Stenogramă plen

Avem lucrări în plen de la ora 16.00, după care, în mod normal, ar trebui să intervină o pauză și să urmeze sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă fac propunerea ca, imediat după ce terminăm ordinea de zi, fără pauză, să nu mai așteptăm ora 18.15 și să continuăm cu sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri. Dacă sunteți de acord cu modificarea programului?

Este vorba despre o propunere legislativă care transpune Directiva nr. 343/2016, directivă care trebuie transpusă de România până la 1 aprilie 2018, deci avem mai puțin de un an de zile la dispoziție, drept care vă rugăm să aprobați procedura de urgență în dezbaterea acestei legi. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator Cseke Attila.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Da.

**Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:** Da?

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al USR nu vede care este urgența acestei... adoptării acestei proceduri, dat fiind că termenul pentru directiva europeană este peste un an. Există alte directive europene care sunt deja depășite, cum ar fi cea privitoare la confiscarea extinsă a averii.

Prin urmare, Grupul USR se va opune procedurii de urgență.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, nu este în procedură intervenția dumneavoastră. Există numai susținerea făcută de inițiator și punct, urmată de vot.

Vă rog, pentru celelalte inițiative, să aveți în vedere acest lucru.

S-a aprobat solicitarea de procedură de urgență.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distins Senat,

Este tot o transpunere a unei directive a Consiliului din 12 iulie 2016. De această dată, e vorba de o propunere legislativă care dorește să garanteze faptul că impozitele vor fi plătite acolo unde sunt generate profiturile și acolo unde este creată valoarea. Va genera multe dezbateri, presa este interesată de aceste dezbateri. De aceea, noi vă propunem să înceapă cât mai repede aceste dezbateri și să fiți de acord, alături de noi, să votăm procedura de urgență. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Permiteți-mi să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pe următoarele legi.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții...

1. Legea pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 4 iulie 2016, de modificare a Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 iunie 1996.

2. Legea pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, semnat la București la 4 iulie 2016.

3. Legea pentru ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015.

4. Legea pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional la Convenția europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012.

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene.

7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009–2014.

8. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 2, anexat Tratatului de la Lisabona, în vederea examinării Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecției datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei nr. 58/2002, respectiv Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Lucian Romașcanu. La lucrările comisiei, care au avut loc în data de 5 aprilie, au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Europene și ai Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și a fost analizat punctul de vedere al Ministerului Comunicațiilor.

Au fost analizate și punctele de vedere exprimate de Ministerul Afacerilor Europene și fișa de sinteză oferită de serviciul Senatului.

De asemenea, și-au exprimat puncte de vedere Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care au transmis procesele-verbale ale analizării documentului respectiv.

Prezenta propunere este o lege specială în raport cu Regulamentul general de protecție a datelor. Aceasta detaliază și completează prevederile regulamentului referitoare la datele transmise în cadrul comunicațiilor electronice care se încadrează în categoria datelor cu caracter personal.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene au constatat că prezenta propunere respectă principiile subsidiarității și al proporționalității și au decis, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea prezentului raport la Comunicarea nr. 10/2017 final.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/40/UE în ceea ce privește perioada pentru adoptarea actelor delegate – COM(2017) 136 final.

Invit din nou reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a examinat Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/40/UE în ceea ce privește perioada pentru adoptarea actelor delegate, document nr. 136/2017 al Comisiei Europene.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost subsemnata.

La lucrările comisiei din data de 12 aprilie 2017 au participat reprezentanți de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Au fost analizate procesele-verbale elaborate de Comisia pentru transporturi și energie și fișa de sinteză de la Serviciul pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:

Se consideră că propunerea de modificare a Directivei privind cadrul pentru implementarea sistemului de transport inteligent în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport, așa-numita Directivă STI, respectă principiul subsidiarității.

Această directivă are drept scop accelerarea implementării și utilizării coordonate a sistemelor de transport inteligent în domeniul transportului rutier transnațional.

În cazul acestei propuneri, este vorba doar de o prelungire a dreptului Comisiei de a elabora acte delegate cu încă 5 ani.

Implicarea Comisiei se limitează la minimul cerut pentru realizarea obiectivelor propunerii și nu depășește ceea ce este necesar în acest sens. Pentru a sprijini statele membre, implicarea Comisiei se limitează la elaborarea, cu ajutorul experților naționali în domeniul STI, a procedurilor și specificațiilor în domeniile prioritare bine definite care necesită o abordare supranațională. Astfel, se respectă și principiul proporționalității.

Se apreciază că digitizarea sectorului transporturilor contribuie la sustenabilitatea sa, iar Strategia europeană privind sistemele de transport inteligente, recent adoptată, va fi fundamentală pentru asigurarea implementării rapide și coordonate în Uniune a vehiculelor cooperative, conectate și automatizate, și se susține că documentul respectă principiile pentru care propunerea a fost supusă examinării noastre.

Mulțumesc, doamna senator.

Vă informez că și acest proiect de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Da?

Tot doamna senator Crețu. Nu. Puteți să stați acolo.

A, nu. Voiam doar să atrag atenția colegilor că este – pentru că sunt foarte mulți colegi noi – o situație specială de act legislativ. E vorba de o decizie, deci, pe lângă directive și regulamente, în acest caz, avem de-a face cu o decizie a Consiliului... a Parlamentului European și a Consiliului care intră în vigoare direct, fără transpunere, în legislația națională odată ce statele sunt notificate.

În al doilea rând, care era problema cu această decizie? Este vorba de delegarea de competențe. Ca și la nivel național, la nivel european apare adesea această problemă: faptul că legiuitorul, adică Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, e pus în anumite situații să delege competențe. Tratatul spune explicit că este vorba numai de competențe executive, fără a avea dreptul să intre pe legislativ. Cu toate acestea, niciodată... Știți cum e, în detalii este diavolul și, atunci, e o problemă permanentă asupra căreia și noi trebuie să fim atenți, aceea a acordării dreptului Comisiei Europene de a introduce acte delegate, și să verificăm pentru ce durată, în ce scop se fac asemenea acte delegate. Am vrut să fac această precizare nu atât cu privire la modificarea Directivei STI, pentru că ea nu ridică probleme pe conținut, ci cu privire la procedura, de fapt, pe care am supus-o analizei și o supunem acum aprobării dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

La punctul 3, secțiunea I, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2016 privind politica de extindere a UE – COM(2016) 715 final.

Da. Vă rog. Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au elaborat un proiect... un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii... Cine? Domnul Dumitrescu?

Prezintă?

Da. Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Microfonul 6. Dați drumul la microfonul 6.

Nu pornește... Se aude acum. E O.K.

Se aude.

Deci, în baza acestei comunicări, Comisiile reunite de afaceri europene și pentru politică externă au luat în discuție problema extinderii. Din când în când, la date precis

prevăzute, se fac astfel de comunicări, pentru a afla toate statele membre care este stadiul acestor procese de extindere.

Și ceea ce este foarte important este că parlamentele naționale, conform anexelor Tratatului de la Lisabona, sunt chemate să aibă opinii față de acest proces.

În discuție se află pentru extindere state din Balcanii de Vest: Muntenegru, Serbia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Albania, Bosnia și Herțegovina, precum și Turcia și Kosovo, implicate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Se susține și în opinia noastră, a celor două comisii, că aderarea statelor candidate și a celor potențial candidate care dovedesc voință și capacitate de a îndeplini criteriile necesare de aderare se face pe principiul meritelor proprii.

De asemenea, legat de evaluările care sunt în discuție în acest moment, obiectivul președinției malteze a Consiliului Uniunii Europene este de a deschide noi capitole de negociere cu Muntenegru și Serbia pe baza îndeplinirii condiționalităților aferente procesului de negociere.

