Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator Orest Onofrei.

Stimați colegi,

Suntem în cvorum. 78 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment. Sunt convins că și alți colegi ni se vor alătura.

După cum vedeți, la conducerea ședinței de astăzi voi fi asistat de colegii noștri domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să votăm ordinea de zi de astăzi.

## Stimați colegi,

Avem în fața noastră o ordine de zi la care domnul senator Igaș dorește să facă o propunere și îl invit la microfonul 2 să facă acest lucru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Am de făcut o propunere de modificare a ordinii de zi. Punctul 24, domnule președinte, să-l trecem înaintea punctului 6, iar pe urmă ordinea de zi să curgă în continuare așa cum este propusă și așa cum o avem noi în mapă, pentru simplul motiv că membrii Guvernului vor să fie prezenți la dezbaterea moțiunii din Camera Deputaților. Punctul 24 să fie dezbătut după punctul 5, pentru că Guvernul prezintă punctul de vedere la punctele 5 și 6, și atunci toate aceste puncte să curgă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Nu văd dificultăți. E ordonarea logică a agendei noastre. Mai am, de asemenea, o rugăminte pe care domnul senator Onofrei a ridicat-o la ședința Biroului permanent de ieri, și anume să avem și un moment de comemorare a regretatului om de cultură, om public și bun român Ioan Alexandru și, dacă veți fi de acord, am să propun ca imediat după acest punct, înainte de declarația cu ocazia „Zilei Internaționale a Democrației”, pe care doamna senator Mihaela Popa o va prezenta, să-l invităm pe domnul senator Orest Onofrei să marcheze printr-o alocuțiune dispariția poetului Ioan Alexandru, om de cultură, de artă, figură luminoasă în istoria noastră, pe care a reprezentat-o și o reprezintă Ioan Alexandru.

Dacă cu aceste două modificări, cea avansată de domnul lider Igaș și cea pe care am anunțat-o, sunteți de acord cu ordinea de zi de astăzi, vă rog să vă pronunțați.

Aș dori, de asemenea, să vă supun atenției și votului ordinea de zi suplimentară. Sunt câteva inițiative legislative care au rămas de la dezbaterea noastră de ieri și vă rog să vă pronunțați și cu privire la această ordine de zi suplimentară.

Cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi suplimentară a fost aprobată.

Dați-mi voie să vă supun atenției și votului programul de lucru al perioadei 20–25 septembrie 2010, cu singurul element suplimentar că marți, 21 septembrie 2010, la ora 15.00, vom avea ședința comună a celor două Camere pentru a primi mesajul Președintelui României și pentru a dezbate inițiativele legislative din agenda de plen reunit al celor două Camere.

Cu această modificare, vă rog să vă pronunțați cu privire la programul de lucru al perioadei 20–25 septembrie 2010.

Cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru perioada 20–25 septembrie 2010 a fost aprobat de plenul Senatului.

Îl invit pe domnul senator Orest Onofrei la microfonul Senatului, pentru a prezenta cuvântul Domniei Sale și al nostru de apreciere la adresa regretatului Ioan Alexandru. Vă rog.

## Stimați colegi,

Pe 16 septembrie, adică mâine, se împlinesc zece ani de când Ioan Alexandru nu mai este printre noi.

Ioan Alexandru a fost cel mai de seamă poet creștin din istoria postbelică a literaturii române. Cu el pare să se fi încheiat, în apoteoza luminii line, șirul marilor poeți tradiționaliști din Ardeal.

Ioan Alexandru, născut Ion Șandor, la data de 25 decembrie 1941, în localitatea Topa Mică, județul Cluj, a fost poet, publicist, eseist și om politic român. A fost membru fondator și vicepreședinte al PNȚCD, deputat în legislatura 1990–1992 și senator PNȚCD de Arad în legislatura 1992–1996.

Ioan Alexandru este cofondator al Grupului de Rugăciune din Parlamentul României. Scurta lui viață a fost ardere pe altarul credinței și al limbii strămoșești. Și-a făcut studiile medii și superioare la Cluj și București, iar în 1968 a devenit asistent al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității București.

Bursier în Germania, în scurta perioadă a destinderii ceaușiste, a studiat cu Heidegger, atrăgându-și simpatia și aprecierea marelui filozof. A debutat editorial cu volumul de versuri „Cum să vă spun?”. În paranteză fie spus, toată viața lui artistică și politică a stat sub acest semn, și anume cu dorința și grija mare de a comunica, de a fi foarte atent cum să comunice și cum să spună ceea ce voia să spună.

După 1989 a desfășurat o activitate politică puternic anticomunistă. În noaptea de 21 decembrie 1989, poetul Ioan Alexandru a purtat crucea și icoana Mântuitorului Iisus Hristos printre soldații răniți, participanți la revoluție, din Piața Romană până în Piața Unirii.

Ioan Alexandru, senator PNȚCD, s-a legitimat, la propriu, în fața minerilor veniți în București cu „Imnele Transilvaniei”, „Imnele Moldovei” și „Imnele Țării Românești”, cărțile lui principale. El a strigat de la tribună: „Sunt autorul „Imnelor Transilvaniei și Moldovei!” și s-a dat o luptă între spiritul creștin al lui Ioan Alexandru și forța brută a minerilor. El le-a

strigat acestora, cu o cruce din placaj în mână, crucea pe care a purtat-o și la revoluție, și cu cealaltă ridicată profetic deasupra capului, să nu facă vărsare de sânge în Parlament și să părăsească instituția asupra căreia atacurile violente înseamnă tot atâtea atacuri date democrației.

Mulțumesc, domnule senator, pentru aceste frumoase cuvinte și această frumoasă înșiruire de evenimente și fapte care ne-au marcat pe toți.

Domnule senator Radu Alexandru Feldman, doriți să interveniți? Microfonul 2.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Țin să-mi exprim deplina satisfacție și cea mai sinceră emoție față de inițiativa colegului nostru de a evoca personalitatea, într-adevăr, cu totul de excepție, a celui care a fost un mare poet și – îmi permit să spun – o mare conștiință a spațiului public românesc și a literaturii române.

Aș vrea să spun despre Ion Alexandru că a fost un om care a trăit în spiritul ecumenismului cel mai luminat, un om care a cunoscut profund și a comentat cărțile sfinte în toate religiile. Și, pentru că domnul senator Onofrei, în scurta evocare, în modul cel mai firesc, invariabil, a repetat, în câteva rânduri, „cruce, cruce, cruce”, vorbind de Ioan Alexandru, vreau să vă reamintesc că primul gest pe care l-a făcut poetul Ioan Alexandru în clipa în care a intrat în Senatul României a fost acela de a agăța pe peretele din fața Senatului o cruce.

Îngăduiți-mi, cu toată sfiiciunea și cu tot respectul, să vă fac această caldă recomandare, poate preluăm inițiativa poetului Ioan Alexandru și, pe fundalul Senatului, sub stemă, să puneți înapoi o cruce.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc foarte mult.

Sunt cuvinte frumoase și este o atmosferă frumoasă în Senatul României.

Dați-mi voie să o invit în continuare pe colega noastră, doamna senator Mihaela Popa, vicepreședintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, să prezinte Declarația Senatului României cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației.

Doamnă senator Popa, vă rog, microfonul central.

## **Doamna Mihaela Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarație cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației – 15 septembrie

La 15 septembrie, în întreaga lume se celebrează Ziua Internațională a Democrației. Momentul marchează o recunoaștere simbolică și un prilej de reafirmare a importanței apărării și promovării acestei valori universale, fundamentală.

Bazată pe voința liber exprimată a popoarelor de a-și determina propriile sisteme politice, economice, sociale și

culturale și pe dreptul de a fi consultate cu privire la toate aspectele existenței lor, democrația are nevoie de o astfel de zi care să reamintească tuturor că ea trebuie ocrotită și consolidată permanent.

Democrația fondată pe principiile statului de drept înseamnă alegeri libere și corecte, garantarea și respectarea drepturilor omului, egalitate de gen și nediscriminare, supremația legii, o societate civilă activă, pluralism politic și mass-media independentă.

Astăzi, majoritatea țărilor lumii sunt considerate democrații, ceea ce confirmă, o dată în plus, nu doar viabilitatea acestui model de organizare și guvernare a societății, ci și succesul eforturilor de democratizare.

Bazat pe principiul reprezentativității, edificiul democrației contemporane se susține pe instituția Parlamentului, expresie a voinței suverane a poporului.

Dincolo de dimensiunea ei formală, reprezentată de transpunerea în norme juridice a principiilor și valorilor care o definesc, democrația devine cu adevărat funcțională atunci când dă naștere la două realități aflate în corelație: o participare electorală consistentă și un Parlament puternic și eficient.

Cele două elemente sunt indisolubile și se influențează reciproc. Cu toate acestea, lipsa de participare nu este un efect al crizei democrației, ci un simptom al ei.

De aceea, democrația are nevoie de instituții parlamentare solide, performante, care să se bucure de încrederea cetățenilor.

Un Parlament puternic este un Parlament care dezbate cu responsabilitate, contribuie decisiv la procesul legislativ, exercită un control eficace al activității Executivului, apără interesul național și răspunde la timp și eficient nevoilor și exigențelor sociale.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Acest mesaj răsună practic în toată lumea democratică, este un moment frumos și le mulțumesc doamnei senator și colegilor de la Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI) pentru aducerea acestui subiect în atenția noastră și a opiniei publice românești.

Trecem la partea de legiferare propriu-zisă.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind schimbarea denumirii satului Satu Nou din componența comunei Racu, județul Harghita, în Gârciu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat acest proiect de lege și ne propune să-l transmitem Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

Vă rog să votăm în acest sens.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, bună dimineața!

Propunerea legislativă prevede modificarea Legii nr. 309/2002, în sensul majorării indemnizațiilor lunare care se acordă persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961 de la 2,53 lei la 2,7 lei, iar pe de altă parte, prevede acordarea unor drepturi în natură, în sensul acordării unor facilități pe transportul local și șase călătorii gratuite, dus-întors, la transportul pe calea ferată.

Având în vedere influențele de natură financiară, care se cuantifică la 7,7 milioane lei numai pentru indemnizațiile majorate într-un an pentru cei 190.000 de beneficiari, precum și celelalte estimări financiare în ceea ce privește drepturile în natură, cu presiune pe bugetul de stat, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă modifică și completează Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961, cu modificările ulterioare, în sensul majorării cuantumului indemnizației lunare neimpozabilă prevăzută de art. 2 de la 2,53 la 2,7 lei, instituind noi facilități pentru persoanele îndreptățite.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de șanse, aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În ședința din 8 iunie 2010, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că, în actualul context economic, impactul financiar rezultat ca urmare a aplicării primului punct din inițiativă este de aproximativ 7,7 milioane de lei.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/24.IX.2010

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond, dacă sunt? Nu sunt.

