Petre Daea

## Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, Biroul permanent ne-a adus în față un program cu o ordine de zi pe care plenul, în înțelepciunea lui, trebuie să decidă. Folosindu-mă de informațiile pe care le-am luat când am fost în Biroul permanent... și nu am intervenit, pentru că nu aveam dreptul regulamentar să o fac, în contextul în care președintele comisiei pe fond și președinții comisiilor avizatoare au cuplat la o înțelegere, am socotit că este de prisos să fac o intervenție acolo. De prisos era și intervenția de astăzi, dacă domnul senator Igaș nu spunea că trebuie să ne aplecăm cu seriozitate asupra unui act de lege. Eu nu știu vreodată când a lipsit seriozitatea în Senatul României. Niciodată în acest loc al deciziei politice, pe fragmentul juridic al existenței noastre, nu a fost altfel decât seriozitate, de multe ori înțelepciune – și este bine – și mare atenție.

De aceea, astăzi, aș vrea să sugerez plenului Senatului să avem în vedere atât necesitatea apariției unei legi importante, dar și faptul că, fiind Cameră decizională, și nu cameră de reflecție, noi trebuie să punem decizia pe un act normativ bine conturat, ce este fundamental pentru cei care încearcă – și uneori reușesc – să învețe într-un sistem stabil și bine orientat în România.

În atare condiții, v-aș ruga, domnule președinte, să cumpăniți cu echilibru, pe care îl aveți, și cu înțelepciunea care ne caracterizează pe toți, să nu dăm un termen altul decât termenele fixate de comisii și supuse votului în Biroul permanent.

Iată de ce consideram intervenția mea de prisos, numai pe nuanța politică pe care am vrut să o amendez cu simțul răspunderii și cu eleganța dialogului, vizavi de intervenția domnului senator Igaș, care m-a determinat să iau cuvântul.

Spuneam că, odată stabilit cum lucrăm, este de prisos să cerem procedură de urgență doar să convenim prin vot asupra termenului pe care colegul, liderul Grupului parlamentar al PNL, l-a propus.

Vă mulțumesc.