Există, de asemenea, un obiectiv al deschiderii negocierilor de aderare ale Uniunii Europene către Albania, cu condiția ca această țară să-și adopte reformele pentru care s-a angajat în domeniul justiției, precum și cu Bosnia și Herțegovina, care încearcă să obțină un aviz pozitiv al Comisiei Europene pentru obținerea statutului de țară candidată.

De asemenea, vrem să precizăm – noi, cele două comisii – că este în interesul ambelor țări, atât al Turciei, cât și al Uniunii Europene, ca procesul de aderare la Uniunea Europeană să continue în baza condiționalităților agreate.

Deci Parlamentul României este foarte interesat în această comunicare, pentru că este vorba despre Balcanii de Vest și o zonă în care interesele României și ale Uniunii Europene sunt extrem de mari.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii, în conformitate cu observațiile de mai sus.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre se regăsește, de asemenea, în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt alte intervenții?

Cine?

Domnul senator Corlățean. Vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am citit și eu cu mare atenție și mare interes raportul comun al celor două comisii pe marginea comunicării Comisiei Europene având ca subiect politica de extindere a Uniunii Europene. Comunicarea Comisiei în sine nu aduce lucruri spectaculoase, lucruri noi. Cunoaștem poziția exprimată de-a lungul anilor, am văzut și raportul comun al celor două comisii. Iarăși, ca substanță, e substanța corectă din punctul ăsta de vedere. Aș simți totuși nevoia – și voi face câteva comentarii în legătură cu acest subiect –, aș simți nevoia totuși ca în proiectul de hotărâre supus aprobării Senatului să putem să reiterăm o poziție de principiu a României, care a fost consacrată cu mulți ani înainte și reafirmată de-a lungul anilor. Simt nevoia, mai mult ca oricând, să reafirmăm această poziție de principiu privind necesitatea unei voințe politice foarte clare de a continua procesul de extindere a Uniunii Europene. Și spun asta mai ales în timpurile dificile, nu atunci când lucrurile sunt mai simple și când lucrurile merg bine. Și știm foarte clar că, după 2009, odată cu izbucnirea crizei economico-sociale, cu consecințe politice profunde într-o serie de state membre ale Uniunii Europene, angajamentul multora din Uniunea Europeană pentru continuarea procesului de extindere a scăzut, în bună măsură și datorită rațiunilor de natură politică internă și, poate, uneori, și datorită dificultăților în traseul de aderare pentru state candidate, pentru state aspirante. Nu spune nimeni că traseul este ușor.

Pe de altă parte, o spun foarte clar: e un interes profund și strategic al României ca procesul de extindere să nu se termine la frontiera sa. Noi am spus întotdeauna public și răspicat că singura soluție pentru Balcani este procesul de integrare europeană. Uneori puneam slash și spuneam și integrare euro-atlantică. Am spus-o chiar și atunci când lucrurile au început să fie dificile și în spațiul oriental că dorim să susținem o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova. Deci nu doar aceste acorduri de asociere care nu oferă nicio perspectivă europeană, ci clar, un viitor statut de candidat pentru Republica Moldova.

Deci avem foarte multe interese pentru a... noi, ca Parlament al României, cu voce politică, nu atât de mult tehnică, voce politică, chiar când vorbim despre un document de consultare transmis de Comisia Europeană, deci nu document cu caracter normativ, juridic obligatoriu, să ne exprimăm politic interesele statului român.

Domnule senator, am înțeles de la dumneavoastră că doriți o completare referitoare la reafirmarea voinței politice de continuare a procesului de extindere. V-aș ruga să faceți această formulare...

Da.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...în scris, ca să o putem, eventual, supune votului.

## Procedură.

Doamna Crețu.

Nu merge microfonul.

## Stimați colegi, Domnule președinte,

Vă propun să amânăm votarea hotărârii cu o săptămână, întrucât sunt de acord și cu o parte a propunerilor pe care le-a făcut colegul nostru. Am remarcat că, în baza unui raport foarte lung, raport comun făcut de cele două comisii, s-a scris o hotărâre mult prea concentrată și cred că niște nuanțe ar trebui adăugate în textul hotărârii. În plus, s-a întâmplat referendumul din Turcia între timp, ceea ce, poate, ne pune în situația de a formula de o anumită manieră poziția și să nu ignorăm ceea ce se întâmplă în realitate.

Deci propunerea era, procedural...

Am reținut.

...să amânăm...

Am reținut.

...că nu avem nicio restricție de dată.

La punctul de intervenții dorește să intervină domnul senator Traian Băsescu. Aveți microfonul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu cred că, pentru a fi eficienți și consecvenți cu politica externă a României cu privire la Republica Moldova, ar trebui să introducem propunerea noastră ca-n procesul de extindere Uniunea Europeană să aibă în vedere și Republica Moldova. Și aș face o precizare, cunoscând foarte bine obiceiurile de la Bruxelles. Cu cât va fi un punct de vedere mai sofisticat, în care să vrem noi să băgăm acum în Uniunea Europeană și Turcia, și Ucraina și să ne reafirmăm susținerea pentru extinderea în Balcani... Vă asigur că aceste lucruri sunt arhicunoscute. Eu cred că ar trebui să focusăm punctul nostru de vedere strict pe sugestia legată de Republica Moldova, să i se dea o perspectivă de integrare cândva. Și vă spun acest lucru, în primul rând, pentru că este un obiectiv politic pe care noi trebuie să ni-l asumăm, în condițiile în care – și-l avem aici pe domnul ministru Meleșcanu –, la Bruxelles, nimeni nu vrea să audă de trecut Prutul. Obiectivul este Balcanii de Vest. Dar noi, ca țară care ne-am implicat atât de mult în ultimii 10–12 ani în problema Moldovei, cred că avem obligația să facem o precizare scurtă, un punct de vedere scurt, concis și, eventual, cu câteva argumente. Bineînțeles, se poate utiliza și argumentul istoric: proveniența pământurilor Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnule senator, aceeași sugestie, dacă-mi permiteți: să redactați propunerile, pe care să le înaintați comisiei.

De asemenea, domnul senator Dumitrescu dorește să intervină.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că problema ridicată este evident că ne preocupă pe toți, dar noi trebuie să răspundem specific la ceea ce ne-a cerut Comisia și la informarea care a fost făcută, care se referă strict la acele șase state enumerate.

Procesul de extindere este un proces care este monitorizat, este un proces care este evaluat periodic, care are anumite etapizări și la care se referă în mod clar și opinia care ne-a fost cerută.

De aceea, noi, pe raportul respectiv, raportul comun, am răspuns precis, cu punctele noastre de vedere și cu opinia pe care am avut-o vizavi de țările respective, care, de asemenea, ne interesează.

Sigur că, atunci când vom fi consultați în legătură cu Republica Moldova, cu Parteneriatul estic, punctul nostru de vedere va fi foarte elaborat și foarte corect în raport cu... care sunt obiectivele României în acest sens și care sunt foarte clare, cunoscute și care sunt susținute de întreaga clasă politică.

Pe cale de consecință, vom încerca, dacă reprezentanții partidului domnului senator Băsescu, în comisie, vor veni cu anumite propuneri, să inserăm, în măsura în care putem să facem acest lucru, și aspectele prezentate. Dar, încă o dată, noi suntem chemați să răspundem la... printr-o opinie sau printr-o poziție vizavi de un raport care reprezintă situația de evaluare a poziției în domeniul statelor enumerate.

Sigur că vom putea introduce o frază, două care să susțină obiectivele care au fost arătate, pentru că putem s-o facem, pentru că avem dreptul să facem orice opinie dorim. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Băsescu.

## Domnule președinte,

De la domnul senator Dumitrescu am înțeles că și așa e bine, și așa e bine.

Realitatea este că, când Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European trimit documente spre consultare parlamentelor naționale, parlamentele naționale nu sunt obligate să rămână strict în limita și în linia dată în documentul respectiv, pentru că de aceea se face consultarea.

De aceea, domnule senator Dumitrescu, vă fac precizarea că avem obligația să exprimăm puncte de vedere naționale în documentele pe care le trimitem înapoi.

Deci nu este o favoare care ni se face și nu avem obligația să rămânem între niște limite date de cel care a trimis documentul spre consultare.

Vă mulțumesc mult.

Deci eu cred că trebuie să facem o precizare legată de Republica Moldova. Până nici cetățenii din Republica Moldova nu ne-ar ierta că un asemenea document a trecut prin Parlamentul României, prin Senat, și noi n-am spus nimic despre Republica Moldova.

Este o chestiune politică, în primul rând, pentru că șansele ei sunt mici, dar, ușor, ușor, trebuie să construim. Vă mulțumesc mult.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Dumitrescu, mai doriți să interveniți? Da? Vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte și domnule senator...

Nu, că nu v-am pronunțat numele. Domnul senator, antevorbitorul meu... Nu, nu...

Știți că față de ceea ce reprezintă instituția pentru care dumneavoastră ați fost 10 ani în fruntea acestei țări n-o să aveți din partea mea motive de îngrijorare că n-o să mă exprim așa cum este corect și cum este clar.

Dar, pe de altă parte, avem și noi oarecare experiență și-n Parlamentul European, și în Comisia pentru politică externă, și în Parlamentul României, care, sigur, nu e așa de importantă ca a dumneavoastră. Dar, totuși, 25 de ani cred că sunt suficienți ca să putem să spunem că putem să evaluăm foarte clar ce înseamnă în domeniul diplomatic și în domeniul relațiilor internaționale a te comporta corect.

Într-o dezbatere politică, cum poate fi cea de acum, sigur, se poate răspunde în nenumărate feluri. Și putem să aducem în discuție, așa cum ați făcut-o dumneavoastră – și chiar vă spun că aveți toată susținerea mea pentru modul în care vă exprimați punctul de vedere, încă de când erați președinte, raportat la Republica Moldova –, dar nu putem să facem procese de intenție nimănui în ideea că atunci nu folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a aduce aceste poziții în discuție.

Noi trebuie să ne raportăm efectiv în această comunicare – și eu îmi mențin acest punct de vedere – la ceea ce am fost întrebați. Pentru că, altfel, riscăm să intrăm într-o dispută dâmbovițeană. Și, atunci, v-aș spune, domnule senator Băsescu, că e ca și cum cineva vă întreabă pe dumneavoastră ce ați făcut în mandatul de președinte și dumneavoastră îi răspundeți cu ce ați făcut în mandatul de primar.

Deci lăsați totuși să discutăm, dacă vreți, lucrurile acestea și chiar ar fi foarte de apreciat o astfel de dezbatere. Și vor fi foarte multe momente de acum încolo, ținând cont și de Brexit, ținând cont și de ceea ce se întâmplă cu proiectul european. Și, de fiecare dată, vă spun și vă asigur că veți avea în mine un foarte puternic susținător al intereselor pe care România le are față de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Domnul senator Verestóy.

E bine și de aici, domnule președinte.

Da.

Microfonul 2.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Aceste idealuri naționale, nobile și, într-adevăr, de urmat, sunt lucruri pe care noi, teoretic, trebuie să le și ducem la îndeplinire.

Singurul lucru pe care l-aș adăuga: ca, în această comunitate de 27 de state, care vor fi, probabil, 28-29, și în această înșiruire să fie inclusă, cândva, într-un orizont previzibil, și Moldova. Are nevoie de aliați. Iar, din cele 27 de state, diplomația noastră trebuie să se apropie de acele state care ne sunt posibili și potențiali aliați în orice deziderat în care vrem să impunem ceva Uniunii Europene. E cunoscut că noi... țările mai est-europene, printre care, sigur, bine-cunoscuta grupare de la Visegrád, care conține numai cele patru state, pot să fie un aliat în aceste deziderate.

Probabil că în diplomația parlamentară, pe care noi o stăpânim, va trebui să introducem în ordinea de zi, în dialogul nostru parlamentar și o apropiere mai însemnată, mai consistentă, cu aceste state est-europene. Atunci, prevăd că, într-adevăr, vocea României nu va fi o voce singulară, nu va fi o propoziție adăugată față de celelalte state naționale care își vor exprima opiniile într-o problemă de această anvergură. Trebuie să avem puterea ca aceste idealuri naționale ale României să fie preluate, dacă nu de 27 de state, măcar de trei-patru state care ne sunt apropiate din punctul de vedere al intereselor noastre comune, față de un interes, hai să spunem, așa, de vest-european. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Eu aș sugera următorul lucru...

Da, doamna senator Crețu. Doriți să interveniți? Da?

Încă o intervenție. Vă rog.

Doar o problemă. Este evident că lărgirea Uniunii Europene este o temă de mare relevanță politică și că o dezbatere pe această temă ar fi necesară. Dar eu am o propunere strict pe text.

La punctul 1 alin. d) din raportul nostru, reafirmăm importanța continuării politicii de extindere, respectiv faptul că păstrarea unei perspective clare de aderare la UE rămâne esențială în relația cu partenerii din regiune, fiind un instrument de stabilitate și securitate pentru statele din sud-estul Europei, fapt deosebit de important pentru România.

Doriți să adăugăm la acest alineat ceva?

Doamna senator, eu am o problemă, nu de procedură, ci o problemă de ordin practic.

Așa.

E foarte greu, în plen, să facem...

O.K.

...adăugiri la text care să fie...

Este deja...

...în sensul celor propuse de domnul senator Corlățean...

Este textul.

...și de domnul senator Băsescu.

Era textul.

Așadar, vă propun următorul lucru: să primiți, să redactați aceste propuneri...

Da. O.K. Da. Dar este deja textul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...să le primiți la comisie și, după ce le ajustați, veniți cu propunerea la ședința următoare. Amânăm o săptămână adoptarea acestui proiect de hotărâre – da? – referitor la Comunicarea privind politica de extindere a Uniunii Europene.

Asta este propunerea pe care o fac.

Eu cred că, în această chestiune... Permiteți-mi să vă explic care este punctul meu de vedere, că putem – și al domnului senator Dumitrescu –, că putem, în proiectul nostru de hotărâre, putem să ne referim la chestiunea cu care am fost consultați, dar nimic nu ne împiedică – așadar, și eu sunt de aceeași părere – să adăugăm ceva și, cu ocazia asta, să punem și accentul pe ceea ce ni se pare, poate, mai important.

Vă mulțumesc.

Deci amânăm cu o săptămână adoptarea proiectului de hotărâre.

-

Următorul. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune – COM(2017) 63 final.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, dacă dorește să ne prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în baza Protocolului nr. 1, cu documentul citat, nr. 63/2017 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Allen Coliban.

La lucrările comisiei din 29 martie au participat reprezentanți de la Ministerul Mediului și Ministerul Afacerilor Europene și s-au analizat punctele de vedere ale acestor ministere, precum și poziția Comisiei pentru mediu din Senatul României și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

Comunicarea identifică provocările care sunt comune mai multor state membre și prezintă constatările preliminare cu privire la eventualele cauze profunde care stau la baza lacunelor în punerea în aplicare a politicilor de mediu în Uniunea Europeană.

Pentru România, identifică principalele provocări cu care se confruntă... îmbunătățirea conformității cu legislația UE privind deșeurile și cu cea privind apele urbane reziduale, având în vedere că se apropie termenele finale prevăzute în Tratatul de aderare, și îmbunătățirea coordonării și consolidării capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000, ca parte a strategiei mai ample de consolidare a administrației publice.

Și, de asemenea, sesizează și principalele oportunități pe care le are țara noastră, care ar putea obține rezultate mai bune în domeniile în care există deja o bază bună de cunoștințe și de bune practici. Și se referă, cu precădere, la cele mai bune soluții și planuri cuprinzătoare de gestionare și prevenire a deșeurilor bazate pe un proces de participare publică, eliminarea obstacolelor din calea utilizării adecvate și direcționarea fondurilor UE pentru a sprijini punerea în aplicare a cerințelor și, mai ales, e vorba de a împărtăși cu alte țări abordările inovatoare pe care le-a dezvoltat. E vorba de Laboratorul Verde de Reciclare, premiat cu medalia de aur pentru excelență la categoria IMM-uri în cadrul premiilor europene pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe site-ul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

3. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului – COM(2017) 24 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog.

În baza Protocolului nr. 1, Comisia Europeană ne informează cu această comunicare, care reprezintă, de fapt, un răspuns dat la o solicitare a Slovaciei cu privire la o derogare de la Directiva TVA.

Scopul derogării solicitat era acela de a transfera răspunderea în cauză asupra persoanei impozabile căreia i se furnizează bunurile, așa-numita procedură de taxare inversă, la care Comisia răspunde negativ.

Opinia Comisiei este că orice derogare de la sistemul de plată fracționată nu poate fi mai mult decât o soluție de ultimă instanță și o măsură de urgență și ea trebuie să ofere garanții în ceea ce privește necesitatea și caracterul excepțional al măsurii respective.

În concluzie, pe baza argumentelor aduse, comisia susține poziția Comisiei Europene, care se opune cererii prezentate de Slovacia, considerând că aplicarea procedurii de taxare inversă nu ar fi cea mai potrivită măsură pentru a rezolva problema evidențiată în situația discutată într-un raport anterior al comisiei noastre și, totodată, recomandă autorităților interesate să ia în considerare argumentele Comisiei Europene, în eventualitatea că România însăși ar putea solicita, la un moment dat, o derogare similară.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la Comunicarea nr. 24/2017 a Comisiei Europene și supun plenului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în formularea pe care o găsiți pe site, în baza raportului prezentat.

Vă informez că și acest proiect se regăsește în format electronic pe pagina de internet.

La intervenții a solicitat domnul senator Băsescu. Aveți microfonul, domnule senator. Da, v-am dat microfonul. V-am oferit microfonul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

România însăși a beneficiat de derogare ca să aplice taxare inversă într-un domeniu extrem de larg, care a însemnat vânzarea de cereale. Eu cred că trebuie să avem în vedere că, mâine, poimâine, s-ar putea să vrem din nou derogări.

De aceea, cred că trebuie să fim consecvenți cu ce-am cerut noi și am obținut de la Comisia Europeană și să fim de acord cu solicitarea Slovaciei, s-o susținem.

Mâine sau poimâine, noi înșine am putea avea nevoie. De ce? Pentru că este o practică prin care se pune capăt evaziunii fiscale. Mai mult decât atât, zilele trecute am trecut prin comisii un COM în care se vorbește despre posibilitatea extinderii sistemului de taxare inversă în piața Uniunii Europene.

Deci, doamna președinte, cu scuzele de rigoare, cred că trebuie să ne gândim și la interesele noastre, și că noi am fost beneficiari de taxare inversă, dacă nu cumva mai suntem și anul acesta în comerțul cu cereale. Nu știu dacă s-a mai extins.

Vă mulțumesc mult.

E doar o atenționare și e o chestiune de consecvență a noastră. Pentru că, atunci când am cerut noi taxare inversă, statele membre, mai ales cele din Est, ne-au susținut fără rezerve.

Doamna senator?

...poziția pe care o exprimă domnul președinte Băsescu în acest moment, dar aș putea fi de acord, dacă este timp, să o reîntoarcem, o săptămână, să discutăm acest lucru, pentru că se pune problema de partea cui suntem atunci când aplicăm și ce anume... pe cine anume vrem să favorizăm pe piață.

Da, vă rog. Dar eu cred că chestiunea a fost înțeleasă.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Nu-i o problemă de partea cui suntem. Suntem de partea noastră și a țărilor ca noi, care au momente în care au nevoie de procesul de taxare inversă. S-ar putea să-l solicităm și noi și să avem nevoie să fim susținuți. Acesta este mesajul meu.

Dacă termenul ne permite, eu vă propun să discutăm. Dacă ne permite.

Doamna Crețu, la comisie aveți... Termenul vă permite?

...în decizia respectivă. Singurul lucru pe care putem să-l facem este să analizăm ce argumente a folosit Comisia și, eventual, să le contracarăm cu altă ocazie.

Deci ceea ce recomandam... E vorba de comunicare, nu este un document legislativ. Deci nu avem termen. Putem s-o mai amânăm, dacă vrem să înțelegem mai bine ce s-a întâmplat și dacă Comisia pentru buget, finanțe dorește să aibă o poziție mai întemeiată pe această temă.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Bun. Eu am să

N-am nicio problemă.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...a acestui proiect de hotărâre referitor la comunicarea Comisiei. Da?

88 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere.

Deci s-a aprobat amânarea. Și vă rog, atunci, consultarea

- și a Comisiei pentru buget, finanțe pe acest subiect.

Da, dar ridicați-le această chestiune.

- Da. Poate, așa, în... cu viteză și fără prea multă atenție,

- și-au exprimat un punct de vedere.

Bine.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Invit reprezentantul Comisiei pentru regulament, pentru prezentarea raportului suplimentar și a proiectului de hotărâre.

Domnul senator Fifor. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință în ziua de 11 aprilie 2017 pentru a aproba raportul suplimentar al Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

În urma dezbaterilor, raportul suplimentar și proiectul de hotărâre au fost aprobate, cu majoritate de voturi.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, al Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții, obiecții, comentarii?

Întreb, de asemenea, dacă se susține amendamentul respins de comisie.

Nu.

Bine.

Supun, atunci, votului Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

A fost aprobat Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Trecem la secțiunea II, inițiative legislative.

Prima. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Cel de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 20 decembrie 2016 (L56/27.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Din partea Guvernului, domnul Attila György, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

## **Domnul György Attila –** _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

Prin proiectul acesta de lege se solicită ratificarea Acordului de împrumut semnat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 500 de milioane de euro.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale, fiind inclus în planul de finanțare al anului 2017.

Împrumutul este contractat pe o perioadă de 20 de ani, cu rambursare într-o singură tranșă în data de 15 octombrie 2036, la o dobândă EURIBOR la șase luni de plus 1,5 puncte procentuale.

Guvernul susține aprobarea proiectului de lege și raportul de admitere al Comisiei pentru buget. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 8 voturi pentru și o abținere, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu sunt.

Grupurile parlamentare dacă doresc să intervină? Nu?

Bine.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Trecem la punctul 2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, precum și pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziția acestora după închiderea schemelor de garantare finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013, respectiv Programul Operațional pentru Pescuit 2007–2013 și încheierea convențiilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (L54/27.03.2017).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Corcheș. Dorin Corcheș. Microfonul 9.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru realizarea obiectivului prevăzut în programul de guvernare privind finanțarea fermierilor și stimularea utilizării mecanismului de garantare prevăzut a se derula pe seama fondurilor naționale de care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dispune, se propune modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013, ordonanță ce reglementează măsuri privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru extinderea suprafețelor exploatate, pe de o parte, pe de altă parte, măsuri pentru stimularea producției agricole, zootehnice și de acvacultură și, totodată, extinderea categoriilor de beneficiari și de diversificare a garanțiilor acordate, astfel încât să poată constitui un sprijin real pentru sectorul agricol din România.

Ministerul susține raportul cu amendamente al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Mulțumesc, domnule președinte.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură. Da? Doamna senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată prin adresa L54/2017 în vederea dezbaterii și adoptării raportului pentru Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 și pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009.

## Inițiator, Guvernul Românei.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți.

Consiliul Legislativ a depus un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru afaceri europene au depus avize favorabile.

Comisia pentru agricultură vă supune, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente admise, a acestui proiect de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, doamna senator Silistru, mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Domnul senator Cseke... Pardon, Tánczos!

Scuzați-mă! Tánczos.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai vă lăudam la începutul ședinței că...

Poftim?

Auzi, cel puțin din două, una... o dată nimeresc.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Da. Tocmai vă lăudam la începutul ședinței că, de data asta, ați nimerit-o, dar...

Da. Nu a durat foarte mult.

Aș vrea să adresez o întrebare reprezentantului Guvernului. Având în vedere că prin acest act normativ se elimină, practic, definiția fermei de familie din textul de lege, aș vrea să întreb Guvernul și pe reprezentantul Guvernului care este modalitatea prin care vor înlocui această definiție și care sunt măsurile care vor fi concentrate strict pe fermele de familie (forme de sprijin, măsuri de susținere a acestor ferme), pentru că, practic, era singurul loc din legislația națională unde exista o definiție clară a fermei de familie.

Este bine-venită lărgirea aplicabilității Ordonanței nr. 43, este bine-venit sprijinul pe care îl acordă Guvernul tuturor fermierilor în felul acesta, dar România are nevoie de o clasă de mijloc în agricultură, are nevoie de ferme de familie sănătoase, din care să crească, după aceea, acele ferme... poate gigant, dar cel puțin ferme mari, industriale. Și sunt ferm convins că agricultura, viața de fermier nu se învață nicăieri mai bine decât în ferma familială.

Deci întrebarea este: care sunt măsurile prin care se vor înlocui aceste forme de sprijin și unde va reveni Guvernul, prin ce act normativ, și va redefini ferma de familie? Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Domnul senator Pereș. După aceea, domnul senator Marussi. Da, tot microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori, Domnule secretar de stat,

Sigur, senatorii Partidului Național Liberal vor vota favorabil atât raportul, cât și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 22, așa cum, de altfel, în urmă cu aproximativ o săptămână, au votat și propunerea legislativă cu privire la carnea de porc din fermele românești.

Fac această precizare sau această remarcă având în vedere că ambele acte normative conțin intenția de instituire a unei scheme de ajutor de stat care urmează să fie acceptată de Comisia Europeană.

Întrebare: în ce fază se află demersurile Guvernului pentru obținerea acceptului, ținând cont și de faptul că aceste demersuri pot dura luni..., săptămâni, luni și, sigur, asta nu face decât să aducă repercusiuni asupra neaplicării legii pentru cei care, sigur, o așteaptă? Mulțumesc.

Domnul senator Marussi.

## Stimați colegi,

Așa cum s-a amintit deja, în forma inițială a legii era promovarea măsurilor de dezvoltare și susținere a fermelor de familie și a micilor fermieri. Prin modificările propuse și lărgirea accesului unui număr mai mare de beneficiari, de asemenea, considerând plafoanele propuse (3 milioane de euro și 700 de hectare) pentru achiziție, credem că se pierde esența acestei legi. Creditele devin mult mai atractive pentru marii fermieri și există riscul ca fermele de familie să fie dezavantajate în această cursă.

Astfel, Grupul USR se abține de la votul... Va vota cu abținere. Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt? Întrebări din partea grupurilor parlamentare? Nu. Bine.

Atunci, au cuvântul, din nou, reprezentantul Guvernului și reprezentantul comisiei, pentru a răspunde la întrebările formulate.

Domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am reținut toate întrebările adresate de domnii senatori. Vom prezenta un punct de vedere în scris al Guvernului. Vă mulțumesc... Al ministerului! Vă mulțumesc.

Doamna senator Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebările au fost puse reprezentanților Guvernului, având în vedere că este o ordonanță de urgență..., un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență emise de Guvern.

Eu aș vrea să fac unele precizări pe care le-am făcut și la comisie, atunci când am dezbătut-o. Aceste favoruri, să spunem așa, aceste credite pentru care se dau garanții, se dau până la suprafața de 750 de hectare. Deci nu putem să-i eliminăm pe cei mici, dar o limită maximă putem avea, de 750 de hectare – a venit amendamentul care a fost depus

la comisie și pe care noi l-am acceptat –, pentru care se dau acele 3 milioane de euro pentru creditare pentru cumpărarea de terenuri agricole.

Deci noi nu îi excludem pe cei mici, Guvernul bineînțeles că nu-i exclude pe cei mici, dar eu cred că ridicarea plafonului de creditare de la 50 la 80% pentru activități de cumpărare de teren, achiziție de teren pentru activitățile de producție – pe lângă cele din sectorul agricol, vegetal, le-am introdus și pe cele din zootehnie, și pe cele din acvacultură –, practic, va da o gură de oxigen fermierilor pentru a putea merge mai departe. Și, nu în ultimul rând, pentru beneficiarii... totul... acoperirea, garantarea creditelor până la 80%, a creditelor pentru cei care fac investiții pe programele PNDR și Programul Operațional pentru Pescuit. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator Tánczos, domnule senator Pereș, dacă sunteți mulțumiți cu punctul de vedere exprimat de doamna senator Silistru?

Dacă nu, atunci, propun, sigur, să amânăm votul asupra proiectului până vine ministerul cu punctul de vedere pe care l-ați solicitat.

Cred că răspunsul ministerului care va edifica măsurile ulterioare ale Guvernului este îndestulător. Mergem la vot și, după aceea, în Cameră...

Bine. Vă mulțumesc.

...mai putem propune modificări.

Vă mulțumesc. Atunci, declar încheiate dezbaterile... Mai dorește domnul senator Pereș. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, nu am... Eu am cerut o lămurire aici, pentru că tot discutam de aceste favoruri... favoruri..., aceste drepturi pe care le avem cu privire la acele comisii europene, aprobarea unor scheme de ajutor de stat. Am cerut doar un termen, să mi se spună cam în cât timp și cum, pentru ca legea să fie aplicabilă în teritoriu, aceste scheme, aceste accepte pot să vină de la Bruxelles. Deci, din punctul acesta de vedere, dacă nu poate să-mi răspundă domnul secretar de stat, sigur, voi face o întrebare, voi adresa o întrebare către domnul ministru Daea sau către domnul prim-ministru, să știm.

Da.

Noi votăm aici legi care urmează ca după aia să primească un accept peste șase luni de zile, să fie...

E greu. E greu de solicitat astăzi un răspuns...

Da.

...pe care nu știu dacă secretarul de stat...

Da. Deci putem să votăm...

...poate să-l furnizeze.

Suntem de acord cu votul pe acest proiect de lege.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Bine. Vă mulțumesc.

Raportul comisiei – vă readuc aminte – este de admitere, cu amendamentele admise la proiectul de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

Supun acum votului proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Votul este deschis.

71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 14 abțineri. S-a adoptat proiectul privitor la aprobarea Ordonanței nr. 22/2017.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare (L176/21.03.2016).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Inițiatorul nu este prezent. Reprezentantul Guvernului? Din partea...

**Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

Este inițiatorul. Doamna Gorghiu.

Da. Doamna Gorghiu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

E o inițiativă care ține cont de faptul că la primarii sau aleșii locali, la prima strigare, se întâmplă foarte multe incidente de integritate. Vorbesc de cazuri constatate de conflicte de interese și de incompatibilitate.

Inițiativa colegilor mei din mandatul trecut pornește de la premisa că se dorește stabilitate în administrație, motiv pentru care se asigură o pârghie de control de către prefect, în sensul în care acesta ar putea să verifice declarațiile de interese ale aleșilor într-un termen de 10 zile. Practic, acest proiect de lege, cu modificările pe care le vedeți, ar ajuta la prevenirea unor situații de conflict de interese.

Avizul Guvernului este negativ și se menționează – și vreau să vă atrag atenția – faptul că Agenția Națională de Integritate este unicul organism de control în domeniu și, prin publicarea situațiilor de conflict de interese sau incompatibilități pe site, se realizează prevenția. Lucrul pe care, chiar dacă veți respinge acest proiect, trebuie să-l subliniez astăzi împreună cu colegii mei este faptul

că Agenția Națională de Integritate nu face prevenție. Din punctul nostru de vedere, aici este o problemă care va trebui rezolvată într-un viitor apropiat, chiar dacă această inițiativă nu va fi una adoptată.

Ca atare, credem că este o pârghie firească pentru a se realiza prevenția în materie administrativă. Credem că este un proiect de lege bine-venit, iar Grupul Partidului Național Liberal o să-l susțină.

Vă mulțumesc.

## Da, vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea... completarea art. 74 alin. (3) din Legea nr. 393 privind Statutul aleșilor locali, în sensul instituirii în sarcina instituției prefectului a atribuției de a verifica conformitatea declarațiilor de interese depuse de aleșii locali.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât Agenția Națională de Integritate este autoritatea care are competențe de a evalua și identifica potențialele situații de incompatibilitate sau conflict de interese, prin verificarea declarațiilor de avere și de interese depuse de persoanele prevăzute în Legea nr. 176/2010.

Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică. Da? Domnul senator Deneș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În urma dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să mențină raportul inițial, respectiv să adopte un raport comun de respingere, apreciindu-se că, prin adoptarea unui astfel de proiect legislativ, s-ar realiza o suprapunere a atribuțiilor instituției prefectului cu cele ale Agenției Naționale de Integritate.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia juridică, Comisia pentru constituționalitate supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar prin care se mențin raportul comun de respingere a propunerii legislative și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dintre membrii Senatului doresc să adreseze întrebări inițiatorului?

Da. Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu neapărat o întrebare.

Cu privire la această idee de prevenție. Mie mi se pare o idee utilă și cred că comisiile de specialitate..., nu neapărat legat de inițiativa legislativă, înțeleg că raportul este clar de respingere, dar ideea asta de prevenție în sensul de a ajuta alesul local să nu meargă într-o direcție greșită, adică e o chestiune de sprijin, mie mi se pare utilă această idee în sine și eu cred că comisiile de specialitate, poate și la nivelul Guvernului..., să gândească un pic asupra acestui subiect. Adică nu știu cu ce ne încălzește pe noi, la un moment dat, dacă apare ANI după o anumită perioadă și spune: „Ai intrat într-o zonă de nelegalitate.” și l-am omorât pe alesul local. Ideea este de a-l ajuta dinainte pentru a nu face greșeli.

Deci eu aș sugera, și respect, normal, raportul comisiilor, dar aș sugera comisiilor să reflecteze asupra acestui subiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Băsescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că cele trei comisii de specialitate au adoptat o soluție foarte bună, pentru că a da și prefectului un instrument să controleze aceste aspecte atât de bine precizate în activitatea ANI nu înseamnă decât să creăm birocrație, să mai angajeze câțiva inspectori care să facă prevenție. O dată.

A doua oară. Aduceți-vă aminte că, acum o lună, am cam scos toate incompatibilitățile care țineau de participare în consilii de administrație, în organizații regionale, încât aleșii locali nu mai au cum să greșească, dragi colegi.

Deci cred că raportul de admitere... de respingere al celor trei comisii este corect.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Alte intervenții? Doamna Gorghiu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Se întâmplă să discutăm mult prea puțin serios despre inițiative care pot să nască niște idei mai sănătoase pentru sistemul judiciar, în general, și pentru administrația românească.

Degeaba spune oricine că sunt bine reglementate și bine redactate normele privitoare la conflictul de interese, incompatibilități, în general, la incidentele de integritate, dacă avem cu miile cazuri de această natură.

Ca atare, bun, am înțeles, acest proiect nu e unul care să corespundă viziunii Guvernului PSD, nici comisiilor de specialitate, dar haideți să deschidem totuși o discuție și o dezbatere rațională și pragmatică despre cum putem să generăm niște pârghii suplimentare pentru Agenția Națională de Integritate, astfel încât să realizeze prevenția în aceste cazuri.

Pe mine nu mă încălzește cu nimic că, _post factum_ , vine Agenția Națională de Integritate și spune: „Tu, ales local, ești într-o situație de incompatibilitate sau conflict de interese și ești condamnat la nu știu câte luni sau îți pierzi mandatul

de ales local.” Civilizat ar fi fie să întoarcem acest proiect la comisie, fie să ne gândim la o modalitate de a asigura stabilitatea în administrație. Eu nu pot să prezum că alesul local este rău intenționat și dorește să fie în situațiile respective. Evident că-l creditez cu toată buna-credință și, atunci, îmi doresc să pot să fac control preventiv în aceste cazuri în care nu toți suntem specialiști în drept și în citirea unei legi sau a unei dispoziții legale.

Ca atare, vă rog, stimați colegi, să vă gândiți cum îmbunătățim legislația în vigoare. Profit de faptul că există un reprezentant al Ministerului Dezvoltării aici – nu știu de ce de la MJ nu e nimeni –, poate ne gândim împreună cum să facem acest lucru.

Vă mulțumesc.

Așa, ca liberali, poate ne gândim și la puțină dereglementare, nu la suprareglementare, că de asta murim. Domnul senator Deneș, în cadrul dezbaterii pe care cred că e foarte oportun să o facem, sigur.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, principial, doamna senator coinițiator al acestei inițiative are dreptate. Principial. Dar, în fapt, dacă luăm să citim inițiativa, practic, este imposibil de pus în aplicare, în sensul că, pentru aceste declarații de interese ale alesului local, care sunt mii la nivelul unui județ, cu actualul personal pe care-l are o prefectură – și cei care cunosc în detaliu știu că am dreptate –, să ceri detalii legate de acei aleși locali la Registrul comerțului și, în termen de 10 zile, să fii și în măsură să dai un răspuns calificat alesului local dacă se află sau nu se află într-o situație de incompatibilitate, din punctul meu de vedere, este imposibil.

Dar, în principiu, putem să gândim o inițiativă care să fie și aplicabilă în practică, astfel încât să diminuăm, să spunem așa, greșelile, pentru că despre asta înțeleg că se vorbea în inițiativă, greșelile pe care le-ar putea face un ales local atunci când completează o declarație de interese. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte...

Cine? Domnul Oprea? Domnule senator Oprea, vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Ținând cont de cele spuse anterior de domnul președinte al comisiei, vrem să vă propunem să fiți de acord cu retrimiterea inițiativei la comisie pentru o perioadă de două săptămâni.

Mulțumim.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative...

## **Domnul Ioan Deneș**

**:**

Domnule președinte, ați supus la vot retrimiterea. Acum supuneți raportul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Păi și eu ce fac?

E o eroare materială. Eu am supus la vot propunerea domnului senator Oprea de retrimitere la comisie. Da? Care a fost respinsă.

Ok! Și acum

Cu aceasta, am închis programul de la punctul II.

Rămâne partea finală, de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dar, înainte de aceasta, numai o clipă, vă

Miercuri! Miercuri! Miercuri, da? Bine.

Pentru perioada 24–29 aprilie, avem:

– luni – program normal;

– marți – program normal;

– miercuri – ședința comună a Senatului și Camerei, de la ora 10.00, iar, după aceea, de la ora 11.00, ședința comună festivă, urmată de lucrări în comisiile permanente, la fel ca joi. Da?

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru perioada 24–29 aprilie.

Votul este deschis.

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. S-a aprobat.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

E de la PSD.

PSD! Pentru prezentarea interpelării.

## **Domnul Victorel Lupu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea o adresez domnului Petre Daea, ministrul agriculturii.

Titlul: „Investiții pentru sistemele de irigații din județul Iași”.

Irigațiile reprezintă unul dintre subiectele despre care se vorbește în spațiul public de cel puțin 10-15 ani. Din datele statistice existente, sistemele de irigații acopereau în anul 1990 aproximativ 22% din suprafața agricolă a României, aproximativ 34% din suprafața arabilă și corespundeau unei suprafețe de irigat de aproape 3,1 milioane de hectare. Ca urmare a investițiilor nesemnificative realizate în ultimii 27 de ani, amenajările de irigații se găsesc într-un stadiu avansat de degradare. O mare parte sunt nefuncționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă și energie și costisitoare pentru agricultori. În prezent, sistemele de irigații mai acoperă doar 11% din suprafața agricolă a țării, aproximativ 1,5 milioane de hectare.

Ministerul Agriculturii a demarat pentru perioada 2017–2020 un amplu program național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații. Vor fi reabilitate 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 milioane de hectare. În cadrul acestui program sunt prevăzute și trei investiții pentru amenajarea sistemelor de irigații din județul Iași.

Astfel, în prima etapă va intra zona Tabăra–Trifești–Sculeni, pe o suprafață de 17.258 de hectare, iar în etapa a III-a sunt prinse zonele Țigănași–Perieni (3.368 de hectare) și Sculeni–Țuțora–Gorban (21.009 hectare).

Aș vrea să subliniez faptul că Iașiul este primul județ din țară ca populație, peste 53% dintre locuitori trăiesc în mediul rural, iar agricultura reprezintă unul dintre domeniile economice de bază pentru județul Iași. De asemenea, județul Iași are cea mai mare pondere a populației, aproximativ 21%, din zona rurală a Regiunii nord-est, care este considerată cea mai puțin dezvoltată regiune a țării.

În acest context, vă rog să comunicați în ce stadiu sunt proiectele propuse la finanțare pentru etapa I și care este calendarul propus în vederea realizării acestor investiții. Totodată, vă rog să precizați dacă ministerul are în vedere să extindă programul de finanțare pentru alte zone care necesită investiții și dacă județul Iași va mai beneficia de alte finanțări în afară de cele prevăzute în programul de guvernare întocmit la această oră.

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat în sesiunea anterioară.

Îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea interpelării...

Cu deosebit respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe Cătălin Dumitru Toma.

Mulțumesc mult, domnule președinte, și Hristos a înviat! Dați-mi voie să adresez o întrebare domnului ministru Florian Bodog, ministrul sănătății, din partea mea, senator de Vrancea, Circumscripția electorală nr. 41, PNL.

Domnule ministru,

În programul de guvernare asumat de Guvernul din care faceți parte, Guvernul își propune ca obiectiv creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor oferite cetățeanului. Guvernul susține 8,25 miliarde de euro prin intermediul Programului Operațional Regional pentru îndeplinirea următoarelor obiective: 315 unități medicale care vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane.

Având în vedere acest obiectiv optimist, vă întreb, domnule ministru, dacă județul Vrancea face parte din acest obiectiv referitor la modernizarea, construirea și extinderea unităților medicale, ținând cont că în județul Vrancea există un spital județean care are suficient de multe probleme din toate punctele de vedere, pornind de la relația cu pacienții, până la asigurarea serviciilor medicale de bună calitate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc mult.

Mulțumim domnului Cătălin Dumitru Toma, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Nicu Fălcoi.

Mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Viorel Ștefan.

Domnule ministru,

Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, o lege importantă pentru mediul de afaceri românesc, a intrat în vigoare pe 25 decembrie 2016. Cu toate acestea, normele metodologice de aplicare nu sunt încă publicate, deși termenul legal, stipulat de art. 45 al acestei legi, a fost depășit.

Având în vedere că elaborarea lor ține de competența ministerului pe care îl conduceți, vă solicit următoarele lămuriri:

1. Care este stadiul de elaborare a normelor?

2. Care este calendarul asumat de către Ministerul

Finanțelor Publice pentru publicarea normelor?

Cu stimă, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș.

Cea de-a doua întrebare este adresată președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnului Marian Burcea.

## Domnule președinte,

Situația cu care s-a confruntat recent Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara a reprezentat un motiv de îngrijorare pentru toți cetățenii județului Timiș, cu atât mai mult cu cât în ultimele luni ne-am confruntat la nivel național (și cu o incidență sporită în partea de vest a țării) cu o epidemie de rujeolă în rândul copiilor, multe dintre cazurile înregistrate necesitând internare.

În acest context, decizia adoptată în cursul săptămânii trecute în cadrul Comisiei de mediere vizând suplimentarea fondurilor alocate acestei unități sanitare a constituit un prim pas important și extrem de necesar în vederea soluționării temporare a situației.

Întrucât valoarea plăților restante înregistrate de spital la finalul lunii martie anul curent este de aproximativ 3,5 milioane de lei, din care doar arieratele se apropie de 2,5 milioane de lei, vă rog să precizați dacă în cadrul Comisiei de mediere s-a convenit, prin acordul părților, și asupra unui calendar de restituire a sumei datorate și asupra unui termen-limită până la care CJAS Timiș să efectueze plățile restante. Potrivit informațiilor oferite de reprezentanții spitalului, valoarea cumulată a restanțelor înregistrate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș către Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara pentru cazurile efectuate, validate și nedecontate în perioada 2013–2017 se ridică la peste 5 milioane de lei.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului Nicu Fălcoi, din partea Grupului senatorial al USR.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Adrian Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată doamnei Adriana Petcu, ministrul apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: „Situația alocărilor insuficiente pentru județul Dâmbovița din partea Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea”.

Stimată doamnă ministru,

Interpelarea prezentă are în vedere modul în care au fost alocate resursele financiare pentru anul 2017 la nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea pentru obiectivele din județul Dâmbovița. Vă mărturisesc că surpriza a fost extrem de neplăcută, raportându-mă la nevoile stringente pe care le-am semnalat în repetate rânduri la nivelul ministerului.

Astfel, pentru investițiile cu finanțare de la bugetul de stat, din totalul de 7.829 de mii de lei, județul Dâmbovița a primit doar 2.000 de lei.

Pentru investițiile cu finanțare din fonduri proprii, din totalul de 5.780 de mii de lei, județul Dâmbovița a primit doar 2.000 de lei.

Pentru cheltuielile de expertiză, proiectare, asistență tehnică, inclusiv cheltuieli necesare pentru obținerea de avize, autorizații și acorduri, din totalul de 2.354 de mii de lei, județul Dâmbovița a primit doar 266.000 de lei.

Concluzia arată o situație aproape incredibilă: la nivelul ABA Argeș–Vedea, din totalul alocărilor pe cele trei surse de finanțare, județul Dâmbovița primește un procent de 1,7%!

Îngrijorarea noastră este cu atât mai evidentă având în vedere problemele majore cu care ne-am confruntat în trecut din cauza inundațiilor pe râul Neajlov – comuna Răscăieți sau pârâul Răstoaca –, orașul Găești. De asemenea, obiectivul „Derivație de ape mari Miulești”, vital pentru infrastructura de mediu și gospodărire a apelor din zona Titu, nu a primit niciun leu pentru demararea lucrărilor.

Adaug mențiunea că, prin comparație, alocarea din partea Administrației Bazinale de Apă Buzău–Ialomița pentru județul Dâmbovița este apropiată de necesitățile semnalate pe această arie, respectiv 40,5% din totalul fondurilor.

Față de cele enunțate, vă rog, doamna ministru, să precizați care sunt argumentele pe care s-a fundamentat finanțarea din partea Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea către județul Dâmbovița și cum aveți în vedere să corectați această situație.

Îi mulțumim domnului Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe Allen Coliban.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, din partea mea, Allen Coliban, senator al Uniunii Salvați România în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, președinte al Comisiei pentru mediu a Senatului României.

Obiectul interpelării îl constituie „Groapa de gunoi din pasul Mestecăniș”.