În aceste condiții,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din nou, avem un raport de respingere la această propunere legislativă, reluată și în această sesiune parlamentară. Probabil că acest vot, care a condus la raportul de respingere, se bazează și pe ceea ce văd eu aici că se afirmă, și anume, citez: „în condițiile existenței unui număr de 190.000 de beneficiari”. Mă îndoiesc de realitatea acestei cifre. Eu cred că este mult umflată, iar aceasta duce la stabilirea unei sume aproximative de 7,7 milioane de lei. Ținând cont de aceasta și de presupusa presiune extraordinară asupra bugetului de stat, colegii noștri au întocmit un raport de respingere.

Repet, mă îndoiesc. Doresc să ni se precizeze dacă, într-adevăr, a fost determinat un număr atât de mare de beneficiari și cu această ocazie adresez și o întrebare.

Propunerea legislativă se referă la cei care sunt discriminați, doar la cei care sunt discriminați și nu primesc aceleași drepturi ca și cei care au fost înregistrați la Direcția Generală a Serviciului de Muncă, cei care au făcut așa-zisul serviciu militar, de fapt, numai și numai la muncă, așa cum au făcut și ceilalți care beneficiază de drepturi conform legii.

Întrebarea este: cum a fost determinat acest număr de 190.000 de beneficiari și dacă acest număr este real? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamnă Pârcălabu. Microfonul 8.

de la caz la caz este un lucru real, iar estimările sunt făcute cu certitudine în ceea ce privește calculul valoric.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină această propunere legislativă?

O invit pe doamna președinte Doina Pârcălabu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă prevede acordarea unor ajutoare persoanelor – cetățeni români –, familiilor persoanelor care decedează pe teritoriul altor state, în sensul modificării Legii nr. 416/2001 și cuprinderii în sfera prestațiilor și a acestor tipuri de prestații.

Scopul declarat al Legii nr. 416/2001 îl constituie garantarea unui venit minim pentru persoanele cu domiciliul în România, potrivit principiului solidarității sociale, precum și plata unor ajutoare financiare de către autoritățile locale, ca formă a asistenței sociale.

Modificarea și completarea acestei legi, în sensul plății către familiile și persoanele ale căror rude au decedat pe teritoriul altor state a unor ajutoare de urgență în vederea repatrierii corpurilor neînsuflețite, considerăm că nu intră în sfera de reglementare a Legii nr. 416/2001, fapt pentru care nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Numărul de beneficiari, care este precizat în raport, are în vedere numărul persoanelor care primesc aceste drepturi și există documente lunare pe baza cărora se efectuează plăți.

Trebuie spus însă că numărul de beneficiari reprezintă numărul de persoane beneficiare, dar o persoană beneficiază de o indemnizație în funcție de numărul de luni pentru care a făcut dovada efectuării stagiului militar în acele condiții. Există și cazuri de persoane care decedează și lasă moștenire drepturile de urmaș, deci numărul de beneficiari nu scade pe măsura decesului persoanelor titulare. Indemnizația pentru urmași este jumătate din cuantumul care se cuvine titularului.

Deci numărul de beneficiari este corect stabilit. Că numărul de luni de care beneficiază fiecare persoană diferă

Mulțumesc. Raportul comisiei. Vă rog, domnule senator. Microfonul 6.

## Domnule președinte,

A fost un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Propunem Senatului un raport de respingere. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții?

Nu.

Punctul 24, conform modificării aprobate la începutul ședinței noastre, pentru ca reprezentanții Guvernului să fie prezenți și la Camera Deputaților, și la Senat, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Dintre inițiatori, colegi sau colege, cine ar dori să prezinte această inițiativă legislativă?

Doamna senator Elena Mitrea.

Am s-o invit la microfonul 5, alături de colegii noștri de la comisiile permanente.

Doamna senator Mitrea, unul dintre inițiatori.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum prezenta doamna senator Mitrea, în reglementarea care se propune a fi adusă prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 sunt două noțiuni: este noțiunea de plată a drepturilor și este noțiunea de soluționare a dosarului. Or, dosarul se soluționează după depunerea actelor solicitate de lege la autoritățile locale, după care se face comunicarea către agențiile de prestații sociale care efectuează plata.

Având în vedere faptul că, într-adevăr, sunt stabilite sancțiuni și toată procedura este explicată în hotărârea de guvern care stabilește modul de acordare a acestor drepturi, trebuie spus că, așa cum sunt organizate aceste activități de acordare și plată, plata se efectuează în mare parte prin serviciile Companiei Naționale Poșta Română, cu care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are încheiate convenții, iar plățile acestor drepturi se fac la anumite date din lună, pe tranșe, având în vedere sumele și fondurile care se alocă la anumite perioade de timp bine determinate.

Nu susținem propunerea, având în vedere că sunt reglementări în actele indicate.

Mulțumesc.

Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, adoptată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007.

Această inițiativă vizează stabilirea pentru intrarea în plată a indemnizației, stimulentului și alocației de stat pentru copii în termen de cel mult 45 de zile de la data la care persoanele îndreptățite au depus cererea la primăria pe raza căreia își au domiciliul, precum și sancționarea depășirii acestui termen.

Prin amendamentul adoptat la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, termenul a fost prelungit la 60 de zile și a fost eliminat articolul privind sancționarea.

Avizul negativ al Guvernului are ca motivație existența reglementărilor prin normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Or, consider că introducerea unui termen limită în cuprinsul legii nu face decât să stopeze tergiversarea, menționând că inițiativa legislativă este rezultatul sesizărilor părinților care s-au confruntat în mod cert cu această problemă, și anume întârzieri de 5 sau chiar 6 luni de zile.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamnă președinte Pârcălabu, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc. Domnul senator Cordoș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, adoptată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Noile soluții legislative vizează stabilirea pentru intrarea în plată efectivă a drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență reprezentând indemnizația, stimulentul și alocația de stat pentru copii a unui termen de cel mult 45 de zile, cu un amendament de prelungire a termenului la 60 de zile, de la data la care persoanele îndreptățite au depus cererea la primăria pe raza căreia își au domiciliul sau reședința, precum și sancționarea depășirii acestui termen cu amendă contravențională de la 500 la 1.000 lei.

În ședința din 16 iunie 2010, în prezența reprezentantului Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentul din anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Intervenții?

Domnul senator Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că vorbim despre niște drepturi conferite deja, garantate prin act normativ. Ceea ce se propune este o mai mare eficacitate și rigoare a administrației care pune în practică această lege, ordonanța respectivă, acordând cetățenilor care intră în domeniul de aplicare a legii drepturile care sunt deja conferite prin actul normativ.

Problema este foarte simplă: adesea ne lovim în practică de faptul că o administrație ineficace, ineficientă pune frână aplicării unei legi. În acest domeniu extrem de important cred că un termen, care a fost amendat, înțeleg, mărit la 60 de zile, stabilit prin lege va determina mai multă vigilență pentru administrația care are de aplicat o lege, ca să o aplice în termenul prevăzut de lege. Deci nu văd o dificultate. Este nevoie de mai multă organizare și sunt convins că se poate realiza această chestiune pe care o putem stabili noi, în Parlamentul României, într-un domeniu extrem de important pentru foarte mulți cetățeni ai României.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat explicațiile date de doamna Pârcălabu și cred că este în cunoștință de cauză de marile întârzieri care intervin în derularea acestor sume de bani. Cred că nu este firesc să dăm vina numai pe Compania Națională Poșta Română, pentru că nu cred că Poșta Română refuză să ducă aceste sume de bani, iar încrederea dumneavoastră că totuși dosarul s-ar rezolva într-un termen prevăzut de ordonanța de urgență nu ajută foarte mult. Ce să-i spună mama copilului: „Stai liniștit, dosarul tău a fost aprobat, dar banii vin peste câteva luni.”

Din aceste considerente, noi susținem inițiativa legislativă și vom vota în favoarea ei.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Bălan.

Mai sunt alte intervenții sau comentarii?

Nu.

Este vorba de o lege organică.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 20 septembrie 2010, la momentul respectiv.

Punctul 6 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind obligativitatea instituțiilor administrației locale de stat, instituțiilor publice locale, instituțiilor de învățământ și sanitare de a folosi ca personal de pază cadre ale Poliției Comunitare Locale.

Inițiatorul este prezent?

Nu.

Mulțumesc.

Domnul senator Coca Laurențiu.

Același lucru voiam să spun și eu: venim cu o îmbunătățire la ordonanța Guvernului. Dânșii ar trebui să fie mulțumiți că ne-am aplecat să îmbunătățim ceea ce au făcut dânșii. Una e să ai 60 de zile, un termen-limită și alta este ca la 5-6 luni să primești aceste drepturi, pe care oricum trebuie să le primească cei care solicită.

Mi se pare o chestiune de bun-simț ca oamenii să știe că după ce au depus actele, în cel mult 60 de zile își vor primi drepturile.

Nu e de ajuns să avem numai îndatoriri, trebuie să avem și drepturi.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte comentarii sau intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Irimie să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În cadrul expunerii de motive se precizează că un al doilea motiv pentru adoptarea acestei inițiative legislative ar fi autofinanțarea Poliției Comunitare, însă în textul propunerii legislative nu se menționează modalitatea în care se va face prestarea serviciilor de pază către Poliția Comunitară, gratuit sau pe baza alocării unei sume prestabilite.

În cazul în care se va face pe baza alocării unei sume prestabilite la nivel local, opinăm că există premisele încălcării legislației achizițiilor publice, care statuează că în scopul utilizării eficiente a banului public este obligatorie respectarea principiului concurenței prin organizarea de proceduri de achiziție.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Vă rog, domnule senator.

Comisia a dezbătut și a analizat propunerea legislativă și propune Senatului un raport de respingere. De asemenea, există un aviz negativ de la Comisia pentru sănătate publică și de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Domnul senator Puiu Hașotti, în numele inițiatorilor, ne prezintă inițiativa legislativă.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Ceea ce aveți în față, raportul – și îmi face mare plăcere să spun –, este consecința unei foarte bune colaborări între cele trei comisii parlamentare, două care au dat aviz și una de fond, inițiatori și reprezentanții a trei ministere din Guvern, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Ministerul Mediului și Pădurilor.

Ceea ce aveți în față – raportul – înseamnă amendamente la inițiativa legislativă, amendamente care reduc inițiativa legislativă la un singur articol, fapt cu care toată lumea este de acord, și comisia, și inițiatorii – am înțeles de la comisie –, și Guvernul. Aceasta se rezumă la următoarea propunere: pe o fâșie de 20 de kilometri de la malul mării să nu se poată construi depozite de deșeuri toxice și radioactive sau instalații care să prelucreze aceste deșeuri.

Nu intru în discuțiile și în explicațiile care au fost oferite din toate părțile, cele trei părți, inițiatori, comisie și Guvern la comisii. Spun doar că e o zonă extrem de populată – peste 500.000 de oameni – și un argument la fel de solid este turismul care trebuie protejat prin această propunere legislativă pe care am făcut-o.

Vă mulțumesc.

Da.

Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte Necula.

Microfonul 6.

Comisia a analizat propunerea legislativă. Există un raport de admitere și propunem Senatului un vot pozitiv.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Punctul de vedere al Guvernului.

Da, mă scuzați, punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Marin Anton, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea legislativă în forma amendată și discutată la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

## Mulțumesc.

Am anticipat puțin această atmosferă armonioasă. Domnule vicepreședinte Filip, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PDL va susține propunerile legislative, atât cea de la punctul 7 din ordinea de zi, cât și cea de la punctul 8 din ordinea de zi, pentru că lucrurile sunt legate și am să și explic de ce. Până la urmă, politica coerentă de dezvoltare a turismului în zona Mării Negre trebuie să aibă și această componentă de protecție a mediului.

Sigur, în momentul în care s-a discutat în comisie, s-au discutat toate aspectele vizavi de dezvoltarea economică în această zonă de 20 de kilometri, care trebuie să rămână, până la urmă, dar chestiunea legată de obiectul de activitate al activității economice, dacă pot spune așa, trebuie să fie delimitată foarte clar de tot ceea ce înseamnă utilizarea în procesul tehnologic, fie utilizare, fie rezultanta procesului tehnologic, a substanțelor toxice și periculoase. Până la urmă, aici este o chestiune care trebuie definită foarte bine și cele două propuneri legislative găsesc și o soluție pentru această definire tehnică.

De aceea cred că cele două propuneri legislative, ca să mă refer la amândouă o dată – și susținerea Grupului parlamentar al PDL se referă la ambele propuneri legislative –, vin tocmai în favoarea dezvoltării coerente, pe termen lung a turismului în zona Mării Negre.

Evident că acest lucru va avea un impact și asupra politicilor pe care administrațiile publice locale vor trebui să le facă în zona despre care discutăm.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Dumitru, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus și colegul nostru, Grupul parlamentar al PDL va vota indiscutabil cele două propuneri legislative, numai că lipsește cea de-a treia, domnule senator Hașotti, și sunt convins că vă veți gândi și la cea de-a treia, pentru că actualmente funcționează totuși instalații și combinate în zona municipiilor, a orașelor, mă rog, în zona Mării Negre.

Cred că ar trebui și cea de-a treia, pentru dotarea cu instalații performante, pentru a opri cât mai mult posibil această poluare pe care astăzi combinatele din zonă o fac. Fiți convins că o votăm. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Belacurencu, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține cele două inițiative legislative ale colegului nostru din județul vecin cu Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Eu dau o apreciere deosebită faptului că în textul inițiativei legislative a fost prinsă și Rezervația Biosferei Delta Dunării. În legătură cu distanța la care se exclude a fi făcute sau construite obiective de investiții care să folosească în procesul tehnologic sau în urma cărora să rezulte produse toxice și radioactive, aș dori să pun o întrebare pentru o lămurire suplimentară vizavi de dezbaterile pe care le-am avut în comisie și la care, din păcate, nu am avut succes cu o propunere de amendare pe care am făcut-o.

În ideea în care la Măcin se preconizează a se construi o centrală atomo-nucleară – pe un proiect, mă rog, ca idee, mai vechi, reiterat nu de mult de unul dintre prim-miniștrii României –, în ce măsură această lege, domnule secretar de stat, poate împiedica derularea unei astfel de inițiative? Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Valeca, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Mulțumesc.

Aș vrea să întreb inițiatorii în ce măsură această inițiativă, având în vedere că autorizațiile pentru domeniul nuclear le dă Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, atât pentru funcționarea instalațiilor, cât și pentru depozitele de deșeuri, în ce măsură numai această modificare este suficientă și nu incumbă – dacă v-ați uitat – modificări ale Legii nr. 111/1996. Trebuie modificări și acolo sau nu? Pentru că în toată legislația internațională deșeurile nucleare sunt exceptate de la categoriile generale de deșeuri și au legi speciale. Deci nu intră numai în legislația generală. Doresc să vă întreb dacă ați făcut această coroborare.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți mai întâi întrebării adresate de domnul senator Belacurencu, dacă o eventuală centrală la Măcin ar intra sub incidența acestui text. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

O eventuală centrală și, în general, modificările legislative se referă numai la gestionarea și depozitarea deșeurilor toxice și radioactive. Asta nu înseamnă că viața economică în zonă, la 20 de kilometri de țărmul Mării Negre și de Delta Dunării, nu are loc.

Deci orice obiectiv industrial important se poate construi, modificările legislative se referă strict numai la gestionarea și depozitarea deșeurilor. O centrală se poate construi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Daea dorește să se adreseze plenului Senatului. După aceea, domnul senator Hașotti va avea ultimul cuvânt.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

O întrebare vizavi de intervenția pe care au avut-o și inițiatorul, și ceilalți colegi, și anume: este corect că din textul inițial, prin amendamentele admise, ați eliminat articolul 4 privind Delta Dunării?

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc distinșilor colegi pentru întrebări.

Inițiativa legislativă face referire la fâșia de 20 de kilometri de la Marea Neagră în interior. Vreau să spun, referitor la ce spunea domnul senator Belacurencu, că regimul juridic al Rezervației Biosferei Delta Dunării este altul, este mai mare de 20 de kilometri. Prin urmare, răspund și la ceea ce întreba domnul senator Daea.

În legătură cu cealaltă întrebare, existând această prevedere, autoritatea națională nu poate să dea o astfel de autorizație, pentru că o centrală nucleară presupune – nu știu, nu am expertiza aici – prelucrarea unor minereuri de o anumită natură, dar în orice caz nu se emite autorizația de construcție.

## Mulțumesc.

Domnule senator Verestóy, vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Nu vom opri dezvoltarea României cu această lege și nicidecum nu trebuie interpretat că nu putem să dăm autorizare unor unități care, în condițiile impuse de normele europene, vor respecta aceste norme și vor produce energie sau produse de care avem atâta nevoie. Este, sigur, o experiență nouă pentru noi că vom avea o lege prin care, pe o fâșie bine definită, care, în concepția noastră, trebuie să fie o bază a dezvoltării turismului, de exemplu, vom crea condiții exact conforme cu normele și cu strict ceea ce există în Europa.

Autorizările pentru o eventuală centrală nucleară se pot da. Aceasta nu presupune prelucrări de minereu. Prelucrarea minereului, pregătirea combustibilului nuclear se fac în alte unități, care vor respecta strict aceste norme și vor fi la distanțe apreciabile, credeți-mă, de unitățile care produc energie pe baza acestor procedee de energie nucleară, care nu presupune nicidecum depozite, prelucrări, depozitări de deșeuri nucleare. Acestea se preiau și se duc, conform normelor, la depozite care sunt autorizate, expertizate pentru a le deține și, eventual, pentru a le distruge.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Valeca, care este un specialist în probleme nucleare, are cuvântul.

Aveți cuvântul.

Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am nimic cu propunerea legislativă, dar nu vreau să existe o confuzie. Asta ca să știm cum se lucrează în România, ca în Statele Unite ale Americii, ca în Europa.

O centrală nucleară produce energie, dar, de la început, prin autorizarea de funcționare, trebuie să aibă și un depozit intermediar, care este constituit, conform normelor internaționale, pentru protecția mediului și a lucrătorilor.

În momentul în care deșeul iese de pe situl centralei nucleare, poate să stea în depozit intermediar și 50 de ani. Când iese la prelucrare, cum spune domnul senator Verestóy, atunci trebuie să respecte normele pentru mediu și pentru populație, care sunt mai restrictive.

Deci la primul pas, din prima clipă de funcționare, trebuie să respecte normele de mediu, protecția mediului și a lucrătorilor de specialitate din centrală. La pasul numărul doi, mediul și populația. De aceea am întrebat.

În primul rând, autorizația de funcționare a unui obiectiv nuclear în România o dă, în final, Comisia Națională de Control al Activităților Nucleare, căreia, mai nou, în legislația trecută i s-a dat dreptul și de a da autorizație de construcție. Nu mai dă ministerul de resort. De aceea am spus că poate să fie o neconcordanță, să vedem cum reglăm.

În al doilea rând, trebuie să vedem că nu omorâm economia, pentru că, să nu creăm confuzie, din primul moment de funcționare, pe situl centralei există – și la orice obiectiv nuclear – depozit intermediar de deșeuri. Ca și la un spital, ca să nu luăm o centrală nucleară. Deci unde avem o sursă de cobalt pentru tratamentul cancerului, avem și un depozit intermediar lângă.

Nu sunt împotriva propunerii legislative, dar asta ca să fie relevant pentru colegii senatori.

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

Îi mulțumesc domnului senator Valeca, care acum cinci minute a pus o întrebare la care, evident, neavând expertiza Domniei Sale, nu știam să răspund. Dar chiar Domnia Sa a lămurit lucrurile, pentru că între ceea ce a spus acum, la ultima intervenție, și această inițiativă legislativă nu este niciun fel de legătură.

Este perfect adevărat tot ceea ce a spus domnul senator Valeca, însă este vorba despre deșeuri toxice. Tot ce a spus este perfect real, perfect corect, însă nu intră în incidență cu propunerea legislativă.

## Mulțumesc.

Interesul în jurul acestei legi este evident. În condițiile în care nu mai sunt...

Domnule senator Greblă, vă rog, microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Problematica mediului este o problematică foarte sensibilă și, din acest punct de vedere, trebuie să privim cu maximă atenție inițiativa colegilor noștri, dar, în același timp, consider că mai trebuie lămurite câteva chestiuni, pentru ca, pe de o parte, să nu creăm o oarecare confuzie și să dăm posibilitatea autorităților statale, care dau dovadă de sârg în a interpreta prevederile legale, să extindă ceea ce înseamnă zone protejate, pentru că noi avem o terminologie foarte bogată: arii naturale protejate, zone speciale, parcuri, rezervații naționale și așa mai departe. Deci, în primul rând, ar trebui să spunem ce înțelegem prin zone protejate.

În al doilea rând, să vedem impactul acestei „interdicții” – cu ghilimelele de rigoare – asupra dezvoltării economice a României. Cu luarea în considerare a tuturor normelor care privesc protejarea mediului înconjurător, unei activități economice trebuie să-i dăm posibilitatea să se dezvolte și să nu reglementăm excesiv, în așa fel încât să nu mai putem să ne dezvoltăm economic.

Propunerea concretă este: având în vedere că – apelez inclusiv la inițiatori – termenul de adoptare tacită este 9.11.2010, deci în luna noiembrie, eu consider că înțelept ar fi ca proiectul cu dezbaterea din plen de astăzi să mai parcurgă o etapă la comisie, să vedem acolo toate posibilele influențe și să revină cu un nou raport în urma acestei dezbateri, având timp suficient pentru adoptare.

Domnule senator Hașotti? Microfonul 7.

în viitor nu se poate construi un terminal de larg. Nu, este vorba despre depozite de materiale toxice și radioactive.

