc.