Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 martie 2010
other · Trimis la votul final
Mircea Dușa
Discurs
Da.
Dacă sunteți de acord cu propunerea făcută? Votul este deschis.
Da.
S-a aprobat.
La punctele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62?
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Domnule președinte, Stimați colegi deputați,
Stimate colege deputate,
Sigur, am venit să susțin o lege importantă pentru cei care au avut de suferit în perioada 1940–1945 care beneficiază de drepturi, să spunem, de compensarea suferințelor materiale și spirituale prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 care stabilește mai multe categorii de îndreptățiți. Deși se numește „pentru motive etnice”, aș dori să vă spun că nu e vorba numai de beneficiari din cadrul populației evreiești, ci sunt foarte mulți români neaoși, vreau să precizez, care au suferit prin refugierea din teritoriile cedate sau ocupate. E vorba de Cadrilater, e vorba de Basarabia și Bucovina de Nord, e vorba de Transilvania, anumite porțiuni.
Ce s-a întâmplat? Există o Lege nr. 118 din 1990 care dă drepturi similare persoanelor persecutate de regimul comunist, de fapt, de regimul instaurat la 6 martie 1945 până în 1989. În timp, s-a creat un decalaj. Pentru motive similare, dacă ieși după Legea nr. 118, beneficiezi de un nivel, să spunem, de 200 de lei lunar; dacă ieși după Legea nr. 105, numai 100. La Legea nr. 118 s-a modificat din 2008, rețineți, s-a majorat această indemnizație.
La Legea nr. 105, aprobată prin Legea nr. 189, nu s-a mai majorat nimic, doar o indexare foarte simbolică. Și atunci, împreună cu alți doi colegi deputați de la minorități, domnul Miron Ignat și domnul Mircovici, am făcut această propunere legislativă de aducere la un numitor comun a persoanelor care au suferit de pe urma unui regim și după regimul celălalt. Din păcate, procesul legislativ e de durată și, în sfârșit, Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a dezbătut această lege în prezența noastră, am discutat amendamente, pe care eu le accept, poate că unul mai puțin, respectiv, noi am convenit la Senat, adică noi, eu în dezbateri am fost de acord să mergem cu aplicarea de la 1 decembrie 2010. Este de acum un decalaj de un an și jumătate față de Legea nr. 118.
La Comisia pentru muncă s-a votat, s-a convenit, ca să nu mai avem probleme cu bugetul din 2010, să se aprobe intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2011, astfel încât Guvernul să nu mai invoce motivul că nu se indică resursa financiară pentru susținerea acestei majorări a indemnizațiilor.
Ca atare, vă rog să fiți de acord cu propunerea noastră legislativă pe care eu o accept așa cum a ieșit de la Comisia pentru muncă, inclusiv unele amendamente care s-au adus de această comisie.
Cred că facem un act de dreptate, ca oameni cu suferințe similare să aibă un regim de similitudine. Nu vorbesc că acest decalaj de aproape doi ani l-au resimțit cei care beneficiază de Ordonanța nr. 105. Aceasta este pledoaria mea. Vă rog să fiți de acord să votați așa cum rezultă din raportul Comisiei pentru muncă. Vă mulțumesc foarte mult.