În al patrulea rând, retrimiterea la comisie nu știu ce beneficiu ar aduce și vă spun că până la urmă toate aceste chestiuni le putem discuta încă o dată la Camera Deputaților, care este Cameră decizională. Însă, sigur, cum hotărăște plenul.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Igaș. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PDL, prin colegii mei, a exprimat punctul de vedere în ceea ce privește această propunere legislativă și susținem în continuare acest lucru.

## Domnule președinte,

Vă propun să

Dau cuvântul domnului senator Greblă. Nu cred că duce lipsă de invitații pe litoral. Microfonul 4.

La o asemenea glumiță, nu are rost să răspund.

Voiam însă să le spun colegilor mei că îngrijorarea mea pare a fi întemeiată. „Zone protejate natural”, în ce mă privește, nu știu ce înseamnă. Avem o terminologie foarte complexă, multe denumiri și din această cauză voiam să le mai revedem, dar...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

Nu știu dacă retrimiterea la comisie este o soluție.

Eu vă repet, toată inițiativa legislativă se reduce la un singur articol, care cred că nu mai poate fi modificat. În plus, dacă este vorba de chestiuni economice, eu îl invit cu toată prietenia pe domnul senator Greblă pe litoral să fie oaspetele meu și să ne imaginăm împreună dacă i-ar conveni să știe că la 2, 3, 5 kilometri de stațiunea Mamaia există un astfel de depozit. O să-i arăt doar Rafinăria „Petromidia”, care, sigur, nu-și va înceta activitatea. Nimeni nu spune asta.

Nu, stați puțin! Înseamnă că nu ați înțeles. Este vorba de viitor. Și nu înseamnă că în viitor nu se poate construi o rafinărie acolo. Nu înseamnă că în viitor portul Constanța sau portul Daewoo Mangalia nu se vor extinde. Nu înseamnă că

Înțeleg că sentimentul general este...

Domnule președinte Greblă,

Sentimentul general este de a proceda la vot. Cred că aceste remarci arată interesul constructiv față de o lege importantă. Evident, și la Camera Deputaților aceste chestiuni pot fi corectate.

Dacă propunerea de retrimitere la comisie nu este o propunere activă,

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 3 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre, precum și completarea articolului 25 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Un text conex textului pe care l-am votat.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti pentru a ne prezenta câteva cuvinte despre această propunere legislativă.

Microfonul 7.

Așa cum ați spus, domnule președinte, este un text conex, este exact același conținut, dar trebuia modificat un alt act normativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului? Domnule secretar de stat, vă rog.

##

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Mulțumesc.

Și noi îi mulțumim domnului senator Hașotti pentru acest text important.

Stimați colegi,

Pentru că suntem în zona dezbaterii pe teme de mediu, aș sugera să ne aplecăm asupra punctului 1 din ordinea de zi suplimentară – Proiectul de lege privind unele măsuri pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție.

Este un proiect de lege pe care l-am avut ieri pe agenda noastră și, pentru coerența dezbaterii și profitând de prezența domnului secretar de stat Marin Anton, vă propun să ne aplecăm asupra acestui text.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest proiect de lege.

Susținem și această propunere legislativă, dar vreau să menționez că propunerea legislativă se referă la construcția de depozite pentru deșeuri periculoase și radioactive, nu are treabă cu activitatea economică din zonă. Orice activitate economică are alt regim legislativ și alte aprobări și se poate desfășura absolut normal. Propunerea legislativă se referă strict la depozite de deșeuri radioactive și toxice.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Necula.

Este o propunere complementară. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport de admitere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Intervenții?

Nu sunt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție și se referă la procedura de identificare a terenurilor destinate împăduririi și la procedura simplificată de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Guvernul susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Daea pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei de specialitate.

Ar fi culmea ca un proiect de lege să nu fie susținut de Guvern când îl inițiază. Dar pentru rigoare și respect față de cei care au judecat acest proiect de lege, în comisie s-a dat un vot, cu majoritate de voturi, în favoarea raportului.

Comisia a admis și un amendament al domnului senator Mihăilescu și este cuprins în anexă. Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult. Intervenții?

Dau cuvântul domnului senator Rotaru.

Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că această temă a perdelelor forestiere este un lucru extrem de important, de necesar și de oportun, având în vedere faptul că, pe ansamblu, în România dispar în fiecare zi pădurile, având în vedere faptul că se încearcă și o rezolvare a problemei care ține de mediu, de aer curat, de fixarea carbonului, de fixarea solului, de protecția drumurilor, a căilor ferate și nu în ultimul rând de microclimatul absolut necesar pentru agricultură. Recent am fost în Ucraina și e un exemplu demn de urmat în ce privește această măsură a susținerii perdelelor forestiere, cu toate efectele benefice pe care le au acestea.

Vreau însă să subliniez câteva aspecte:

Noi avem o strategie națională în acest domeniu elaborată prin anii 2002–2003, strategie care în niciun fel nu a fost coordonată și implementată. Probabil că din lipsă de fonduri și au existat, în mod cert, și alte motivații.

Aș vrea să reiterez că, de pildă, la Brăila au fost identificate peste 8.000 de hectare care puteau fi împădurite cu perdele forestiere, au fost elaborate studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, iar din lipsă de finanțare sau din lipsă de preocupare acest lucru nu s-a realizat și la ora actuală ne confruntăm cu această problemă, a terenului, de fapt.

Ce vreau să subliniez este că, dacă tot elaborăm o nouă lege, să avem în vedere și această strategie, iar ministerul ar trebui să fie foarte preocupat de acest lucru, iar pentru a avea și finalitatea necesară să acordăm în buget fondurile necesare, având în vedere argumentele pe care le-am subliniat aici și care, sigur, sunt subliniate și în expunerea de motive și în susținerea acestui proiect de lege.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, încheiem aici dezbaterea asupra acestui proiect de lege. Fiind o lege organică, votul pe raport și votul final le vom da luni, 20 septembrie 2010.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96 din 16 august 2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, cu modificările și completările ulterioare.

Vă consult dacă inițiatorii sunt prezenți.

Nu sunt.

Am să-l invit pe domnul secretar de sat Király Andrei să prezinte, de la microfonul 10, punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare eliminarea învățământului privat din programul de acordare a produselor lactate și de panificație, întrucât unitățile preșcolare și școlare de acest tip beneficiază de resurse proprii.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului avizează nefavorabil Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96 din 16 august 2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, cu modificările și completările ulterioare, din următoarele motive: politicile naționale în domeniu urmăresc asigurarea echității în sistemul de învățământ preuniversitar obligatoriu. Fiind obligatoriu, principiul conform căruia costurile urmează elevul, indiferent de forma de învățământ obligatoriu, de stat sau particular, este corect și trebuie respectat.

Prin urmare, considerăm că decizia de modificare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96 din 16 august 2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul aplicării programului „Cornul și laptele” numai în învățământul preuniversitar de stat, contravine principiului echității în sistemul de învățământ preuniversitar obligatoriu, dar și interesului general pentru asigurarea aportului de macro și micronutrienți, atât de necesari în procesul de creștere, pentru toți copiii din școli și grădinițe.

## Vă mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Necula.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Există un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât un raport comun de respingere, pe considerentul că excluderea învățământului privat din programul de acordare a produselor lactate și de panificație poate conduce – și cu siguranță conduce – la discriminări între copii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri?

Este o lege ordinară.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi – Propunerea legislativă cu privire la introducerea șahului ca disciplină de studiu opțională în învățământul primar.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnule secretar de stat Király, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, planurile-cadru și structura acestora se stabilesc prin ordin al ministrului. Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu instituie obligativitatea predării unei discipline, cu atât mai mult o disciplină opțională.

În situația în care disciplina educație fizică și șah s-ar introduce, s-ar crea o situație privilegiată, nejustificată pentru această disciplină în raport cu altele.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Doamna senator Popa. Microfonul 7.

Vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, cu unanimitatea celor prezenți, să adopte raport de respingere.

## Motivele respingerii sunt:

– programa de învățământ preuniversitar nu se stabilește prin lege, ci prin ordin al ministrului educației, conform Legii învățământului nr. 84/1995;

– șahul se regăsește ca disciplină opțională pentru toate formele de învățământ la aria curriculară educație fizică și sport, conform Ordinului ministrului nr. 3.529/2001;

– în învățământul preuniversitar, predarea unei discipline de învățământ se face de către un cadru didactic calificat la acea disciplină. Pentru disciplina șah nu există profesori calificați care să o predea, deoarece instituțiile de învățământ superior nu formează cadre cu specialitatea șah.

La lucrările comisiilor a participat și doamna Ioana Mihăilă, director în cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Domnul senator Radu Feldman a depus două amendamente, respinse de comisie, care sunt cuprinse în anexa la raport.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că ar trebui să privim subiectul acesta cu mai multă deschidere și mai puțin birocratic. Este adevărat că ar putea părea nefiresc să stabilim prin lege această includere în programa școlară, chiar cu titlu opțional, a unei discipline. Deschid o paranteză: prin lege totuși atât religia, cât și orele de sport au fost stabilite pentru a fi incluse în programa școlară.

Pe de altă parte, ținând cont de realități, dar și de faptul că nu este nimic rău – și în programele școlare, din câte am înțeles, din alte țări există această disciplină, care oferă mai multă rigoare, mai mult echilibru, mai multă raționalitate pentru cei care studiază această disciplină, șahul –, eu cred că, nu mergând neapărat pe această soluție propusă, de a impune prin lege ca disciplină opțională în programa școlară studierea șahului, am putea să facem o recomandare călduroasă ministerului competent, și anume să țină cont, atunci când, prin ordin al ministrului, se discută și se stabilesc anumite lucruri legate de programa școlară, să ofere această posibilitate, acolo unde se poate, acolo unde există interes, ca elevii, copiii din ciclul primar să poată studia șahul.

Cred că ar fi un lucru bun și o recomandare către minister să aibă deschidere și să facă anumite lucruri concrete în această direcție. Cred că ar fi bine-venit acest lucru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții sau comentarii, domnule secretar de stat?

Microfonul 10.

## Doar o completare.

Există un ordin al ministrului educației din 2001 prin care se prevede că șahul poate fi cuprins în lista disciplinelor opționale. Deci este la decizia școlii, însă are nevoie și de un specialist care să predea această disciplină. Nu este niciun impediment.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Popa, microfonul 7.

Subscriu la cele spuse de domnul senator Corlățean, având în vedere că acum lucrăm la o nouă lege a educației și, în viitor, ministerul va lucra la o nouă programă și noi metodologii. De aceea cred că trebuie luată în seamă recomandarea de astăzi, și anume ca șahul să se regăsească ca disciplină opțională.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez și înființarea Ordinului Geodezilor din România.

Inițiatorii, deputați, sunt prezenți? Nu.

Îl invit pe domnul președinte Mihai Busuioc să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că inițiatorii nu și-au însușit amendamentele formulate de Guvern, vă rog să fiți de acord cu respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport comun. Îl va prezenta domnul președinte Necula.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Există un raport comun de respingere, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Sunt câteva motive pentru care s-a dat acest vot.

În primul rând, semnificația noțiunii de geodez avută în vedere de inițiatorii prezentei propuneri legislative este prea restrictivă și discriminatorie, accesul în profesie și în ordin se

face în mod diferit pentru absolvenții de studii superioare în domeniul geodeziei și celelalte categorii de specialiști.

De asemenea, se apreciază că nu este oportun ca Ordinul Geodezilor să fie organul care gestionează acordarea dreptului de semnătură și, având în vedere Decizia nr. 1.150/2008 a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea Legii nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez, Ordinul Geodezilor înființat prin această lege își încetează existența și, pe cale de consecință, Ordinul Geodezilor ce urmează a fi înființat sau care ar fi urmat să fie înființat prin această inițiativă legislativă nu poate fi continuatorul vechiului ordin, așa cum se prevede la art. 45 din inițiativa legislativă.

Legea este ordinară, raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Da.

Domnul vicepreședinte Filip. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac numai câteva remarci vizavi de această propunere legislativă și de ceea ce este în continuare pe masa Parlamentului ca proiecte legislative, și anume încercarea de structurare a unor corpuri profesionale care să ceară ca dreptul de profesie, pe lângă studiile pe care le are fiecare, să fie dat de aceste corpuri profesionale.

Sigur, discutăm despre propunerea legislativă privind Ordinul Geodezilor, dar mai sunt în lucru Corpul inginerilor constructori, al medicilor veterinari, mâine-poimâine corpul profesorilor de nu știu ce materie.

Există, din acest punct de vedere, o chestiune asupra căreia, cel puțin la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, s-a ajuns la un punct de vedere comun, deoarece noi am considerat – și, în mod cert, raportul este de respingere întrucât s-a luat în considerare și acest aspect – că nu poți avea pretenția de a da unui corp de specialitate, unui ordin de specialitate, puterea de a decide dacă cineva poate să lucreze sau să nu lucreze în domeniul respectiv, din moment ce are o pregătire de specialitate.

Considerăm că a te asocia este un drept, evident, constituțional. Te poți asocia, poți să lucrezi pentru a te autoperfecționa, să fii la curent cu tot ce înseamnă profesia respectivă, dar chestiunea legată de dreptul de a profesa este o chestiune absolut subiectivă în unele cazuri și poate da naștere la foarte multe interpretări și comentarii ulterioare.

Spun aceste lucruri în perspectiva celorlalte proiecte legislative care vor veni și cu care ne vom confrunta în Parlament și în comisiile de specialitate permanente. Aici raportul a fost foarte clar și punctual pe propunerea legislativă cu Ordinul Geodezilor, cine este sau nu este continuatorul acestei activități. Sigur că raportul îl considerăm suficient de explicit pentru ca Grupul parlamentar al PDL să voteze raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții sau comentarii.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnul secretar general Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 9.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se urmărește modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, în sensul instituirii obligativității ca actele normative interne să fie armonizate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența dezvoltată de această convenție.

Ar fi trebuit să încep cu faptul că în 1994 România a ratificat Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin Legea nr. 30/1994 și, de la acea dată, convenția face parte integrantă din dreptul intern.

De altfel, și art. 20 din Constituția României spune că, în ceea ce privește normele internaționale cu privire la drepturile omului, acestea fac parte din dreptul intern.

Totuși, în inițiativa legislativă se precizează, mai exact, că în normele de tehnică legislativă ar trebui să fie prevăzută armonizarea legislației cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu jurisprudența dezvoltată de aceasta.

Guvernul, cu observația că ar trebui, alături de jurisprudența și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și legislația Uniunii Europene..., este de acord cu această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog, microfonul 7.

Această inițiativă legislativă este rezultatul unui deziderat, al unei dorințe, și anume să facem în așa fel încât să avem o legislație pe baza căreia să nu mai putem fi sancționați la diverse instanțe internaționale, în special la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru ca România să plătească niște bani.

Bun. Acesta este un lucru care trebuie să stea în preocuparea noastră, a tuturor, dar a modifica această lege – și, sub acest aspect, îmi exprim nedumerirea față de susținerea pe care Guvernul o acordă astăzi, pentru prima dată, acestei propuneri legislative –, cred că excede cadrului în materie și va fi și imposibil de realizat în practică.

Prin propunerea legislativă se dorește ca, înainte de a fi adoptat un proiect de act normativ, cineva – nu se specifică cine – să verifice concordanța lui cu practica instanțelor judecătorești în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum și cu doctrina juridică în materie. Acest lucru, pe de o parte, este imposibil, iar pe de altă parte vreau să vă spun că inclusiv practica Curții Europene a Drepturilor Omului este ea însăși în evoluție, astfel încât nu putem să invocăm o practică pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, din diverse rațiuni, o poate modifica mâine sau poimâine.

Sub acest aspect, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat propunerea legislativă și, cu majoritate de voturi, a dat un raport de respingere. Guvernul, până la momentul respingerii propunerii legislative, nu transmisese Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări niciun punct de vedere.

Raportul s-a întemeiat, de asemenea, pe avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar cu numeroase observații, ceea ce, practic, îl transformă într-un aviz negativ, astfel cum procedează de fiecare dată Consiliul Legislativ.

Sub acest aspect, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a putut să dea un raport favorabil, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria celor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Un subiect interesant.

Domnul senator Corlățean, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi se întâmplă prea des să fiu pe aceeași poziție cu Guvernul României și să am o poziție fundamental diferită de cea exprimată de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Recunosc că este o dezbatere specializată și aș face apel în primul rând la colegii juriști și, bineînțeles, în atenția tuturor colegilor senatori, să urmărească, dacă se poate, pentru că este un subiect extrem de important în realitate.

Noi ne raportăm, în România, în special și în mod automat, mai ales după data intrării în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, la necesitatea racordării, respectării acquis-ului comunitar, a normelor, a directivelor și așa mai departe. Ignorăm, în mare măsură, din păcate, necesitatea, obligativitatea constituțională a raportării, inclusiv la momentul elaborării actului normativ, la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Și aici aș vrea să spun un lucru foarte clar. Prin coroborarea art. 11 și 20 din Constituția României, tratatele internaționale, așa cum s-a spus, cele în domeniul drepturilor omului cu atât mai mult, fac parte din dreptul intern, au fost încorporate și au efect direct, atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care are și autoritate de lucru judecat – atunci când România este condamnată, când ni se aplică acea hotărâre și suntem obligați să modificăm, dacă este nevoie, și legislația care a dus la violarea convenției –, dar are și autoritate de lucru interpretat.

Altfel spus, orice fel de hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului care a condamnat alt stat, dar pe o speță care este similară și ni se aplică și nouă, fiind obligați să modificăm legislația, acest lucru asigură aplicarea directă a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Spun asta pentru că avem obligația nu doar a raportării la normele Uniunii Europene, ci și la normele Convenției Europene și la jurisprudența Curții Europene.

La nivel de principiu, afirmarea acestei chestiuni propuse de inițiativa legislativă este o obligație constituțională. Ea nu poate fi negociată. Că este o scăpare a noastră până în clipa de față, se poate, dar o putem repara pe cale legislativă, iar eu invit călduros colegii să voteze pentru adoptarea acestei inițiative legislative. O astfel de dezbatere cred că este necesară în forurile specializate ale noastre și în forurile juridice, pentru că există o diferență de abordare – fără să ofensez pe nimeni – între școala juridică românească clasică, mai veche, și cea care este racordată la ultimele evoluții direct și fără mijlocire.

## Mulțumesc.

Fără să vorbim de jurisprudența Curții de la Luxemburg, care, în spețe în principal comerciale, are aceeași preeminență față de dreptul național.

Mai sunt alte intervenții sau comentarii?

Domnul președinte Greblă. Microfonul 7.

Și eu am salutat preocuparea și faptul că înainte de elaborarea unei propuneri de act normativ ar trebui să avem în vedere toate aspectele pe care le-au vizat colegii în a reglementa acest lucru, însă, pe de o parte, unele dintre prevederile cuprinse în propunerea legislativă sunt inutile, deoarece avem prevederea din Constituție care ne spune clar că tratatele ratificate de Parlament, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fac parte din dreptul intern, astfel încât este clar că această obligație există în temeiul Constituției.

Pe de altă parte, jurisprudența unei instanțe, indiferent că face parte din categoria instanțelor din sistemul intern sau a instanțelor internaționale, nu poate fi izvor de drept pentru legislația română și pentru faptul că – v-am spus – inclusiv jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, jurisprudența Curții Constituționale a României, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pot fi modificate ca urmare a evoluției generale a dreptului, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și așa mai departe.

Ceea ce este trecut aici este corect. Este un punct de vedere ca fiecare, înainte de a elabora un proiect de act normativ, să aibă în vedere și aceste lucruri, dar nu putem, nu avem o instanță care să ne monitorizeze jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru ca eu să mă duc la acea instituție și să-i solicit să verifice dacă propunerea mea legislativă este conformă cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Nu am un asemenea organism creat în această țară, nimeni nu poate să se considere depozitarul practicii judiciare a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât, v-am spus, deși aceste lucruri sunt deziderate, sunt lucruri de care trebuie să ținem seama, nu putem să le absolutizăm, introducându-le ca obligație pentru a elabora oricare proiect de act normativ, pentru că ne legăm la mâini și la picioare fără să ne doară. Le examinăm în plen, solicităm părerea Consiliului Legislativ, avem organe avizatoare, avem invitați la dezbatere, activități în cadrul cărora analizăm și aceste lucruri: nu cumva vine în contradicție cu vreun tratat la care România este parte, nu cumva este în contradicție cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului? Dar nu putem să le absolutizăm într-un act normativ.

## Mulțumesc.

Domnul senator Urban și, după aceea, domnul senator Corlățean, pentru a vedea dacă sunt și alte unghiuri de abordare a dezbaterii noastre.

Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Într-adevăr, este de lăudat faptul că Guvernul între timp și-a schimbat poziția, astfel încât susține adoptarea acestui act normativ, întrucât la comisie reprezentantul Guvernului avea un alt punct de vedere.

Ținând cont de faptul că în proporție de peste 75% condamnările la CEDO pe care România le primește vin pe fondul incoerenței legislative, eu cred că merită să încercăm să facem această schimbare. Pentru că organismul care se ocupă de verificarea conformității unei inițiative legislative cu practica judecătorească a CEDO este Consiliul Legislativ, acesta, în momentul în care va da un aviz pe un proiect de lege, pe o inițiativă legislativă, nu are decât să verifice jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât, plecând de la această premisă, să sperăm că aceste condamnări pe care România le are la CEDO vor fi din ce în ce mai puține, cel puțin în ceea ce privește coerența legislativă cu care legiferează Parlamentul României.

Nu trebuie să uităm, pe de altă parte, că România trece, din punct de vedere al jurisprudenței, printr-o schimbare. În recent adoptatul Cod de procedură civilă, am făcut deja primii pași către tendința ca jurisprudența să devină izvor de drept. Jurisprudența Curții Constituționale, chiar dacă se modifică, este izvor de drept, pentru că, în momentul în care se pronunță o decizie de neconstituționalitate asupra unui text de lege, el se întoarce în Parlament, iar Parlamentul este obligat să pună acel text de lege în conformitate cu dispozițiile cuprinse în hotărârea pe care o dă Curtea Constituțională.

Eu cred că, în condițiile în care România rămâne în continuare, din nefericire, campioană la condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la nivelul Consiliului Legislativ merită să facem această schimbare, să încercăm să vedem dacă nu cumva atunci când Consiliul Legislativ ne va indica în avizele pe care ni le dă faptul că o inițiativă legislativă vine în conformitate sau nu cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cel puțin acea jurisprudență care vizează cazurile în care a fost implicată România, vom face un pas înainte, încercând să ieșim din această zodie nefastă a condamnărilor la CEDO.

Mulțumesc. Domnul senator Corlățean. Microfonul 4.

Sunt obligat să intervin a doua oară. De obicei n-o fac, dar aș vrea să aduc câteva elemente suplimentare de informație și de evaluare.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări spunea că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu este izvor de drept în

sistemul românesc. Sunt evoluții importante în ultimii ani, inclusiv în România, și nu numai în România. Vorbim de cam toate statele membre ale Consiliului Europei.

În cazul României, trebuie să fie cunoscute două lucruri. Convenția Europeană a Drepturilor Omului și normele sale au – și este opinia generală și în doctrină, și la nivelul practicienilor – cel puțin forță supralegislativă. Și vă voi da astăzi un exemplu care nu este menționat în doctrină și pe care mi-am îngăduit să-l scriu.

Într-un anumit caz a avut forță supraconstituțională. Normele Convenției Europene a Drepturilor Omului și hotărârea Curții Europene au generat modificarea Constituției României. În cazul Vasilescu și mai ales în cazul Pantea, atunci când s-a vorbit, în ultimul caz, de arestul preventiv și de poziția, profilul procurorului ca magistrat cu adevărat independent sau nu, aceste hotărâri de condamnare a României au generat modificarea Constituției României în 2003 și scoaterea procurorului din rândul celor care pot solicita, pot dispune arestul preventiv. A rămas numai judecătorul, singurul magistrat care are calitatea de independență solicitată de Convenția Europeană și de Curtea Europeană. În acest caz, hotărârea Curții Europene a avut forță superioară Constituției României și este un caz fără precedent în clipa de față.

Mai mult decât atât, ca să mă refer la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de fiecare dată când România a fost condamnată pentru executarea hotărârii, finalizată prin rezoluție finală a Comitetului Miniștrilor, am fost obligați, atunci când era cazul de speță, să modificăm legislația sau, subliniez, practica judiciară sau administrativă.

Nu întâmplător hotărârea de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a intrat inițial în motivele de recurs în anulare și ulterior, după ce a dispărut recursul în anulare, în revizuire. Și vă dau o speță concretă – în cazul puțin cunoscut în România, dar întâmplat României, al Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) și Ungureanu _versus_ România, România a fost obligată, ca urmare a hotărârii de condamnare, prin procedură de revizuire la nivelul Tribunalului București, să accepte înscrierea acelui partid politic și a reclamantului care solicitase acest lucru.

Domnule președinte Greblă, de la microfonul central, pentru că intrăm într-o dispută de natură filozofică deja.

Nu, dar nu vreau să antrenez poziția Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu expunerea pe care vreau să o fac aici. Repet, preocuparea ca proiectele de acte normative să respecte Constituția, tratatele internaționale la care România este parte – de preferință să fie în acord cu practica judiciară internațională a acestor instanțe constituite pe baza tratatelor la care România este parte – este un deziderat care trebuie să ne preocupe pe toți, care trebuie să preocupe toate instituțiile statului.

A confunda însă izvorul de drept, a confunda și a spune că o hotărâre a unei instanțe este izvor de drept în România... Izvor de drept în România este tratatul internațional pe care România l-a semnat și ale cărui prevederi fac parte din legislația națională în materia drepturilor și libertăților omului. Dacă avem o prevedere contrară în legislația română, aceste prevederi internaționale în materia drepturilor omului prevalează în România, dar nu practica judiciară a unor instanțe constituie izvor de drept.

Este drept că, în momentul în care suntem condamnați de o instanță internațională, trebuie să ținem cont de criticile reținute acolo și, ca să nu să se mai întâmple pe viitor, uneori ne modificăm legislația internă. Alteori, condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu au nicio legătură cu legislația României, ci cu o anume situație. Ultimul caz, de ieri, când România a fost condamnată la 10.000 de euro amendă, a fost ca urmare a faptului că un cetățean român, condamnat pentru furt vreo 3-4 ani de zile, a fost ținut într-o încăpere, împreună cu alte 32 de persoane, în care erau fumători și nefumători. El fiind nefumător, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că i-au fost încălcate drepturile fundamentale, motiv pentru care a condamnat statul român la plata acestei despăgubiri de 10.000 de euro. Nu are însă nicio legătură cu faptul că legislația română în materie nu ar fi adecvată prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Încă o dată, vreau să fiu foarte clar, practica judiciară niciodată nu a constituit izvor de drept.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mocanu. Microfonul 2.

## **Domnul Toader Mocanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin în sprijinul clarificării acestei dezbateri, în sensul că Grupul parlamentar al PDL susține această inițiativă.

Categoric, poziții, discuții și dezbateri pot fi la nivelul juriștilor de clasă, dar propun să punem punct dezbaterilor și să

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de respingere, conform celor prezentate de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este vorba de o lege ordinară.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003 – privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279/21 aprilie 2003.

Inițiatorii doresc să susțină acest text?

Ofer cuvântul domnului secretar general al Ministerului Justiției, domnul Gabriel Tănăsescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă propune completarea art. 82 din Legea 161/2003 prin introducerea unei noi incompatibilități, și anume aceea privind calitatea de parlamentar cu funcția de președinte, vicepreședinte, secretar, trezorier al federațiilor și confederațiilor sindicale.

Guvernul susține inițiativa legislativă din două considerente. În primul rând, măsura propusă este de natură a asigura independența organizațiilor sindicale, principiu consacrat prin art. 1 din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Al doilea considerent este acela că sporirea cauzelor de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 161/2003 constituie un mijloc care asigură transparența în exercitarea funcțiilor publice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei, domnule președinte Greblă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a avizat favorabil propunerea legislativă. Ministerul Justiției a susținut propunerea legislativă, iar membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în majoritate, au adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Menționez că legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 20 septembrie anul curent.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor aparținând comunității minorității turce din fosta insulă Ada-Kaleh.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Domnule vicepreședinte Sergiu Diacomatu, din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Sergiu Ionuț Diacomatu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că prin propunerea legislativă se încearcă introducerea unui sistem paralel de acordare a despăgubirilor, neținându-se cont de actualul sistem al legilor de restituire, având în vedere că deja există un cadru legislativ în materie, respectiv Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Greblă.

Avem avize negative. Nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu susține această propunere legislativă.

Această inițiativă legislativă propune ca cetățenii aparținând unei anumite minorități naționale din România să fie despăgubiți – textul este și foarte neclar – pentru evacuarea și scufundarea insulei Ada-Kaleh.

Pe de o parte, este o propunere discriminatorie – referindu-se numai la cetățenii aparținând unei anumite etnii –, iar pe de altă parte există în legislația română în vigoare reglementări suficiente pentru ca cetățenii care dovedesc un prejudiciu din acest fapt să poată obține măsuri reparatorii.

De asemenea, propunerea legislativă nu menționează sumele de bani necesare acoperirii despăgubirilor și nici sursa de finanțare.

Menționez că am primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Având în vedere că legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată, vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 20 septembrie anul curent.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Îl rog pe domnul secretar general Tănăsescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

O propunere legislativă asemănătoare a fost respinsă în Parlament în toamna anului trecut.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, pe considerentul că dispozițiile din propunere vizează, în principal, aspecte care sunt cuprinse în Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcții de drumuri de interes național, județean și local.

Or, Legea nr. 33/1994 este legea-cadru care reglementează fundamentele și cadrul general în materia exproprierii, cu respectarea regimului juridic al proprietății, astfel cum este reglementat de Constituție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Greblă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au adoptat avize negative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, dar recomandă inițiatorilor să vizeze o resistematizare a legislației privind exproprierea.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – având în vedere și faptul că în anul 2009 a respins o propunere similară, cu aceeași motivație, că tema este suficient reglementată în prezent prin Legea nr. 198/2004 și neputând să adoptăm două acte normative cu aceleași prevederi – propune, stimați colegi, spre dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Intervenții sunt?

Nu sunt.

Fiind vorba de o lege organică, votul pe raport și votul final se vor da luni, 20 septembrie anul curent.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, vă propun să-l amânăm pentru ședința următoare deoarece reprezentantul Guvernului nu este prezent.

Am fost informat de către echipa tehnică că participă la o ședință de guvern.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru că nu este în concordanță cu eforturile care se fac de către Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății pentru implementarea donării voluntare de sânge.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Rotaru.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată pentru a lua în discuție modificarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

Luând în discuție această inițiativă, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere, motivat de faptul că activitatea de donare de sânge are caracter onorific, este un act voluntar, anonim și neremunerat, iar sistemul acesta, de a încuraja într-un fel sau altul sau de a crea posibilitatea consiliilor locale și județene de a acorda facilități

suplimentare, ar reprezenta, pe de o parte, cheltuială suplimentară pentru aceste instituții și, de asemenea, ar încuraja această activitate în care donatorii ar beneficia de diverse surse de venit, aceștia beneficiind la ora actuală de bonuri de masă și de facilitățile prevăzute de Legea nr. 282/2005.

De asemenea, așa cum a arătat și reprezentantul Guvernului, nu este în concordanță cu reglementările actuale și cu obiectivele pe care le are Organizația Mondială a Sănătății privind încurajarea voluntariatului în materie.

Pe cale de consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri, intervenții pe fond? Domnul vicepreședinte Filip. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să încerc să prezint o altă abordare a acestei propuneri legislative, plecând de la câteva premise, printre care și aceea că spitalele au trecut în subordinea administrațiilor publice locale. Cu atât mai mult, centrele de transfuzie sunt tot acolo. Este un aspect.

Al doilea aspect – există o lipsă de sânge în acest moment, problemă pe care toată lumea o prezintă și o clamează.

