Titus Corlățean

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am citit și eu cu mare atenție și mare interes raportul comun al celor două comisii pe marginea comunicării Comisiei Europene având ca subiect politica de extindere a Uniunii Europene. Comunicarea Comisiei în sine nu aduce lucruri spectaculoase, lucruri noi. Cunoaștem poziția exprimată de-a lungul anilor, am văzut și raportul comun al celor două comisii. Iarăși, ca substanță, e substanța corectă din punctul ăsta de vedere. Aș simți totuși nevoia – și voi face câteva comentarii în legătură cu acest subiect –, aș simți nevoia totuși ca în proiectul de hotărâre supus aprobării Senatului să putem să reiterăm o poziție de principiu a României, care a fost consacrată cu mulți ani înainte și reafirmată de-a lungul anilor. Simt nevoia, mai mult ca oricând, să reafirmăm această poziție de principiu privind necesitatea unei voințe politice foarte clare de a continua procesul de extindere a Uniunii Europene. Și spun asta mai ales în timpurile dificile, nu atunci când lucrurile sunt mai simple și când lucrurile merg bine. Și știm foarte clar că, după 2009, odată cu izbucnirea crizei economico-sociale, cu consecințe politice profunde într-o serie de state membre ale Uniunii Europene, angajamentul multora din Uniunea Europeană pentru continuarea procesului de extindere a scăzut, în bună măsură și datorită rațiunilor de natură politică internă și, poate, uneori, și datorită dificultăților în traseul de aderare pentru state candidate, pentru state aspirante. Nu spune nimeni că traseul este ușor.

Pe de altă parte, o spun foarte clar: e un interes profund și strategic al României ca procesul de extindere să nu se termine la frontiera sa. Noi am spus întotdeauna public și răspicat că singura soluție pentru Balcani este procesul de integrare europeană. Uneori puneam slash și spuneam și integrare euro-atlantică. Am spus-o chiar și atunci când lucrurile au început să fie dificile și în spațiul oriental că dorim să susținem o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova. Deci nu doar aceste acorduri de asociere care nu oferă nicio perspectivă europeană, ci clar, un viitor statut de candidat pentru Republica Moldova.

Deci avem foarte multe interese pentru a... noi, ca Parlament al României, cu voce politică, nu atât de mult tehnică, voce politică, chiar când vorbim despre un document de consultare transmis de Comisia Europeană, deci nu document cu caracter normativ, juridic obligatoriu, să ne exprimăm politic interesele statului român.

Adaug un singur lucru, care știu că intră într-o zonă un pic mai delicată: zilele astea discutăm foarte mult despre evoluțiile din Turcia, despre referendum, ce e bine, ce e prost, ce ar fi putut să fie mai bine și nu a fost bine și așa mai departe. Dacă e să fim corecți într-o dezbatere publică completă – subliniez completă –, ar trebui să ne uităm inclusiv la modul în care Uniunea Europeană a gestionat procesul de negociere și de aderare la Uniunea Europeană a Turciei, stat candidat de vreo 50 de ani și pentru care, atunci când au fost momente mai bune și de reforme interne în Turcia, niște pași înainte, întotdeauna au fost capitale europene importante care au tras frâna de mână. Și aici trebuie să fim corecți, să avem o explicație completă, atunci când, după foarte mulți ani de încercări, autoritățile turcești s-au mai uitat și în alte direcții pentru tot felul de alte relaționări, la un moment dat, și spre Iran, și spre Siria, chiar dacă lucrurile au mers prost; după aceea, din nou, spre Federația Rusă.