Florin Constantinescu

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Discuțiile privind Programul de convergență și amânarea aderării țării noastre la zona euro au constituit principalul subiect al zilelor trecute. În proiectul Programului de convergență al României pentru perioada 2011 – 2014 s-a arătat doar că România poate intra în Mecanismul European al Ratelor de Schimb – ERM II, „în perspectiva anilor 2013–2014”, fără să se mai facă însă referire la angajamentul asumat distinct în perioada anterioară, de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015.

În primăvara anului trecut, pentru moneda euro era stabilită în mod distinct adoptarea la 1 ianuarie 2015. Nu mă refer aici la impactul economic al aderării la moneda euro, ci la verticalitatea declarațiilor oficiale, declarații pe care Guvernul Boc le prezintă Comisiei Europene.

Atenția opiniei publice este îndreptată acum spre acest Program de convergență, care, pe modelul anului trecut, va fi aprobat și trimis Comisiei Europene mult prea târziu.

Așa cum este prezentat în presă, la capitolul „Riscuri” sunt specificate unele avertismente cu privire la starea economiei. Astfel, cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice, iar consumul privat își va relua avansul după contracția severă din anii precedenți, dar poate fi limitat din cauza „majorării neprevăzute” a unor impozite și a creșterii de prețuri la petrol și alimente la nivel mondial.

De asemenea, pe plan intern există riscul unor condiții climatice defavorabile pentru agricultură pe o perioadă prelungită, ceea ce ar diminua oferta de produse agroalimentare, cu efect de reducere a autoconsumului și a pieței țărănești și de creștere a importurilor de astfel de produse pentru acoperirea cererii.

Absorbția scăzută a fondurilor europene, care ar implica un nivel redus al investițiilor, precum și menținerea unor creditări limitate, cu efect asupra consumului, sau majorarea neprevăzută a unor impozite, taxe și prețuri reglementate reprezintă riscuri suplimentare de reducere a cererii interne.

Din păcate, documentul despre care vorbim nu relevă o ieșire a României din criză. Din acest motiv, consider că ar fi fost firesc ca acest document, în stadiu de proiect, să fie supus unei minime dezbateri publice, să fie discutat cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României, cu analiști economici și cu toată clasa politică. Discuția s-a desfășurat sub auspiciile netransparente și neprofesioniste, pe care le-am probat deja, în nenumărate situații, sub Guvernul Boc.

Mă refeream mai sus la netransparența de care a dat dovadă Guvernul Boc. Nu este normal ca opinia publică să afle din presă faptul că România nu-și va îndeplini obiectivele și – culmea! – nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru acest eșec.