Al treilea punct de vedere este legat de chestiunea cu donatorii onorifici, îmi cer scuze, e un text frumos pe care îl citește cineva seara, când adorm copiii. Cei care donează sânge, câți sunt, cel puțin tehnic primesc niște bonuri de masă care au o valoare. A, că nu-i dau bani, asta e altceva! Îi dau niște bonuri de masă care sunt acoperite de niște bani. Deci chestiunea cu onorific..., după ce ai donat nu știu ce cantitate de sânge primești o diplomă și o insignă de mare donator, aceasta este o altă chestiune, poate în altă parte. La noi lucrurile nu se întâmplă așa.

De aceea cred că trebuie lăsată deschisă posibilitatea ca o administrație publică locală – pentru că nu este o chestiune impusă – să acționeze în condiții date, pe eforturi proprii, pentru că acea justificare că nu sunt fonduri și nu este acoperire de fonduri de la bugetul statului este o explicație care sigur că se găsește întotdeauna atunci când există o solicitare suplimentară de fonduri față de o structură și o construcție deja făcută a bugetului de stat sau a bugetului local.

Problema mie mi se pare mult mai simplă și ar trebui să o vedem mult mai deschis, dacă discutăm despre autonomie publică locală. Adică operăm, până la urmă, cu unități de măsură diferite. Pe de o parte, dorim să le dăm autonomie publică locală și, pe de altă parte, unei chestiuni care s-ar putea să fie benefică într-o situație proastă, pe o activitate ca cea despre care discutăm aici, legat de sânge pentru transfuzii, să ne opunem.

Eu vă spun sincer, voi vota pentru această inițiativă, pentru că mi se pare, până la urmă, o chestiune bună, și nu o chestiune rea.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule vicepreședinte.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Domnule președinte Rotaru, mai doriți să interveniți? Microfonul 7.

Da. Eu am prezentat punctul de vedere al comisiei și am motivat votul care a fost acordat. Sigur că, în linii generale, subscriu la ceea ce afirma aici domnul senator Filip, având în vedere faptul că sistemul de sănătate se confruntă cu grave probleme de finanțare și una din acestea este și lipsa de sânge, generată de faptul că nu se stimulează această activitate.

Aș vrea însă să reiterez ideea că am putea să creăm posibilitatea, din punct de vedere legislativ, de a se acorda aceste sume prin hotărâri ale consiliilor locale sau județene, dar să stabilim un cuantum. Modalitatea expresă cred că nu putem să o facem, ea rămânând la dispoziția autorităților locale care sunt competente, pentru că, altfel, am interveni în actul de decizie al acestora, ceea ce nu este constituțional.

Pe fond este o inițiativă bună. Inițiatorii n-au concretizat o modalitate practică de realizare, până la urmă, și punctul nostru de vedere este de a susține o asemenea inițiativă, având în vedere, așa cum spuneam, nevoia cu care se confruntă sistemul sanitar în materie.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun la vot raportul de respingere. Suntem în fața unei legi cu caracter ordinar.

Rog colegii secretari ai Senatului să verifice foarte rapid cvorumul de ședință. Nu suntem în situația de a avea un vot care să ne permită adoptarea într-un sens sau altul a unei decizii cu privire la acest subiect.

Rog liderii grupurilor să dea un mic semnal de încurajare pentru revenirea către sala de plen a colegilor care sunt, probabil, ieșiți cu mici activități curente.

Am să-l rog pe domnul senator David să facă o foarte rapidă lecturare a prezenței.

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea|prezent<br>absent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre<br>David Cristian|prezent<br>absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Frunda György|absent| |Găină Mihăiță|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni|prezent|

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/24.IX.2010

Grosu Corneliu prezent Rădulescu Cristian absent Günthner Tiberiu absent Rădulescu Șerban prezent Gyerkó László prezent Robu Nicolae prezent Hașotti Puiu prezent Rotaru Ion prezent Hărdău Mihail prezent Rușanu Dan Radu prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Rușeț Ion prezent Ichim Paul prezent Saghian Gheorghe absent Igaș Traian Constantin prezent Savu Daniel prezent Ion Vasile absent Sârbu Ilie absent Iordănescu Anghel prezent Sbîrciu Ioan absent Jurcan Dorel absent Secășan Iosif prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Severin Georgică prezent Luca Raymond prezent Silistru Doina prezentă Mang Ioan prezent Staicu Dumitru Florian prezent Marcu Gheorghe prezent Stănișoară Mihai absent Mardare Radu Cătălin prezent Șova Dan Coman absent Marian Ovidiu prezent Tămagă Constantin prezent Marian Valer prezent Toma Ion prezent Markó Béla Guvern Țopescu Cristian George prezent Mazăre Alexandru absent Țuțuianu Adrian prezent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Valeca Șerban Constantin prezent Mitrea Elena prezentă Vasilescu Lia Olguța prezentă Mitrea Miron Tudor absent Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Mîrza Gavril prezent Voiculescu Dan absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Vosganian Varujan prezent Moga Nicolae absent Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport Mustățea Vasile prezent lucrează. Toți membrii comisiei sunt acolo. Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Nedelcu Vasile prezent Domnii senatori Nicolaescu și Grosu au venit între timp. Nicoară Marius Petre absent Și domnul senator Pop. Nicoară Romeo Florin prezent **Domnul Gheorghe David:** Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Avem cvorum, domnule președinte, completez lista cu cei Nistor Vasile prezent care au venit ulterior. Niță Mihai prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Mulțumesc foarte mult. Oprea Mario Ovidiu prezent Domnule senator Pop, doriți să interveniți? Panțuru Tudor prezent Microfonul 3. Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent **Domnul Gheorghe Pop:** Pereș Alexandru prezent Mulțumesc, domnule președinte. Pintilie Vasile prezent Colegii de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și Plăcintă Sorina Luminița absentă sport doresc să precizeze că vin toți, acum, în sala de plen. Pop Gheorghe prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Mulțumesc. Prodan Tiberiu Aurelian absent Stimați colegi, vă propun să ne reîntoarcem la vot. Prunea Nicolae Dănuț prezent Domnule președinte Rotaru, doriți să interveniți? Rasaliu Marian Iulian prezent Vă rog.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aceasta voiam să vă propun și eu, să reluăm votul, având în vedere faptul că au revenit în sală mulți dintre colegii noștri.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și eu vă mulțumesc.

Suntem în faza votului asupra raportului de respingere la Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vedere utilizării lor terapeutice.

Reluăm votul pe raportul de respingere.

Vă reamintesc comentariile care au fost făcute de colegi reprezentând diverse grupuri parlamentare.

Reluăm votul pe raportul de respingere.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Inițiatorii doresc să prezinte punctul de vedere? Nu doresc.

Domnule secretar de stat Ghizdeanu, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

amendamentele propuse de Guvern. Ca urmare, nu susținem propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât să adopte raport de respingere, având în vedere faptul că prevederile din textul propunerii legislative se regăsesc în cuprinsul Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri, comentarii? Nu sunt.

În aceste condiții,

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (7) al articolului 120 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Inițiatorii doresc să prezinte textul? Nu.

Domnule secretar de stat Ghizdeanu, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în aceeași situație. Problematica acestei inițiative, respectiv reducerea majorărilor de întârziere, este soluționată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2010 și, ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține propunerea legislativă în forma inițială care a fost adoptată, evident, de comisie.

Menționez faptul că, pe parcurs, Guvernul a fost de acord, dar a transmis reformularea unor propuneri și eliminarea unor prevederi care erau deja aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2010. Comisia nu și-a însușit

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Comisia a hotărât să adopte, în unanimitate, raport de respingere, având în vedere că măsura propusă de inițiatori este deja reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2010.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/24.IX.2010

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Domnule președinte Daea, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să-l întreb pe reprezentantul Guvernului de ce ministerul pe care-l reprezintă Domnia Sa aici și Guvernul care i-a dat mandatul să participe la această dezbatere nu au dat un punct de vedere în scris, așa cum glăsuiește raportul comisiei de fond, care spune clar că, în data de 10 mai 2010, a cerut un punct de vedere și nu a primit în scris un asemenea punct de vedere.

Întrebarea mea are un răspuns pe care-l întrezăresc. Guvernul nu este în stare să previzioneze. Într-un domeniu extrem de complex, într-un domeniu exact, cum este acesta, niciodată Guvernul nu se pronunță.

Ce poate fi mai important în atribuțiunile Ministerului Finanțelor Publice decât o reglementare privind administrarea fiscală?

Vă întreb, domnule secretar de stat, dacă prezența efemeră a doamnei Grațiela Iordache, secretar de stat, la dezbaterile în comisie a putut să lămurească o asemenea problemă. Constatarea mea este că nu, pentru că lipsește punctul de vedere al Guvernului, care era obligat să-l transmită comisiei, pe un domeniu unde Ministerul Finanțelor Publice zăbovește doar cu vorbe și nu cu înscrisuri sau fapte.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Mai sunt alte intervenții?

Domnule secretar de stat, nu este singura situație în care punctul de vedere al Guvernului nu ajunge, din punct de vedere formal, către Senat. Aveți o explicație cu privire la această întrebare?

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Cu mențiunea că au fost – și ați spus și dumneavoastră – și pot să se mai întâmple... Sperăm de acum încolo..., ne vom da tot interesul să nu se mai întâmple depășirea termenelor prevăzute, de 60 de zile.

Menționăm totuși că și în acest caz punctul de vedere semnat de domnul prim-ministru a fost transmis în data de 31.05.2010 și a sosit la Parlament. Deci a fost punct de vedere.

Regretăm întârzierea și voi transmite către toți factorii, pentru viitor, solicitarea de a nu mai avea astfel de întârzieri, dar, în acest caz, punctul de vedere a fost. În acest moment, există punctul de vedere al Guvernului, transmis în data de

31.05.2010 de la Guvern și primit la Parlament în data 10.06.2010.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte comentarii,

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii doresc să prezinte un punct de vedere?

Doamnă senator Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă am făcut-o pentru că la alin. (2) și la alin. (3) din Codul fiscal – Deduceri personale – era prevăzut că deducerea personală de bază este fixată la suma de două milioane de lei vechi pe lună, iar deducerea personală suplimentară pentru soțul/soția/copiii sau alți membri de familie aflați în întreținere este de 0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază.

În baza acestei legi, deducerea pentru o persoană aflată în întreținere era de un milion de lei vechi.

În urma modificărilor și completărilor ulterioare, la articolul privind deducerile personale se acorda deducerea personală pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10 milioane de lei inclusiv, pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere 2.500.000 de lei vechi, pentru cei care au o persoană în întreținere 3.500.000 de lei vechi și așa mai departe. Pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere 6.500.000 de lei vechi.

Ținând cont de actuala criză financiară și de faptul că persoanele cu venituri mici se descurcă foarte greu, iar alocația pentru copii reprezintă o sumă modică, 42 de lei, considerăm că este necesară modificarea Codului fiscal, în sensul corelării deducerii pentru persoanele aflate în întreținere cu deducerea de bază.

Micșorarea veniturilor bugetare în urma adoptării acestei propuneri legislative poate fi acoperită prin scoaterea la suprafață a economiei subterane și a muncii la negru. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea inițiativei legislative. Principala motivare este cea legată de impactul asupra veniturilor bugetare în această perioadă dificilă, în actualul context al constrângerilor bugetare.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri?

Vă rog, domnule senator Ovidiu Marian, aveți cuvântul. Microfonul central.

Ghizdeanu, pentru a putea să optimizăm puțin munca noastră.

De aceea să dezbatem acum punctul 2 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Este din aceeași zonă de preocupare.

Inițiatorii doresc să prezinte punctul lor de vedere?

Dacă nu, îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Ghizdeanu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are același – și chiar mai mare – efect negativ asupra veniturilor bugetare. Sursa acoperirii părții de venituri neîncasate, pentru că sunt venituri neimpozabile cele legate de burse și premii, nu este precizată. Nu este precizată sursa și, ca atare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ nu face altceva decât să se înșiruie în acea lungă pleiadă de acte normative care doresc tot felul de facilități, fără să precizeze sursele de finanțare.

Este vorba de un impact de 163 de milioane de lei pentru care nu s-a făcut niciun fel de propunere de unde îi luăm, astfel încât propun să nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Listă!

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Stimați colegi,

Pentru a păstra o anumită coerență a dezbaterii noastre, vă sugerez să dezbatem acum punctele 2 și 3 din ordinea de zi suplimentară, care sunt texte tot de natură fiscală și care ar putea să necesite și implicarea domnului secretar de stat

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc.

Comisia a hotărât să adopte raport de respingere, având în vedere că măsurile propuse de inițiator sunt insuficient reglementate, dificil de aplicat și, în același timp, au caracter de facilități fiscale, care atrag noi cheltuieli, fără să fie indicată sursa de finanțare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (7) al articolului 284 din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Domnule secretar de stat Ghizdeanu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține propunerea legislativă. Ea a fost soluționată o dată cu apariția Legii nr. 24/2010 prin care se acordă scutirea de la plata impozitelor și taxelor locale, precum și de la plata impozitului corespunzător pentru terenuri arabile, fânețe în suprafață de până la 5 hectare, pentru veteranii de război. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă reglementează scutirea veteranilor de război și a văduvelor de război necăsătorite de la plata impozitelor pentru terenul aferent clădirii utilizate ca domiciliu, precum și a impozitului pe terenurile arabile, situate în extravilan, în suprafață de 5 hectare.

Comisiile au hotărât cu 12 voturi pentru să adopte raport de respingere, având în vedere că măsurile propuse de inițiator sunt deja reglementate prin Legea nr. 24/2010 de modificare a Codului fiscal.

Inițiatorii doresc să prezinte acest text? Nu.

Din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor? Microfonul 8.

Dacă doriți să vă prezentați și să exprimați punctul de vedere al Guvernului, respectiv al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu privire la acest subiect.

## **Doamna Marinela Nemeș** _– director general_

Sunt Marinela Nemeș, director general – Direcția generală juridică din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Am transmis și oficial punctul de vedere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii nr. 136/1995 cu privire la stabilirea unor termene și obligații ale societăților de asigurare, termene și obligații care deja se regăsesc în reglementările actuale, respectiv în Ordinul nr. 5/2010 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ordin care a preluat și a transpus directivele europene în domeniul asigurărilor. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu.

## Stimați colegi,

O mică rugăminte de natură formală și regulamentară. La primul punct din ordinea de zi, când doamna senator Mihaela Popa a prezentat Declarația cu privire la Ziua Democrației, pentru a putea să o avem ca document oficial al Senatului și pentru a putea să o publicăm în Monitorul Oficial al României avem nevoie, conform Regulamentului Senatului, de un vot pentru aprobarea unei hotărâri care să conțină, de fapt, textul prezentat de doamna senator.

Vă propun un vot deschis.

Cine este pentru adoptarea hotărârii Senatului referitoare la Declarația cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației?

În unanimitate, Senatul României a aprobat acest document. El va face parte din documentele oficiale ale Senatului României.

Ne întoarcem la ordinea de zi inițială, punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 136/1995 – privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303/30 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare.

Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără să repet argumentele prezentate de reprezentanta Guvernului, vreau să adaug că suntem în fața unei legi ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată, raportul este de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții pe marginea acestui text? Domnul senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, îmi exprim dezamăgirea că, onor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România nu înțelege să fie reprezentată în Senatul României la nivelul președintelui, al unuia dintre membrii consiliului de administrație, fără a avea vreo problemă cu faptul că este aici doamna director al Direcției generale juridice, însă totuși suntem Senatul României.

Revenind la fondul problemei, această inițiativă legislativă este una foarte bună și vă voi explica de ce. În momentul de față, deși ni se spune că există nu știu ce ordine ale CSA-ului, de fapt, acestea sunt ineficiente, pentru că există o mare problemă pe care o vedem de fiecare dată tratată în mass-media, vedem că sunt foarte mulți consumatori, vedem că sunt service-uri auto și reprezentanții Asociației Service-urilor Auto, împreună cu consumatorii, care vin și spun același lucru, și anume că luni de zile autovehiculele implicate în evenimente rutiere, care necesită reparații, stau blocate din cauza faptului că asigurătorii nu decontează sau nu finalizează dosarele de daună.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România trebuie să înțeleagă că nu este avocatul sau liderul de sindicat al asigurătorilor din România, ci este o instituție a statului român care trebuie să regleze această piață și, în primul rând, să fie de partea consumatorilor, a celor care an de an plătesc o poliță RCA tot mai scumpă.

În momentul de față sunt foarte mulți români care au în derulare contracte de leasing. Sunt implicați într-un eveniment rutier, duc mașina în service-ul auto să o repare, mașina stă acolo 2, 3, 4, 5, 6 luni de zile, timp în care ei plătesc rate la firma de leasing, fără să utilizeze autovehiculul, pentru că societatea de asigurări vrea să tragă de timp ca să pună presiune, iar pe o despăgubire, să spunem, de 10.000 de euro să plătească doar 5.000 de euro. Este un șantaj și este o dovadă a faptului că aceste ordine ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România, de fapt, nu au niciun fel de eficiență.

Și atunci, pe cale de consecință, am considerat necesar să venim să modificăm Legea nr. 136/1995. Poate că, astfel, atât Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România, cât și asigurătorii vor înțelege să trateze oamenii corect, cinstit, având termene foarte clare în care trebuie să finalizeze rapoartele de daună, ajutându-i pe oameni să-și scoată mai repede mașina din service, nu să devină victime ale unui sistem care, din păcate, este pus doar pe îmbogățire, însă pe baza unor condiții neprincipiale.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Actul normativ, în faza lui de proiect și pornit pe acest traseu de omologare, are legătură cu realitatea.

Așa cum spunea domnul coleg Urban, realitatea impune o modificare în acest sens, iar statul român are structuri, are instituții, are angajați care să pună în mișcare un mecanism existent și să fie atent și lucrativ pentru perfecționarea mecanismului. Astăzi, în plenul Senatului, este o inițiativă pentru perfecționarea mecanismului, care pune în chingi voința unora de a tărăgăna și de a ține sub presiunea timpului oameni care s-au asigurat pentru a efectua un serviciu public.

Cei care sunt îndrituiți prin lege trebuie să fie atenți și în același timp inventivi. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România este atentă, dar nu inventivă. De aceea, cel ce vă vorbește aduce observațiile necesare celor care s-au opus acestui demers. Însă, este o dificultate politică – și îmi pare rău că există această dificultate politică, dar noi vom fi alături de oamenii care au inițiative valoroase –, și anume aceea că din 23 de senatori inițiatori, în sală nu sunt toți prezenți și iată că o inițiativă bună a unui partid democrat nu poate fi susținută, pentru că membrii acestui partid nu sunt în sală în momentul în care se dezbate un act normativ valoros și cu impact asupra populației.

_–_ Stimați colegi, iată de ce trebuie o nouă majoritate

–, în așa fel încât mersul lucrurilor să fie în direcția bună. Domnul senator Urban are dreptate. Și dacă Domnia Sa are dreptate, iar eu îl susțin și prin vot, atunci, stimați colegi, trebuie să acceptați că realitatea este alta...

Faceți o alianță!

Domnule senator, dacă putem introduce și o poliță de asigurare împotriva desfacerii majorităților și putem crea alte chestiuni de natură politică ar fi chiar o inovație deosebită.

Eu vă asigur că este și că aceasta are un alt accent. Accentul este în viața de zi cu zi și îl puteți vedea toți, că este multă frământare și neliniște, multă dezordine și multe neajunsuri. Păcat că astăzi nu puteți trece un act normativ, pentru că nu sunteți prezenți, într-un domeniu în care reglementarea este necesară.

Făceam un calcul când am văzut că sunt 23 de senatori care au semnat actul normativ și în sală sunt numai 22 de senatori prezenți, înseamnă că, cu sprijinul senatorului Daea, ați făcut 23, sprijinul pentru un asemenea act normativ, dar nu pentru demersul dumneavoastră politic în România.

Vă mulțumesc.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/24.IX.2010

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului lider Hașotti, pe procedură.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Sigur, după ce domnul senator Daea a vorbit, ca de obicei, cu atâta elocință, pe care o admirăm și o prețuim cu toții, îmi este foarte greu să vin la microfon. Probabil, Domnia Sa s-a referit la o „nouă veche” majoritate PSD – PDL sau cum? Nu? M-am liniștit.

## Stimați colegi,

Eu cred că domnul senator Urban a avut mare dreptate. Avem timp, iar eu v-aș propune să amânăm această dezbatere o săptămână, astfel încât Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România să dea importanța cuvenită și acestei propuneri legislative, și instituției noastre, a Senatului. Să fie reprezentată aici, în plen, de cineva din conducere, eventual de președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România. Este de preferat, are dreptate domnul senator Urban.

Din punct de vedere personal, înclin să-i dau dreptate domnului senator Hașotti, dar acest subiect este decis numai de către plenul Senatului.

În condițiile în care ne apropiem și de finalul programului nostru de lucru, vă sugerez ca această propunere legislativă să fie reluată. Cred că sentimentul pozitiv din plenul Senatului este evident, dar pentru a putea să avem un dialog instituțional corect – fără să o criticăm pe colega care este prezentă, pentru că își face datoria de serviciu, nu vă este adresat dumneavoastră – amânăm atunci dezbaterea și votul asupra propunerii legislative pentru săptămâna viitoare, cu invitația fermă din partea noastră ca doamna președinte al CAS să fie prezentă la această dezbatere.

Dacă sunteți de acord, am să declar încheiată ședința plenului nostru de astăzi.

Ne revedem săptămâna viitoare, luni, cu activitățile obișnuite. Succes în activitățile din circumscripțiile electorale și din comisiile permanente!

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519374]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/24.IX.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei