Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 aprilie 2016
Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
Gabriela Crețu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte.
Am ezitat dacă să mai intervin sau nu, pentru că colegul Daniel Barbu deja a spus foarte multe din cele pe care voiam să le spun, dar mă simt datoare să dau o explicație colegilor mei, care m-au întrebat de ce am ieșit relativ contrariată – ca să folosesc un cuvânt slab – data trecută din sala Senatului României.
În această Cameră s-a spus textual data trecută că trebuie descurajată apariția unor propuneri diferite de opinia intervenienților.
Stimați colegi,
Cu o opinie diferită putem fi de acord sau nu. Opinii diferite au existat și există în interiorul societății, există în interiorul bisericii însăși, așa cum există diferite biserici care, între ele, poate se deosebesc doar pe vreo opinie pe care una sau alta a transformat-o în adevăr. Dar în Parlamentul României opiniile diferite sunt obligatorii, că acesta este rolul nostru: să exprimăm pluralismul politic!
Opinia poate fi susținută sau respinsă cu argumente de ordin rațional și care au legătură cu textul, nu cu pledoarii patetice și care se duc înapoi la 1350.
Dragi colegi, cu asemenea argumente, mâine, o să votăm desființarea Parlamentului, pentru că la 1350 el nu exista și nimeni nu-i simțea lipsa!
Noi suntem reprezentanți ai cetățenilor și, ca reprezentanți ai cetățenilor, decidem ceea ce noi credem de cuviință, votul nu este imperativ. Dar poate că facem o greșeală uneori: știind că suntem reprezentanți, credem că opinia noastră este reprezentativă.
Uneori, este cazul să aplecăm urechea la ceea ce spun oamenii. Și eu, de o săptămână, testez acest lucru în diverse medii reale și virtuale și opiniile sunt așa cum trebuie să fie: foarte diferite.
Așa că, stimați colegi, eu sper din suflet că a fost doar o greșeală, că ne-am implicat patetic, pentru că credința se dovedește, așa cum s-a dovedit în toată istoria, o cauză de diviziune, de disensiune, în loc să fie o cale de construire a comunității, așa cum avem atâta nevoie.
Cred că putem discuta, e nevoie să discutăm și nu atât acest aspect, mulți colegi au spus că poate e tardiv, e drept. Nu cred că nici măcar cei care sunt total în dezacord cu catedrala se gândesc să o mai dărâme. Problema e alta. Avem problema opoziției între religia creștină și cea musulmană și avem o grămadă de reacții publice. Ele trebuie discutate aici și în termeni raționali...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.