Stimate domnule prim-ministru,

Vă aduc la cunoștință o problemă destul de gravă, ce a constituit în perioada recentă și subiect de presă. Localnicii din apropierea pasului Mestecăniș sunt disperați de impactul ecologic al deciziei autorităților statului și de modul în care acestea au decis să le ignore vocile și să nu respecte prevederile legale.

Bucovina reprezintă una dintre zonele emblematice ale României, o regiune a țării remarcabilă prin relieful de poveste și pitorescul tradițiilor seculare, care atrag anual un număr semnificativ de turiști, atât din țară, cât și din străinătate.

Una dintre porțile de intrare în acest areal este reprezentată de pasul Mestecăniș. Aici, în vârf de munte, în imediata vecinătate a localității Pojorâta, Consiliul Județean Suceava a decis să construiască o groapă de gunoi ecologică. Deoarece această măsură s-a luat fără consultarea comunităților locale din zonă, oamenii au contestat în instanță procedura și au câștigat. Mai exact, Consiliul Județean Suceava a avut nevoie de o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta pentru un transfer de proprietate al unei suprafețe de 9 hectare pe care să fie construită groapa. Localnicii au acționat în instanță consiliul local, pe motiv că transferul terenului s-a făcut fără consultare publică, deci ilegal, lucru confirmat definitiv și irevocabil de Curtea de Apel Cluj-Napoca. În ciuda acestui fapt, lucrările nu au fost oprite, ci, dimpotrivă, au continuat, în acest moment groapa fiind construită în proporție de 99%, spre disperarea oamenilor.

O să vă punctez problemele generate de construirea unei gropi de gunoi în această zonă.

În primul rând, calitatea vieții oamenilor care trăiesc în localitățile din jur va fi afectată iremediabil odată cu intrarea în funcțiune a gropii. Contrar prevederilor legale, distanța față de cea mai apropiată casă este mai mică de 1 km. Gazele toxice generate în acest depozit vor polua toată zona. În plus, din cauza unui unghi de 30 de grade al pantei, scurgerea levigatului este favorizată, lucru care creează un risc imens

Îi mulțumim domnului Allen Coliban, din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon, tot din partea Grupului parlamentar al USR, pe George Edward Dircă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea pe care o adresez astăzi este în atenția domnului Viorel Ștefan, ministru al finanțelor publice, doamnei Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fonduri europene, și domnului Bogdan Pușcaș, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Obiectul interpelării: „Programul Operațional Investiții Majore 2014–2020”.

Așa cum știți, o serie de investiții finanțate în Programul Operațional Sectorial 2007–2014 au necesitat din partea autorităților efortul de asigurare a finanțării prin fazare în cadrul noului Program Operațional Investiții Majore 2014–2020, din cauza nefinalizării acestora în cadrul perioadelor programate. Prin acest proces administrativ, se asigură continuitatea finanțării pentru aceste investiții, dar, în același timp, se diminuează valoarea netă potențială a fondurilor asigurate de către Uniunea Europeană.

Neîncadrarea acestor investiții în termenele asumate în cadrul procesului de selecție și atribuire a fost motivată de circumstanțe diverse și a creat un impact negativ asupra premiselor care au stat la baza inițiativelor de dezvoltare ale beneficiarilor. Autoritățile contractante au evidențiat, în solicitările de fazare ale acestor investiții nefinalizate, o numeroasă serie de evenimente sau circumstanțe cu caracter perturbator care au survenit pe parcursul derulării proiectelor. Fără a considera lista exhaustivă, au fost invocate în mod repetat:

– condiții fizice imprevizibile;

- reglementări sau îngrădiri ale diverselor autorități ale

- statului;

- restricții limitative ale legislației în domeniul achizițiilor

- publice;

- dispoziții contradictorii din sfera legislativă sau

- necorelări ale actelor normative.

Aceste evenimente au fost utilizate frecvent de către autoritățile contractante la baza motivației potrivit căreia circumstanțele neimputabile beneficiarilor sau executanților de contracte asigură continuitatea finanțării din fonduri nerambursabile.

Condițiile generale și specifice de contract FIDIC utilizate în modelele de contracte de lucrări au fost amendate prin diverse norme și modele de aplicare, fapt care a dus la alterarea spiritului și a sensurilor esențiale ale acestor condiții. Mai mult decât atât, au fost promovate în dezbatere publică acte normative ca, de exemplu, propunerea de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 1.405/2010, care limitează utilizarea acestor condiții pe criterii valorice și/sau după anul 2020.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumesc domnului senator George Edward Dircă, din partea Grupului parlamentar al USR.

Tot din partea Grupului parlamentar al USR, Mihai Goțiu, eu, voi prezenta o interpelare.

Hristos a înviat!

Interpelarea are titlul „Domnule ministru Pavel Năstase, și dumneavoastră schimbați educația peste noapte, ca hoții?”. Domnule ministru al educației Pavel Năstase,

Am fost extrem de neplăcut surprins de modul în care ați decis să eliminați atribuțiile Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și ale Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) din evaluarea școlilor doctorale și transferarea lor către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). Cu părere de rău, constat că ați evitat acest subiect în discuțiile pe care le-am avut în Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport de la Senat, precum și în răspunsurile trimise la interpelările de până acum, în cadrul cărora au fost aduse în dezbatere atât strategia dumneavoastră ca ministru al educației, cât și evaluarea școlilor doctorale și viitorul CNATDCU. Mai mult, după cum am fost informat și de către colegii deputați și am citit și în presă, această decizie a fost luată prin ascunderea ei într-o documentație amplă, de aproximativ 65 de pagini, care nu avea legătură cu școlile doctorale, pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților în ultimul moment!

La fel de surprinzătoare (în mod neplăcut) a fost afirmația dumneavoastră conform căreia, în acest mod, se va conta mai mult pe autonomia universităților, pe faptul că bazele de date și informațiile care se referă la resursa umană, în special la conducătorii de doctorat și la rezultatele cercetării științifice, se regăsesc la universități, și nu la CNATDCU sau la CNCS.

Domnule ministru, chiar credeți că școlile doctorale din România se pot autoevalua? Chiar trebuie să enumerăm toate listele de nepotisme și favoritisme din universitățile românești ori notoriile scandaluri de plagiat din ultimii ani, care reprezintă, oricum, doar vârful aisbergului, fiind verificate doar lucrările de doctorat ale câtorva persoane publice?

Însă nu doar faptul că ați trecut această decizie prin Camera Deputaților printr-o metodă comparabilă cu cea în care a fost adoptată celebra Ordonanță nr. 13 este iritant, ci și înlocuirea CNATDCU cu ARACIS în privința evaluării școlilor doctorale. Chiar dacă vă supără acest lucru, fiind și dumneavoastră până în acest an membru al Consiliului ARACIS, țin să vă informez că această instituție este cunoscută în lumea academică drept una dintre cele mai puțin reformate instituții din învățământul românesc. Competențele, din punct de vedere științific, ale multora dintre membrii ARACIS sunt la un nivel mai mult decât discutabil și este absolut imposibil de crezut că aceștia vor putea evalua performanțele școlilor doctorale și, mai mult, că asemenea evaluări vor fi credibile!

Au mai prezentat interpelări scrise astăzi:

- Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Marius Nicoară, Iancu Caracota și Eleonora Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL. Întrebări au mai fost puse de către:

- Alexandru Miron Smarandache și Dan Cristian Ovidiu

- Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Iancu Caracota, Pereș Alexandru, Eleonora Carmen Hărău, Costel Șoptică, din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Cseke Attila Zoltán, din partea Grupului parlamentar

- al UDMR.

A fost prezentat în scris un răspuns adresat lui Liviu Marian Pop, de la PSD, de către Mihai Dan Chirică, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Au solicitat amânare la întrebările domnului senator Vasile Ilea, de la PSD, Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor.

Cu acestea, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 18 aprilie 2017. Hristos a înviat!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944749]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 61/25.IV.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei