Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 aprilie 2011
Senatul · MO 51/2011 · 2011-04-27
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
· Declarații politice · respins
· procedural
· procedural
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 2–7 mai a.c Pagina 3–10 11–12
272 de discursuri
## Bună dimineața!
Începem ședința Senatului din 27 aprilie 2011, deschizând-o cu segmentul dedicat declarațiilor politice.
Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru a prezenta declarația politică pregătită.
Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică de astăzi are titlul „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”.
Problema securității alimentare a devenit una dintre cele mai serioase îngrijorări pentru societatea actuală. Pe lângă criza alimentară globală, trebuie să avem mereu în vedere și impactul produselor alimentare asupra sănătății, mai ales că există dispute aprinse pe plan european cu privire la acest aspect.
Cea mai recentă dezbatere în domeniu a apărut după cercetările Asociației Consumatorilor din Slovacia. Aceste studii semnalau că unele mari companii alimentare ar folosi ingrediente de o calitate scăzută pentru produsele alimentare destinate piețelor din răsăritul Uniunii Europene. Astfel, ar exista o diferențiere făcută cu bună știință între ingredientele pentru consumatorii vestici și cele destinate noilor state europene. În documentele date publicității se face trimitere la câteva mărci cunoscute de băuturi răcoritoare și de cafea.
Desigur, deocamdată nu este cazul să facem acuzații pripite sau să promovăm zvonuri care s-ar putea dovedi a fi nefondate. Cu toate acestea, situația necesită o anchetă serioasă, transparentă și amănunțită. Numai prin prisma rezultatelor unor cercetări mai ample, pe baze științifice, din partea autorităților europene, în colaborare cu cele naționale, se va putea ajunge la o concluzie finală pentru aplicarea unor eventuale sancțiuni, însă verificarea informațiilor apărute este o necesitate pentru a proteja interesele consumatorilor români. De aceea, consider că autoritățile specializate ale statului au obligația să se autosesizeze și să cerceteze cazul. Guvernul bulgar, prin ministrul agriculturii, a anunțat deja că va cere Comisiei Europene o investigație oficială.
În același timp, aceleași autorități specializate ar trebui să fie mult mai exigente și cu promovarea în mass-media a unor produse alimentare. Deși în SUA s-a încheiat deja o anchetă care a dovedit publicitatea falsă a unui gigant alimentar de produse lactate, această companie vinde încă produse identice în România, ele fiind promovate prin intermediul acelorași presupuse avantaje pentru consumatori. Totuși, nicio autoritate nu a început verificarea eventualelor mesaje false transmise publicului, iar compania respectivă, la fel ca altele, care își exagerează proprietățile produselor, nu este avertizată în niciun fel.
Din aceste motive, considerăm că nu ar exista nicio scuză pentru o eventuală lipsă de reacție a autorităților statului. Dorim ca anchetele în domeniu să devină o obișnuință, iar promovarea produselor să fie lipsită de exagerări și mistificări. Marile companii alimentare sunt bine-venite în România, dar ele trebuie să manifeste responsabilitate și transparență față de consumatori, iar dacă nu fac asta, atunci sancțiunile sunt obligatorii. Responsabilizarea lor este și un semn de respect pentru întreaga societate românească. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Dănuț Prunea, reprezentând Grupul parlamentar al PSD din Senatul României.
Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi se intitulează „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”.
Guvernul Boc consideră avantajele imediate ale asumării, pe bandă rulantă, a răspunderii Guvernului pe diferite legi ca fiind mai mari decât riscurile pentru țară pe termen lung ale acestei practici nedemocratice. În spatele ei găsim însă societățile comerciale legate de PDL, care și-au cumpărat anticipat o legislație care să le protejeze de răspunderea civilă normală și care să le asigure, printre altele, avantaje fiscale considerabile.
Procedând în felul acesta, unii cred că totul se reduce la dorința de a-i face pe unii mai bogați decât merită. În fapt, Guvernul Boc, lipsit de cea mai elementară etică, utilizează un sistem pervers de stimulente prin comenzi de stat, a căror licitație, dacă a avut loc cumva, a fost aranjată și, în plus, încurajează comportamentul lipsit de prevedere pe termen lung.
Asumându-și nu numai răspunderea pe diferite legi, ci și excesiv de multe riscuri, fără nicio fundamentare a oportunității lor, cum ar fi reducerea drastică a cheltuielilor salariale, concomitent cu risipa unor sume uriașe pe proiecte fără niciun impact economic sau social, membrii Guvernului Boc trădează o lipsă crasă de înțelegere a legităților fundamentale ale economiei. Neavând un plan în minte sau măcar niște principii raționale, capabile să orienteze acțiunile
întreprinse spre atingerea obiectivelor declarate a fi urmărite, Guvernul actual se comportă necugetat, nu-și îndeplinește obligațiile luate față de țară, fiindcă vrea să rezolve problemele ei contractând un munte de datorii, forțând pur și simplu firmele românești să facă costuri ridicate pentru a supraviețui, iar pe cele străine să nu realizeze nivelul profitului pentru care au venit în țara noastră.
Orice simț al datoriei și al corectitudinii în materie legislativă a fost înlocuit cu dorința de a promova propriul interes egoist, care nu reflectă nici pe departe nevoile și posibilitățile economiei naționale.
Guvernul, condus de dorința de a obține un câștig mare și rapid, a risipit în vânt orice scrupule în privința contractării de credite externe. Însă, în condițiile unui grad mare și foarte mare de îndatorare a țării, chiar și o mică scădere a încrederii populației în Guvern poate avea drept rezultat un colaps la scară națională și, pe de altă parte, exacerbarea dorinței de putere. În condițiile în care această încredere este foarte scăzută, se constată la fiecare pas că legile asumate de Guvern, fără dezbatere parlamentară, nu ajută economia și societatea să gestioneze judicios niște resurse tot mai reduse, mai inegal și arbitrar distribuite pe utilizatori, așa că beneficiile invocate a se obține prin instituirea unui sistem de legi corespunzătoare voinței guvernanților, nu cerințelor societății românești, au ajuns să fie mai mici decât costurile sociale ale aplicării acestora.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu, reprezentând Grupul parlamentar al senatorilor independenți, pentru a prezenta declarația politică pregătită. Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am intitulat declarația politică de astăzi „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
România are o serie de realizări incontestabile în materia politicii externe: intrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Din optica acestor constatări, integrarea în Spațiul Schengen ar reprezenta un pas firesc și posibil de realizat. Este un deziderat, dar și o obligație juridică asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
În prezent, Spațiul Schengen cuprinde 25 de state, dintre care trei țări sunt asociate, respectiv Norvegia, Islanda și Elveția. Dintre statele Uniunii Europene, doar România, Bulgaria și Cipru aplică parțial acquis-ul Schengen. Prin urmare, pentru români, încă nu este posibilă trecerea necondiționată a frontierei între oricare două state Schengen.
România și-a asumat serios obiectivul Schengen și nu este o afirmație dintr-un avânt patriotic, ci o realizare constatată de către oficialii europeni care au monitorizat situația. Ca dovadă, în anul 2010 a fost adoptat raportul de evaluare favorabil țării noastre cu privire la Sistemul de Informații Schengen. Astfel, se marca deschiderea pentru țara noastră la acest spațiu, din martie 2011. Tehnic, erau îndeplinite toate criteriile de pregătire în cele patru domenii: frontierele aeriene, vizele, cooperarea în domeniul polițienesc și protecția datelor. Sub cronometru, Guvernul României și-a îndeplinit riguros misiunea, primind chiar reacții pozitive de la Bruxelles.
În lumina progreselor constatate, apare o întrebare, deloc retorică, a existenței unei condiționalități și mize politice. La ultima sesiune de evaluare tehnică, Franța a dat un semnal pozitiv, deși anterior părea să nu agreeze această idee. Aparenta susținere politică ne-a impulsionat, deoarece decizia trebuia luată pe baza rapoartelor de evaluare.
De ce prezentul arată altfel?
Votul negativ în Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene a anulat criteriile tehnice impuse și, deopotrivă, realizările tehnice ale Guvernului. Ca urmare, Franța se implică în perioada curentă în acordarea de asistență pentru securizarea frontierelor externe ale României. Mai mult, țara noastră și Franța s-au angajat în demersuri pentru combaterea infracționalității și a rețelelor de exploatare a minorilor.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Emilian Frâncu, reprezentând Grupul parlamentar al PNL din Senatul României.
Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”.
În perioada sărbătorilor pascale, perioadă care ar trebui marcată prin fapte bune și solidaritate, am avut cu toții
neplăcerea de a vedea cum ni se răpește încă o sursă de speranță și bucurie. Nu erau destul haosul creat în sistemul sanitar și nici gustul amar lăsat de șirul de evenimente care au dus la vacantarea funcției de ministru al muncii, a mai fost nevoie de încă o dezamăgire.
Conform noului Program de convergență al Guvernului pentru perioada 2011–2014, Executivul nu-și mai asumă adoptarea monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2015, așa cum stabilise Consiliul de administrație al BNR în 2009.
Am folosit cuvântul „dezamăgire” nu pentru că aș avea pretenția că Guvernul actual trebuie să-și îndeplinească obiectivele asumate. Dimpotrivă, surpriza ar fi fost dacă măsurile habarniste, luate sub pretextul austerității, chiar ar fi funcționat. Dezamăgirea vine din faptul că trebuie să asistăm încă o dată la ratarea unui obiectiv care ne-ar fi dat speranță de mai bine. Intrarea României în zona euro ne-ar fi adus nu numai mândria de a avea o monedă puternică, ci și numeroase beneficii economice, ar fi fost un indiciu că România totuși face pași în direcția bună, chiar dacă ritmul de înaintare este lent.
Acum însă până și acest obiectiv este pus sub semnul întrebării. De fapt, se poate spune că cea mai mare dintre realizările acestei țări ca membră a Uniunii Europene este tocmai faptul de a fi devenit membră. După 1 ianuarie 2007, România a reușit să se remarce mai mult în sens negativ, fiindu-i blocată intrarea în Spațiul Schengen, rămânând cu monitorizarea pe justiție, generând corupția chiar la nivelul Parlamentului European și căpătând în doar câțiva ani statutul de paria al Uniunii Europene.
Printr-o coincidență, mare parte a acestei perioade a fost portocalie, o culoare la care s-ar părea că obiectivele europene au alergie. Ceea ce unii se chinuiesc să construiască, alții distrug cu lejeritate, iar când în discuție sunt planuri pe termen lung, orice greșeală are nevoie de ani pentru a fi remediată.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, reprezentând Grupul parlamentar al PSD din Senat.
Domnule senator, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am intitulat declarația politică „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”.
Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
Discuțiile privind Programul de convergență și amânarea aderării țării noastre la zona euro au constituit principalul subiect al zilelor trecute. În proiectul Programului de convergență al României pentru perioada 2011 – 2014 s-a arătat doar că România poate intra în Mecanismul European al Ratelor de Schimb – ERM II, „în perspectiva anilor 2013–2014”, fără să se mai facă însă referire la angajamentul asumat distinct în perioada anterioară, de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015.
În primăvara anului trecut, pentru moneda euro era stabilită în mod distinct adoptarea la 1 ianuarie 2015. Nu mă refer aici la impactul economic al aderării la moneda euro, ci la verticalitatea declarațiilor oficiale, declarații pe care Guvernul Boc le prezintă Comisiei Europene.
Atenția opiniei publice este îndreptată acum spre acest Program de convergență, care, pe modelul anului trecut, va fi aprobat și trimis Comisiei Europene mult prea târziu.
Așa cum este prezentat în presă, la capitolul „Riscuri” sunt specificate unele avertismente cu privire la starea economiei. Astfel, cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice, iar consumul privat își va relua avansul după contracția severă din anii precedenți, dar poate fi limitat din cauza „majorării neprevăzute” a unor impozite și a creșterii de prețuri la petrol și alimente la nivel mondial.
De asemenea, pe plan intern există riscul unor condiții climatice defavorabile pentru agricultură pe o perioadă prelungită, ceea ce ar diminua oferta de produse agroalimentare, cu efect de reducere a autoconsumului și a pieței țărănești și de creștere a importurilor de astfel de produse pentru acoperirea cererii.
Absorbția scăzută a fondurilor europene, care ar implica un nivel redus al investițiilor, precum și menținerea unor creditări limitate, cu efect asupra consumului, sau majorarea neprevăzută a unor impozite, taxe și prețuri reglementate reprezintă riscuri suplimentare de reducere a cererii interne.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult, domnule senator.
Printre colegii care sunt prezenți la această oră matinală mai există interes pentru susținerea de la tribună a declarațiilor politice?
Dacă nu, aș dori să vă informez că următorii colegi au depus în scris declarații politice pentru ședința în plen de astăzi:
– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Alexandru Mocanu și Gheorghe David;
– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Ioan Mang, Gheorghe Pop, Alexandru Cordoș, Șerban Valeca și Adrian Țuțuianu;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Marius Petre Nicoară și Varujan Vosganian.
Încheiem aici segmentul dedicat declarațiilor politice.
Declarația politică se intitulează „Maseuza Victor Ponta!”. Conform transcrierii unei înregistrări audio, Sebastian Ghiță zice, într-o discuție cu Sorin Ovidiu Vântu, pe tema audienței scăzute a emisiunilor „Realității TV”: „M-am rugat de ei, i-am zis lu’ Ponta: «Bă, o f... pe mă-ta, fac doar 1,2 puncte de rating, te duci la televizor!» Și s-a dus, săracul. Mi-a zis: «Mă duc, mă, în p... mea, dau breaking news, fac ce vreți voi, na, vin eu la televizor.» Nu o mai tragem în sus (audiența – n.a.), o pierdem de la ora 5-6 și nu mai apucăm s-o tragem în sus.”
Dar să traducem, măcar în parte, cele de mai sus.
Ponta, a cărui mamă era amenințată cu violul în convorbirea amintită, chiar dacă pare, nu este vreo maseuză la SPA-ul lui Sebastian Ghiță, ci este, dacă nu ați uitat cumva, viitorul prim-ministru al României, speranța de mai bine a poporului român, vai de steaua noastră!
Domnul Ponta este acela care zice că, de cum va ajunge premier, bebelușii vor primi biberoane și lapte praf gratis, liceenii vor lua BAC-ul chiar și fără note de trecere, studenții își vor găsi joburi pe marginea drumului, profesorii, doctorii și funcționarii vor avea salarii care le vor permite concedii în Hawaii, pensionarii vor primi, pe lângă o pensie babană, nu doar lapte și miere, dar și o primă de murături, medicamentele vor fi toate gratuite, iar puturoșii vor primi ajutoare sociale îndestulătoare. În acest fel, țara va prospera și vom ajunge pe cele mai înalte culmi ale progresului și civilizației capitalismului de consum. Că de producție să se ocupe... nemții!
Revin și repet, în transcrierea convorbirii este vorba despre Victor Ponta, președintele PSD și copreședintele USL, anunțat ca sigur prim-ministru în viitoarea guvernare. Dar acestea, aflăm acum din gura lui Sebastian Ghiță, sunt numai titulaturi înscrise pe o carte de vizită iluzorie, un fel de „abureli” pentru poporul îndobitocit de holbatul la televizor. În realitate, Victor Ponta este un bufon, bufonul lui Crin Antonescu, la rândul său un filfizon care abuzează de dreptul de a spune prostii, un fel de Rică Venturiano care se joacă de-a Vlad Țepeș.
Iată însă că bufonul Ponta, dacă nu are un raliu în program sau un concurs de Miss TSD, sare din papuci la ordinul lui Sebastian Ghiță – patronul ASESOFT Ploiești, împreună cu care (a se citi „pe banii căruia”) domnul Ponta își face concediile – ca să salveze rating-ul „Realității TV”.
Declarația politică este intitulată „Munca la negru”. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Intrată în limbajul politic și, tot mai insistent, în cel al opiniei publice, sintagma „munca la negru” este prezentă în mai toate țările lumii.
Altfel spus, este vorba despre activitățile lucrative desfășurate de o considerabilă parte a populației care, din diferite motive, acceptă să-și acopere nevoile zilnice de trai ignorând obligațiile pe care, în mod normal, le are față de societatea în care trăiește. Nu plătește impozite, ignoră să contribuie la fondurile pentru asigurările de sănătate, de șomaj, de pensii etc., dar atunci când ajunge în situații-limită, în numele libertăților democratice, iese în stradă pentru a-i cere statului – indiferent de culoarea sa politică – să fie protejată: prin plata șomajului, prin facilități în asistența medicală, prin reducerea sau chiar anularea plății unor taxe cum ar fi încălzirea, alimentarea cu apă din rețeaua centralizată, transportul în comun etc.
Această evaziune – asupra căreia nu are rost să insist, fiindcă este la îndemâna fiecăruia să și-o explice – este tacit acceptată atât de angajat, cât și de angajator. Primul, fiindcă se mulțumește să aibă un loc de muncă, fie el temporar, iar cel de al doilea, fiindcă nu este nevoit să plătească acel minimum de 28% contribuție de asigurări sociale stabilit prin lege, în cazul țării noastre, în vreme ce salariatului, prin cartea de muncă, i se rețin 16,5%.
E adevărat, potrivit datelor recent date publicității, taxarea muncii în România este printre cele mai ridicate din UE, dar, în același timp, și „munca la negru” este dintre cele mai ridicate, ceea ce înseamnă că pentru a-și acoperi obligațiile față de toți cetățenii statul își asigură fondurile din banii celor care plătesc, în vreme ce drepturile sunt aceleași pentru toată lumea!
Noul Cod al muncii, ale cărui prevederi urmează să intre în vigoare peste câteva zile, și-a propus să elimine aceste inechități. Pe de o parte, printr-o mai realistă corelare între drepturile și obligațiile angajatorului și angajatului în ceea ce
privește durata contractului de muncă, iar pe de altă parte, printr-o mai consistentă responsabilitate față de fișa postului celui angajat.
Declarația politică se intitulează „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”.
Stimați colegi,
În declarația mea politică de astăzi doresc să mă refer la onoare sau, mai bine spus, la modul cum Partidul Democrat Liberal a reușit să ducă în derizoriu instituția demisiei de onoare.
În urmă cu o săptămână, domnul Ioan Nelu Botiș, ministru al Cabinetului Boc, și-a anunțat demisia din funcție ca urmare a scandalului privind angajarea soției sale într-un proiect european finanțat chiar prin ministerul pe care l-a condus până mai ieri. Liderul PDL a folosit un cuvânt tare și a vorbit despre demisie de onoare.
Vă întreb însă pe dumneavoastră: despre ce fel de morală vorbește domnul ex-ministru? Despre morala celui prins asupra faptei? Dacă tot spune că este un om moral, cum de l-a lăsat moralitatea pe care o invocă acum să ajungă în situația aceasta de incompatibilitate?
Mai mult decât atât, dacă domnul Botiș tot face parte dintr-un partid plin de oameni cu morală, ca să nu zic plin de moraliști, această moralitate ar fi trebuit să-l determine să-și dea demisia din prima zi, nu abia în urma consultărilor și calculelor politice făcute cu Traian Băsescu, Emil Boc, Ioan Oltean sau alți susținători.
Cred că mult mai onorant era dacă domnul Botiș și soția Domniei Sale evitau din start să se implice într-o asemenea „afacere”. Eventual, să nu fi acceptat numirea în funcția de ministru, dacă tot știa că poate avea probleme. Atunci, da, puteam spune că a fost un om onest și de bună-credință. Așa însă... După ce ai fost prins cu șmecheria, să vii și să vorbești despre onoare mi se pare un gest cel puțin sfidător, dacă nu imoral.
Domnul ministru și-a adus aminte de cuvântul „morală” doar pentru că, din nefericire pentru dumnealui, mass-media a reușit să dezvăluie cazul. Sunt sigur că, dacă nu ar fi apărut informații în presă și nu ar fi fost vorba despre bani europeni, nu am fi asistat la nicio demisie.
Stimate doamne și stimați domni,
Dincolo de cât de mult nu le pasă liderilor PDL de moralitate, cazul Botiș mai dovedește și altceva. În primul rând, pasivitatea premierului Emil Boc, care l-a ținut în brațe până în ultima clipă pe ministrul prins cu banii europeni în sac, arată cât se poate de clar, dacă mai era nevoie, că, de fapt, nu avem un prim-ministru adevărat, ci doar un delegat de la Palatul Cotroceni. S-a ajuns în situația hilară ca un ministru să fie nevoit să aștepte „binecuvântarea” lui Traian Băsescu ca să-și poată anunța așa-zisa demisie de onoare!
Declarația politică este intitulată „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”.
## Stimate colege,
## Stimați colegi,
Peste câteva zile vom sărbători, la fel ca în fiecare an pe data de 1 Mai, Ziua Mondială a Muncii și a celor ce muncesc! În această zi, majoritatea celor ce muncesc sunt liberi de orice îndatorire de a lucra, fiind îndemnați a se bucura de acest prilej unic în an, când au loc manifestații de toate felurile, care celebrează faptul că încă mai există oameni capabili și în măsură să muncească pentru a dezvolta și a duce spre progres societatea în care trăim.
Mă întreb, având în vedere situația actuală, dacă pe data de 1 Mai cei ce muncesc se vor bucura într-adevăr de acea zi. 1 Mai cade anul acesta într-o zi de duminică, zi care oricum este liberă. Ce să facem, este o coincidență! Poate marea majoritate va ieși cu familia la iarbă verde, la un grătar, însă vor trata ziua de 1 Mai doar ca pe o simplă zi liberă, întrucât munca pe care o fac ei în ziua de azi este pentru ei o povară și o obligație, mai degrabă, decât o mândrie pentru faptul că se construiește și se dezvoltă o societate prin ei.
Pentru mulți români care muncesc, munca a devenit doar o veritabilă cale înspre supraviețuire, nicidecum un act de mândrie, întrucât actuala putere din România este cea răspunzătoare și, în același timp, generatoare a unei astfel de situații. Măsurile guvernării portocalii, exprimate mai ales prin Legea salarizării, Codul muncii și Codul dialogului social, nu fac decât să ducă actuala clasă muncitoare spre o nouă eră sclavagistă, în care munca este văzută ca o obligație, și nu ca un drept, limitele și condițiile de muncă sunt după bunul-plac al angajatorului, care deja nu mai vede angajatul precum un partener, ci precum o posesiune.
Acestea fiind spuse, putem concluziona faptul că sensul muncii se denaturează, iar munca nu mai este tratată ca un scop în sine, ci ca un mod de a face rău mai degrabă muncitorilor. Actualii guvernanți lasă orice eveniment fără lipsă de entuziasm, fără bucuria momentului, fără capacitatea de comprehensiune a sensului muncii, aspecte care vor duce în timp la crearea unui fenomen prin care
Declarația politică se intitulează „Cronica unei demisii forțate”.
## Doamnelor și domnilor,
Sper că vi-l mai amintiți pe ministrul prins cu ocaua mică, ale cărui două prenume identice, unul serios și unul de alint, reprezintă ori o bâlbâială a nașului de botez, ori una a părinților, care și-au lăsat o marjă de siguranță pentru când ar trebui să-l urecheze și i-au spus „Ioan” și au adăugat o picătură de răsfăț în prescurtarea familiară a aceluiași prenume, atunci când i-au spus și „Nelu”.
Nu știu sub ce apelativ i s-au adresat însă atunci când a demisionat de Paște, într-o încercare eșuată de a face un gest eroic impus de o comandă politică, dar cred că exministrul nu merită sub nicio formă nici admirația lor, nici admirația noastră. Toate gafele, toate bâlbele lui politice îl caracterizează drept un om nepregătit pentru funcția pe care a avut-o și din care a făcut foarte mult rău.
Acest matelot stângaci, pus la cârma unui minister extrem de important de către un comandant căzut și el în dizgrația publică, a gestionat falimentar problema pensiilor – făcând afirmații de cel mai autentic amatorism, gen „pensiile sunt un fel de sistem tip Caritas”–, problema Codului muncii și, mai nou, a Legii dialogului social.
Dacă stăm să ne gândim, ultima cel puțin a reprezentat corolarul unei activități absolut dezastruoase, mai ales că Guvernul s-a prefăcut că analizează temeinic amendamentele depuse de noi, parlamentarii, cărora iar ne sărea rândul la dezbaterea în forul legislativ a acestor aspecte extrem de serioase ale vieții sociale.
Demisia unui personaj care nu a reușit nicio clipă să fie la înălțimea funcției și a rolului său, repartizat prin conjunctura în care s-a aflat, nu rezolvă cu nimic starea națiunii. Nimic bun nu ne așteaptă nici de acum încolo. O politică de austeritate fără limite se conturează amenințător și pentru viitorul apropiat, și pentru cel mai îndepărtat. Reduceri de personal, eliminarea definitivă a plății celui de-al 13-lea salariu, a tichetelor de masă și a primelor de vacanță pentru 2012, inclusiv înghețarea punctului de pensie sunt doar câteva dintre măsurile pregătite de Guvern.
Declarația politică este intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”.
Facem reformă, ieșim din criză... Ba nu, aproape ieșim din recesiune. Cuvinte înșiruite de cei care ne guvernează, cuvinte lipsite de substanță care nu mai interesează pe nimeni.
De aproape doi ani am atras atenția, cu toată bunacredință, premierului că adevăratele sale preocupări trebuie să fie: locurile de muncă, eliminarea sărăciei, creșterea productivității muncii, cercetarea, educația și sănătatea. Nimic din toate acestea nu a atras atenția guvernanților, ba, mai mult, la majoritatea interpelărilor și întrebărilor am primit răspunsuri politicianiste, unele semnate de secretari de stat care dovedesc o lipsă de profesionalism jenantă. La toate acestea nu am considerat necesar să le răspund cu aceeași monedă, deoarece ar fi fost descalificant.
Din această cauză, eram pe cale să ignor bâlbele acestor muzicanți fără partitură, dacă nu s-ar prefigura un alt pericol la adresa economiei românești și al deteriorării situației românilor. Este vorba despre acceptarea de către guvernanții noștri a deciziilor pe care le iau reprezentanții organismelor străine, cu o aroganță nepermisă decât prin cluburile portocalii.
În timp ce șefii acestor funcționari internaționali anunță opinia publică despre faptul că va veni o altă mare criză economică, și în special una alimentară, cei care sunt arondați țării noastre nu au reușit prin programul impus să realizeze creșterea economică a României prognozată în programul desenat chiar de ei.
Și atunci se pune întrebarea: dacă acest program nu și-a atins ținta propusă, de ce mai avem nevoie de sfaturile acestor funcționari internaționali? Mai trebuie continuat programul de îndatorare a statului către băncile străine?
Văzând secretul lui Polichinele – ajutorul statului acordat băncilor în vârful crizei financiare și atitudinea actuală a acelorași bănci –, zece țări din UE au hotărât să introducă suprataxarea băncilor ca măsură alternativă la austeritatea impusă propriilor populații. În acest mod, la apariția unei noi crize, băncile vor trebui să fie pregătite și să nu mai apeleze la ajutorul contribuabililor.
Declarația politică se intitulează „1 Mai – 1886 și 2011”. Stimați colegi,
Într-o țară condusă haotic și despotic, cu o economie pe butuci și un Guvern debil, apare ca necesară o referire, fie ea și scurtă, fie ea și doar prin intermediul unei simple declarații politice, la ziua de 1 Mai, cu tot ce a însemnat, cu ce n-a trebuit să însemne și ce mai reprezintă ea astăzi.
E drept că, în România, trimiterea la 1 Mai muncitoresc capătă brusc o nuanță respingătoare. Firesc cumva, după instrumentarea politico-propagandistică de dinainte de 1989. Dar asta e partea cu ce n-a trebuit să însemne 1 Mai.
Pentru că semnificația corectă ne trimite tocmai în 1886, când, în cadrul întrunirii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, George Edmonston – fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor – a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.
Trei ani mai târziu, Congresul Internaționalei Socialiste a hotărât ca 1 Mai să devină Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, 1886.
Vorbim, așadar, de o însemnătate profundă a sărbătorii, dincolo de pancarte și defilări ordonate, dincolo de propagandă politică, dincolo de pervertirea acumulată în anii triști ai comunismului.
Revenind la zilele noastre, oricum am da-o, tot trist e rezultatul, pentru că nu putem să ne facem că nu observăm discrepanța majoră dintre ceea ce a constituit motorul acestei sărbători și ce trăim acum, pentru că, dacă la originea semnificației zilei de 1 Mai se află obținerea și recunoașterea unor drepturi pentru muncitori și mișcarea sindicală, astăzi asistăm la un efort concentrat, cinic și clocotind de ignoranță al actualei puteri de a elimina asemenea drepturi.
Nu reiau acum toate criticile pe fondul Codului muncii, varianta PDL – FMI. Dar, inevitabil, trebuie dată măcar următoarea comparație: dacă în 1886 sute de mii de protestatari mărșăluiau pe străzile din Statele Unite (90 de mii doar la Chicago), cerând și câștigând dreptul la ziua de muncă de 8 ore, Guvernul PDL–Băsescu impune în 2011 condiții absurde, în care programul și norma de lucru sunt stabilite exclusiv de către angajator, inclusiv programul „normal” (!!!) de 16 ore/zi. E doar un exemplu din câteva sute.
Declarația politică este intitulată „Din ce în ce mai bine”. Bună dimineața și Hristos a înviat!
Mă bucur că guvernanții noștri au vrut ca de sărbători să ne vorbească despre lucruri frumoase, au vrut să ne dea speranță, ieșind cu tot felul de declarații entuziaste. Însă nu-mi place când suntem mințiți în față.
Campionul declarațiilor bombastice este nimeni altul decât premierul Emil Boc, pe care vizitele la Cluj-Napoca îl inspiră, ajungând să ne vorbească în expresii populare de genul „după vreme rea, vine vreme bună”.
Asta o știm și noi, dar ce ne facem când cei care mențin vremea rea sunt la guvernare?
Tot ceea ce ne declară oficial cei din PDL, asigurându-ne că ne merge din ce în ce mai bine, este contrazis de Institutul Național de Statistică sau de studiile EUROSTAT. A devenit o obișnuință să primim informații contradictorii, dar parcă lucrurile nu au fost nicicând mai exagerate decât acum, când Guvernul încearcă să acopere faptul că suntem depășiți, pur și simplu, de datoria externă, dar și de obligațiile financiare din țară.
Ne aflăm într-un impas care nu este efect al crizei, stimați colegi, ci al proastei administrări a tot ceea ce a însemnat economia României. Vorbesc la trecut pentru că din 2008 și până acum situația economică s-a deteriorat vizibil, colapsul fiind indus de măsurile total lipsite de responsabilitate.
Este evident că povara pe care o ducem cu toții este departe de a fi ușurată, așa cum ni se spune acum. Nu este nevoie decât de un raționament logic și de matematică simplă, de clase primare, pentru a realiza acest lucru. Nici în 2011 și nici în 2012 nu vom prospera, pentru simplul motiv că nu s-a făcut nimic în această direcție, economia funcționând într-o inerție periculoasă. Ni s-a tot vehiculat creșterea exporturilor în 2010, dar au uitat să ne spună cei de la Guvern despre creșterea la fel de spectaculoasă a importurilor, ceea ce ne-a menținut în același deficit.
Sper, în final, că ați petrecut și dumneavoastră, și guvernanții sărbători liniștite, dar acum este timpul să ne întoarcem la realitatea zilei, care este alta decât se încearcă să ni se inducă.
Ziua de 24 aprilie este ziua comemorării primului genocid al secolului al XX-lea, când armenii din întreaga lume și cei care îi prețuiesc își amintesc cu pioșenie de victimele masacrelor săvârșite în Imperiul Otoman.
În 24 aprilie 1915, în capitala imperiului, Constantinopol, sute de intelectuali armeni au fost arestați. Cei mai mulți dintre ei, printre care și Daniel Varujan, cel mai mare poet al armenilor, aflat atunci în vârstă de 31 de ani, cei doi deputați din partea comunității armene, Krikor Zohrab și Vartkes Serenguelian, laolaltă cu alți reprezentanți ai elitei culturale și politice a comunității armene, au fost uciși în mod bestial. În aceeași zi, autoritățile otomane au dat ordinul de deportare a armenilor din ținuturile lor de baștină.
În urma masacrelor și deportărilor în masă au pierit în jur de un milion și jumătate de persoane, în cea mai mare parte femei și copii. În câțiva ani, în Anatolia răsăriteană comunitățile armene au fost complet nimicite, lăsând în urmă biserici, lăcașuri de cultură și locuințe părăsite, trupuri înghițite de apele Eufratului sau acoperite de nisipul deșertului. Cei care s-au salvat și urmașii lor se află răspândiți pe toate meridianele lumii. Ei își duc, acolo unde se găsesc, o viață demnă.
România a fost una dintre primele țări care, în timpul guvernării lui Ion I.C. Brătianu, s-au oferit să-i primească pe refugiații armeni. Este pentru mine o nespusă mândrie să exprim sub cupola Senatului, în numele Uniunii Armenilor din România, adânca recunoștință a armenilor, locuitori ai acestui pământ, poporului frate român și patriei comune România, de la care noi nu revendicăm decât dreptul de a contribui la prosperitatea ei.
Solidaritatea statului român față de soarta poporului armean s-a manifestat permanent. România s-a numărat printre statele care i-au primit pe reprezentanții Guvernului tinerei Republici Armenia, exilați în 1920, după ocuparea țării de bolșevici, și tot statul român a fost cel dintâi dintre statele lumii, din spațiul ex-sovietic, care a recunoscut, în decembrie 1991, existența noului stat armean. Iar în Europa Centrală și de Est, România a fost cea dintâi care a oferit, după declararea independenței, condițiile deschiderii unei ambasade a Republicii Armenia.
Conform programului, la ora 10.00 aș dori să încurajez colegii să vină către sala de plen, pentru a putea să începem partea a doua a ședinței, cea dedicată legiferării.
Așteptăm câteva minute pentru ca liderii grupurilor parlamentare să-și anunțe colegii pentru a veni către sala de plen. La ora 10.00 începem ședința în plen în format extins.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Humelnicu Augustin Daniel absent Domnul senator Gheorghe David va da citire listei Ichim Paul prezent alfabetice a colegelor și colegilor, în speranța de a putea Igaș Traian Constantin Guvern începe ședința noastră în plen. Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent **Domnul Gheorghe David:** Jurcan Dorel prezent Bună dimineața tuturor! Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond absent Albert Álmos prezent Mang Ioan prezent Andrei Florin Mircea prezent Marcu Gheorghe prezent Andronescu Ecaterina prezentă Mardare Radu Cătălin prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Marian Ovidiu prezent Arcaș Viorel prezent Marian Valer absent Ariton Ion Guvern Markó Béla Guvern Badea Viorel Riceard prezent Mazăre Alexandru prezent Banias Mircea Marius absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Bara Ion prezent Bașa Petru absent Mărcuțianu Ovidius absent Bădescu Iulian absent Meleșcanu Teodor Viorel absent Bălan Gheorghe Pavel învoire Mihăilescu Petru Șerban prezent Belacurencu Trifon prezent Mitrea Elena prezentă Berca Gabriel absent Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile absent Moga Nicolae absent Boagiu Anca Daniela Guvern Mustățea Vasile absent Boitan Minerva absentă Mutu Gabriel prezent Bokor Tiberiu prezent Necula Marius Gerard prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Nedelcu Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Chelaru Ioan prezent Nistor Vasile prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea absent Oprea Dumitru prezent Coca Laurențiu Florian prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Constantinescu Florin prezent Panțuru Tudor prezent Constantinescu Viorel prezent Pașca Liviu Titus prezent Cordoș Alexandru absent Păran Dorin prezent Corlățean Titus prezent Pereș Alexandru prezent Crăciun Avram prezent Pintilie Vasile prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Plăcintă Sorina Luminița prezentă Daea Petre prezent Pop Gheorghe absent David Cristian prezent Popa Cornel absent David Gheorghe prezent Popa Mihaela absentă Diaconescu Cristian absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Diaconu Mircea prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Dobra Nicolae prezent Rasaliu Marian Iulian absent Dumitru Constantin prezent Rădulescu Cristian prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Rădulescu Șerban prezent Feldman Radu Alexandru absent Robu Nicolae prezent Filip Petru prezent Rotaru Ion prezent Fodoreanu Sorin prezent Rușanu Dan Radu prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Rușeț Ion prezent Frunda György absent Saghian Gheorghe absent Găină Mihăiță prezent Savu Daniel prezent Geoană Mircea Dan prezent Sârbu Ilie prezent Ghișe Ioan absent Sbîrciu Ioan prezent Greblă Toni prezent Secășan Iosif absent Grosu Corneliu prezent Severin Georgică prezent Günthner Tiberiu prezent Silistru Doina prezentă Gyerkó László prezent Staicu Dumitru Florian absent
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc domnului senator David pentru efortul depus. Stimați colegi,
Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 aprilie 2011. Voi fi asistat la conducerea ședinței noastre de către domnii senatori Petru Filip și Gheorghe David, secretari ai Senatului.
În acest moment, 78 de senatori și-au înregistrat prezența.
Suntem în cvorum de ședință.
Dați-mi voie să supun atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi pregătită pentru astăzi.
Votul dumneavoastră pentru ordinea de zi, vă rog.
Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru, un program obișnuit, cu mențiunea că la ora 12.00, conform înțelegerii, vom da și voturi finale.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
De asemenea,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.
Inițiatorii, colegi deputați, sunt prezenți în plen? Nu sunt.
Am să-l invit pe domnul secretar de stat Marin Anton să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.
## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul susține prezenta modificare legislativă, deoarece în decursul timpului au fost aduse modificări multiple Legii apelor și s-a afectat caracterul unitar al legii.
Practic, prin această propunere legislativă se îndreaptă erorile de fond și de formă ale legii, motiv pentru care – încă o dată – Guvernul susține prezenta propunere legislativă.
## Mulțumesc.
Domnule senator Belacurencu, raportul comisiei, vă rog.
Domnule președinte, Stimați colegi,
În ședința sa din 22 martie 2011, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut și analizat propunerea legislativă și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente, care sunt prezentate în anexa la raport.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc, domnule senator.
Intervenții, dezbateri pe fondul acestei propuneri legislative?
Nu sunt.
Supun atenției și votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Senatul este primă Cameră sesizată.
La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Reprezentantul Ministerului Sănătății va ajunge în plenul nostru în câteva minute. Vă propun să revenim la acest text atunci când domnul secretar de stat Raed Arafat va veni în plen pentru a susține propunerea legislativă sau pentru a susține punctul de vedere al Guvernului.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate aplicată instituțiilor financiare și instituțiilor de credit.
Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.
Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 10.
## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unei taxe de solidaritate sub forma unei impozitări suplimentare. Preocupări în acest domeniu în perioada de criză au existat și la nivelul Comisiei Europene, dar până în acest moment nu s-au adoptat reglementări.
Din acest punct de vedere, adoptarea unilaterală de către România ar crea multe dezavantaje, fie investițiilor străine sau transferurilor de capital în afară din sistemul bancar, fie mediului de afaceri.
Ca urmare, Guvernul nu susține adoptarea în acest moment a inițiativei legislative, fiind necesară întâi adoptarea unei decizii la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.
Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă instituirea taxei de solidaritate care se va aplica instituțiilor financiare și instituțiilor de credit pentru o perioadă de trei ani.
Cuantumul taxei este de 2,5% din valoarea profitului obținut în anul precedent, iar taxa se face venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.
Mulțumesc.
Intervenții, dezbateri pe fond? Vă rog, domnule senator Günthner, microfonul 1.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cred că această măsură, această inițiativă legislativă, a fost inspirată dintr-o măsură pe care a luat-o Guvernul maghiar, Guvernul Orbán, în cursul anului trecut, o măsură care, chiar dacă s-a bucurat de popularitate în rândul populației, în exterior, în relațiile cu partenerii europeni și cu mediul bancar și mediul de afaceri, a creat multe probleme Ungariei. Dar acolo măcar a avut la bază niște calcule, niște sume cu care a fost ajutat sistemul financiar maghiar.
Această inițiativă legislativă, în schimb, nu are la bază niciun fel de calcule, niciun fel de estimări ale sumelor care ar intra în bugetul național. Sunt, pur și simplu, prezentate ca niște măsuri de stânga, cum că băncile ar câștiga niște sume nejustificat de mari și care ar trebui, într-un fel, naționalizate.
Nu cred că este corect să adoptăm o lege fără să existe un studiu de impact corect, să vedem ce repercusiuni ar avea asupra mediului de afaceri, asupra creditelor și asupra populației.
Cred că o asemenea măsură, dacă se dorește să se ia, trebuie să fie luată la inițiativa Guvernului. De aceea, propun respingerea acestei inițiative legislative.
Mulțumesc.
Domnule senator Severin, microfonul 3, vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
S-a vorbit destul de mult în media și în diverse cercuri de afaceri despre această taxă de tip „Robin Hood”. Din păcate, eu nu o văd utilă și voi spune și de ce: pentru că este evident că aceste scăderi de profit pe care băncile le-ar putea avea din cauza respectivei taxări le vom regăsi sub costuri
ascunse în alte comisioane și în alte costuri pe care clienții băncilor le vor plăti.
În al doilea rând, mi se pare, dacă vreți, oarecum oneros ca un Guvern care a distrus mediul de afaceri să încerce să-și dea o față populistă lovind în bănci. Nu de alta, dar asta nu înseamnă că nivelul de trai al populației va crește, nu înseamnă că șomajul se va reduce, nu înseamnă că salariile diminuate ale bugetarilor vor reveni la normal.
Și mai am un motiv pentru care voi vota împotriva acestei legi. Dacă a propus-o Viktor Orbán – și știm ce legi propune Viktor Orbán –, parcă nu pot să votez așa ceva.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Nu mai sunt alte intervenții.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Propunerea legislativă, votul dumneavoastră, vă rog.
Cu 15 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 16 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
Într-adevăr, există o conversație la nivel european pentru o taxă pe tranzacțiile financiare, dar discuția este încă într-o fază incipientă.
La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind funcționarea Birourilor de Credit.
Guvernul este într-o vacanță prelungită de Paști. Reprezentantul Guvernului nu este prezent în plenul nostru.
Punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 24 octombrie 2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și valorificarea activelor bancare neperformante.
Colegii deputați, inițiatorii, nu sunt prezenți în plenul nostru.
Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog. Microfonul 10.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 24 octombrie 2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și valorificarea activelor bancare neperformante. Se propune deschiderea unui cont curent general al Fondului de dezvoltare unde vor fi vărsate exclusiv și integral sumele colectate.
Propunerea legislativă vizează modificarea art. 1 din respectiva ordonanță, însă acesta a fost abrogat în mod expres, ulterior.
Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Mulțumesc.
Domnul președinte Ovidiu Marian.
## Mulțumesc.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă utilizarea veniturilor încasate de toate instituțiile implicate în procesul de privatizare, care se varsă exclusiv și integral la Fondul unic de dezvoltare care funcționează ca un cont curent general deschis la Trezoreria Statului. În acest sens, se propune modificarea art. 1 și art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și valorificarea activelor bancare neperformante.
Această propunere legislativă a primit un aviz negativ de la Consiliul Legislativ, iar comisia a adoptat un raport de respingere.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții, dezbateri pe fond.
Nu sunt.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Am o solicitare, pentru că reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice a fost prezent aici, în plenul nostru, și mai sunt două inițiative legislative pe care domnul Ghizdeanu le-ar putea susține și pentru a optimiza puțin activitatea noastră, vă supun atenției punctele 24 și 40 din ordinea de zi. Și domnul președinte Ovidiu Marian este aici, prezent.
Și atunci trecem la punctul 24 din ordinea de zi – Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este raportoare. Rog un coleg din conducerea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială să se pregătească pentru a susține raportul comisiei.
Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului pentru punctul 24 din ordinea de zi.
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
În numele meu personal, dar și al Ministerului Finanțelor Publice, doresc să vă mulțumesc foarte mult pentru amabilitatea de a discuta aceste puncte înainte.
Revenind la această inițiativă legislativă, ea se referă la majorarea plafonului lunar neimpozabil pentru veniturile obținute din pensii de la 1.000 la 1.500 de lei.
În punctul de vedere transmis de Guvern și transmis și comisiei sunt foarte, foarte multe observații, în primul rând de natură legislativă. Se referă la un articol care conține reglementări „alte venituri din activități agricole”. Dar cel mai important este că adoptarea acestui act normativ, de majorare a plafonului de impozitare, ar presupune scăderea veniturilor de la bugetul de stat și ar pune în pericol țintele asumate de Guvern cu organismele internaționale, dar țintele asumate și în cadrul programului național de reformă, în cadrul programului de convergență și al strategiei fiscalbugetare aprobate și de Parlament.
Impactul bugetar este foarte mare, impozitul din pensii s-ar diminua numai la nivelul unui an, anul 2011, cu circa 700 de milioane de lei.
Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Rușeț, raportul comisiei.
Ion Rușeț
#79184Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 69 din Legea nr. 571/2003, în sensul creșterii plafonului pentru veniturile din pensii de la 1.000 de lei la 1.500 de lei. Am primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de șanse, aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.
Comisia, în ședința din data de 22 martie 2010, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Intervenții, dezbateri pe fond?
Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Punctul 40 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD – Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziționării de autoturisme DACIA.
Domnul Ghizdeanu.
Microfonul 10.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Legea privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD este o propunere legislativă relativ bună, dar, din punct de vedere tehnic, are elemente care o fac să nu poată fi evaluată corect. Principalele dificultăți apar din faptul că – și au fost discuții multe și în comisie – nu există evidențe foarte bune la BRD și, mai ales, la transferul de la CEC la BRD.
Menționăm că Ministerul Finanțelor Publice a inițiat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC – SA în vederea achiziționării de autoturisme, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru aprobarea unor măsuri în vederea asigurării sumelor suplimentare necesare despăgubirii.
Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.
Domnul președinte Greblă ne va prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Susține însă altceva pe lângă Guvernul României și pe lângă Ministerul Finanțelor Publice: să aplice legea deja existentă și să despăgubească persoanele fizice care au depus banii la CEC, care au fost transferați ulterior la BRD – Groupe Société Générale și pe care Ministerul Finanțelor Publice refuză – și aș ruga reprezentantul ministerului să ne spună din ce motiv refuză – să aplice o lege adoptată de Parlamentul României. O parte din ea a fost executată, și anume cea privitoare la depunerile de la CEC. Pentru depunerile de la BRD, care au același regim juridic, avem lege în acest sens, Ministerul Finanțelor Publice refuză să execute obligația legală, să pună în aplicare o lege.
Având în vedere că este deja reglementată problema, noi, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, n-am avut altă soluție decât să respingem propunerea legislativă, cu mențiunea că Ministerul Finanțelor Publice are de doi ani o obligație legală pe care refuză să o îndeplinească.
După ce vom auzi răspunsul de la reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice, va trebui să gândim și să găsim o modalitate de a determina Ministerul Finanțelor Publice ca în cel mai scurt timp posibil să execute această obligație.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnule președinte Ghizdeanu.
Mulțumesc și pentru întrebare și pentru solicitudine.
Ministerul Finanțelor Publice face toate demersurile. Principala dificultate constă în faptul că indexarea valorii despăgubirilor nu a fost calculată de la data constituirii depozitelor la fosta Casă de Economii și Consemnațiuni CEC – SA, ci doar de la data transferului acestora la fosta Bancă Română pentru Dezvoltare BRD – SA, actualmente BRD – Groupe Société Générale. Întrucât CEC Bank – SA nu mai păstrează evidențele depozitelor transferate, termenul de arhivare fiind de 10 ani, BRD și-a făcut aceste calcule numai de la momentul transferului de la CEC la BRD. Ca urmare, din această dificultate tehnică de a face o evaluare corectă a actualizării pentru perioada anterioară BRD-ului este nevoie de o prevedere și am spus că Ministerul Finanțelor Publice a făcut acel proiect de lege și în acest moment definitivează lista cu toți deponenții, existând numeroase întâlniri cu CEC și BRD pentru fiecare persoană. Sperăm ca în cel mai scurt timp problema să se rezolve.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna senator Doina Silistru. Microfonul 3.
Vă rog, doamna senator.
am încercat să forțăm Ministerul Finanțelor Publice să acorde aceste despăgubiri.
În momentul în care a trecut de Senat, de la Ministerul Finanțelor Publice ni s-a promis că în cel mai scurt timp o să se găsească o soluție pentru rezolvarea acestei situații. A trecut deja – nu mai rețin exact –, dar acum două sesiuni cred că a trecut această inițiativă legislativă și văd că Ministerul Finanțelor Publice nici până la această dată nu a găsit soluția. Domnul Ghizdeanu ar trebui să dea un termen precis, în cât timp Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu BRD-ul, să găsească soluția corectă și legală pentru ca aceste persoane să intre în posesia banilor înainte de a muri.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
## Domnul senator Gheorghe David.
## **Domnul Gheorghe David:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Într-adevăr, este o problemă care deja trenează de câțiva ani de zile, chiar de zeci de ani de zile, nerezolvată încă, și deja ne-am obișnuit. Și alte guverne, și actualul Guvern caută să rezolve, dar nu găsește soluția sau partea tehnică, cum am auzit mai devreme.
Cred că nu este altceva de făcut. Sigur, o altă inițiativă legislativă a noastră, care a fost adoptată deja de Senat în sesiunea parlamentară trecută, se află la Camera Deputaților în analiza comisiilor de specialitate, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și este într-o formulă destul de avansată. Poate că – și fac această sugestie reprezentantului Ministerului Finanțelor Publice, dacă poate să mă asculte –... fac această sugestie ca acele probleme tehnice, care sunt, să le discute împreună la Comisia juridică, de disciplină și imunități de la Camera Deputaților, unde inițiativa noastră este deja avansată, și să nu vină cu un proiect care iar ia mult timp până trece prin tot Parlamentul, ci, eventual, să clarifice aceste probleme acolo. Așa ni s-a promis când a fost discutată această propunere legislativă la Senat.
Haideți să avansăm puțin, să mergem acolo, că este pe final, și poate rezolvăm, prin câteva amendamente tehnice, această problemă pentru acești oameni care sunt îndreptățiți și trebuie să rezolvăm această problemă pe care ei o au de atâta vreme! Sigur că această propunere legislativă va merge și ea, tot acolo va ajunge, dar acea propunere a noastră deja este avansată și, din câte îmi dau seama, cred că – și domnul președinte poate să spună – acea inițiativă legislativă se apropie mai mult de faptul că poate fi pusă în practică. Cu acea completare de care spuneți, probabil că putem rezolva această problemă.
Mulțumesc mult.
Mulțumesc. Domnule președinte Greblă. Microfonul central.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Suntem mulți colegi din acest mandat care am promovat legea în mandatul trecut. Deci legea pentru aceste persoane există din mandatul trecut. A mai fost o inițiativă prin care noi
Foarte pe scurt, pentru că nu propunerea legislativă creează probleme, ci refuzul sistematic al Ministerului Finanțelor Publice de a aplica prevederile legale. Este a cincisprezecea variantă a explicațiilor pe care le oferă Ministerul Finanțelor Publice.
Nu faptul că nu știu cum să fie calculate dobânzile legale, pentru că, la data respectivă, atât CEC-ul, cât și BRD-ul erau bănci de stat și aveau niște reglementări foarte clare... Cum s-a rezolvat situația pentru depunătorii de la CEC, în aceeași variantă legală se poate rezolva situația și pentru depunătorii de la BRD.
Până acum câteva luni, 6 luni, ni se spunea „Nu avem lista depunătorilor de la BRD”. BRD-ul a depus această listă, este confirmată de Ministerul Finanțelor Publice. Dacă nu există bani, ar trebui să ni se spună, pentru a nu fi mobilizate atâtea energii, iar Ministerul Finanțelor Publice să se facă că nu aude când nu execută o lege. După părerea mea, este un lucru extrem, extrem de grav.
În orice Parlament al unei țări cu democrație consolidată, refuzul unui anume ministru, al unui anume minister, de a pune în aplicare o lege adoptată de Parlamentul României ar duce automat la pierderea încrederii acelui ministru și a susținerii în Parlamentul României.
Numai la noi văd că se practică alte cutume și, din acest punct de vedere, stimați colegi, vă solicit să medităm împreună dacă nu cumva trebuie să găsim acele modalități ca Ministerul Finanțelor Publice să execute o lege, pentru că, dacă autoritățile statului nu mai execută legile României, ce pretenție să mai am de la cetățeni?
Dacă nu există bani suficienți, Guvernul a găsit o modalitate de amânare a executării unor obligații legale. Este neconstituțională această practică, dar, cel puțin, există recunoașterea datoriei și plata se va face ulterior. Aici, nici măcar acest lucru nu se face. Este vorba de aproximativ două mii de oameni. Nu este niciun efort bugetar foarte mare.
Peste un an, vă garantez că vom fi în aceeași situație. O nouă propunere legislativă va fi respinsă, pentru că nu avem o altă soluție din punct de vedere juridic, iar Ministerul Finanțelor Publice va găsi o altă explicație pentru a justifica neplata unei obligații izvorâte din lege.
Mulțumesc domnului senator Greblă. Dacă nu mai sunt alte...
A, da, domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, microfonul 2.
Problema abordată este una foarte importantă pentru cele 2.110 persoane fizice, dar să faci și din aceasta motiv de campanie electorală mi se pare o forțare de notă, pentru că folosim numele a două bănci care încă sunt în viață și, chiar dacă au fost în proprietatea statului și acum se află în proprietate privată, și-au transferat activele și pasivele fără niciun dubiu. Este o tranzacție financiară legală. De ce statul... Poate că antevorbitorii vor găsi explicații.
Ce ar însemna ca toate, scuzați-mi neacademicul, „țepele” din domeniul piețelor financiare să se ducă pe umerii statelor? Să nu uităm că atunci când lucrurile au fost foarte grave bănci mari s-au dus, și acel slogan „prea mare ca să clacheze”, „too big to fail”, nu cred că este cazul să fie aplicat și aici, iar cele două bănci, respectiv CEC Bank și Groupe Société Générale, unde s-au dus o parte din clienți, sunt instituții în viață care pot să dea seamă despre situația acelor deponenți din perioada ’89. De ce statul, încă o dată?
Domnul senator Vosganian.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
## Stimați colegi,
Nu aș fi intervenit în legătură cu drepturile acestor oameni, dacă nu s-ar fi utilizat termeni mai puțin uzuali în problemele economice, cum ar fi „țeapă”.
Vorbesc în cunoștință de cauză, pentru că am fost cel care am organizat și realizat despăgubirile pentru un număr de 36...
Stimate domnule coleg,
Iertați-mă că fac astfel de dialoguri cu sala! Să știți că am fost printre cei care am fost parte în proces din partea păgubiților. Era o sumă mică, e adevărat. Nu înțeleg la ce vă referiți. Este o infamie ceea ce spuneți, dar trec peste aceasta.
În orice caz, chestiunea FNI are o anumită legătură cu situația de față, pentru că și în situația FNI statul a garantat prin CEC.
Opinia mea este că noi, ca bărbați de stat, trebuie întotdeauna să ținem curat obrazul statului.
Dacă statul a angajat anumite obligații, putem să-i tragem după aceea la răspundere pe vinovați, însă angajamentele statului trebuie onorate atât la intern, cât și la extern. Și statul s-a angajat că, în contul unor depuneri, asigură furnizarea unui automobil. Statul nu a mai făcut acest lucru. A preluat aceste conturi care erau fără dobândă. Ele au rămas fără dobândă și au căzut la o valoare derizorie, motiv pentru care noi suntem datori să onorăm aceste obligații, pentru că, dacă este așa cum spuneți dumneavoastră, și despăgubirile de aproape 2 miliarde de euro pentru casele demolate sunt tot un fel de „țepe” pe care le ia statul, și onorarea altor abuzuri, prin compensații făcute de statul comunist, sunt tot „țepe”. Or, eu refuz, câtă vreme noi, în această sală, am aplaudat cu toții raportul privind condamnarea crimelor comunismului. Să condamn comunismul fără să încerc să repar rănile pe care le-a produs comunismul mi se pare o ipocrizie. Și, pentru a nu fi ipocriți, trebuie să respectăm dreptul tuturor cetățenilor români, care, într-un fel sau altul, au fost înșelați sau abuzați de statul comunist în garantarea dreptului de proprietate. Să reparăm aceste greșeli pentru a intra cu obrazul curat în viitorul pe care îl dorim cu toții moral.
De aceea, refuz să pun drepturile acestor două mii de persoane, care sunt egale cu ale celorlalte 36 de mii de persoane, și a căror onorare de obligații ați votat-o cu toții în Parlamentul României, sub această perspectivă a unor „țepe” pe care ni le tragem unii altora.
Dacă tragem „țepe” unii altora, poporul român, în ansamblul său, pierde. Aici nu este vorba de o pierdere. În primul rând, este vorba de o asumare de natură morală pe care cu toții, prin votul nostru, am asumat-o când am votat raportul pentru condamnarea crimelor comunismului. Și aceasta este un fel de crimă. E drept, este de natură economică.
Mulțumesc.
Domnul senator Greblă, urmat de domnul senator Álmos.
Am crezut că am fost suficient de clar. Am crezut că a fost suficientă și prima parte a explicației reprezentantului Ministerului Finanțelor Publice. Da, există o obligație legală. Suntem în culpă. Nu am executat-o până în prezent. Mai vrem să mai verificăm niște aspecte tehnice și o vom executa. După aceea, după ce atrag atenția că o lege trebuie... Ea este lege, nu mai discutăm dacă este bună sau rea, trebuie executată de bunăvoie, în primul rând, de autoritățile statului. Am surpriza ca un coleg de-al nostru, care ar trebui să tragă la răspundere ministerul pentru că nu execută această lege, să eticheteze intervenția mea drept campanie electorală.
Îmi pare rău că atât a putut să înțeleagă din faptul că avem deja o lege. Nu militez acum pentru adoptarea acesteia. Nu mai discut dacă CEC-ul a avut un mare rol în această țară. De o sută și ceva de ani a adunat micile economii ale populației și le-a garantat. Dacă a garantat, este motivul pentru care legea a fost adoptată, este motivul pentru care Ministerul Finanțelor Publice trebuie s-o execute.
Dar, dacă din rândul nostru se găsesc susținători ai unei situații în care nimeni nu a cerut susținere, atunci încep să mă îndoiesc de onestitatea morală a unora dintre colegii mei. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Albert Álmos, microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Pur și simplu nu înțeleg de ce trebuie să discutăm acum, în acest mandat, cel puțin a treia oară, această problemă a plății sumelor pentru banii depuși pentru autoturisme înainte de ’90 sau în ’90, pentru că, așa cum s-a spus aici, câteva zeci de mii de solicitări au fost rezolvate acum cinci ani și trebuiau să fie rezolvate și cele 2.110 care au mai rămas.
Atunci s-a pus problema că nu exista o procedură de calcul al dobânzilor la BRD, ceea ce înțeleg că acum s-a rezolvat. Din punct de vedere al BRD-ului sau din punct de vedere al calculelor, nu există nicio problemă, așa cum a afirmat aici reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.
Propun ca, dacă nu există niciun impediment, atunci să se înceapă să se plătească suma care s-a calculat, prin BRD și partea aceea – înțeleg că sunt niște restanțe sau dobânzi necalculate până la perioada când s-au transferat de la CEC la BRD –, să fie plătită după ce s-a finalizat procedura de calcul.
Haideți să înceapă să plătească Ministerul Finanțelor Publice către BRD această sumă, să liniștim oamenii care, într-adevăr, de cinci ani de zile nu mai știu ce să facă și cui să se adreseze pentru a recupera această sumă! Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Severin, microfonul 3.
Nu mă voi referi la problema specifică a cazului legat de Banca Română de Dezvoltare. Mă voi referi la obligația statului de a-și asuma și de a-și respecta obligațiile pe care le-a luat în decursul vremii.
Nu trebuie să fim mari savanți ca să știm că în istorie singurele state care au refuzat să-și îndeplinească obligațiile au fost dictaturile.
Să ne uităm ce s-a întâmplat cu obligațiile Imperiului Țarist, după ce Lenin a preluat puterea, să ne uităm la obligațiile Republicii de la Weimar, după ce Hitler a preluat
puterea, să ne uităm la obligațiile statului român, după ce comuniștii au preluat puterea în 1947.
Sper să nu spunem: să ne uităm la obligațiile statului lui Băsescu, după ce se întâmplă aceste lucruri. Mulțumesc.
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
O carte, „Manager contra curentului”, din colecția Gallup Business Books, începe cu: „S-au dus vremurile în care oricine se pricepe la orice”.
Se pare că astăzi oricine se pricepe la probleme foarte sensibile de tranzacții financiare, invocând niște drepturi printr-o lege discutabilă. Unde-i lege nu-i tocmeală! Or, eu nu cu aceasta am început pledoaria mea. Am spus că dreptul oamenilor de a-și recâștiga banii este unul, fără niciun dubiu, firesc, dar vreau să-mi explice domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări când a luat statul român banii de la CEC Bank sau de la BRD, ca să aibă vreo datorie. Chiar dacă a garantat, banii respectivi se aflau în conturile CEC Bank, respectiv BRD.
De unde și până unde trebuie să plătească statul, atât timp cât acei depozitari există la băncile amintite? Numai pentru faptul că a fost cândva o lege și că noi am votat că niște zeci de mii de persoane trebuie să primească despăgubiri? Da, își pune mâna la cap și, bineînțeles, trebuie să se frecționeze un pic, fiindcă tranzacțiile financiare se fac pe active, pasive și alte obligații.
Când veți pricepe aceste tranzacții, puteți să vă explicați de ce statul nu trebuie să plătească în cazul acesta, ci băncile unde conturile lor sunt încă deschise.
Domnul președinte Greblă.
Un singur adevăr a spus colegul meu: nu toți se pricep la toate. Fiecare cu specialitatea lui, dar, dincolo de a fi temeinic într-un anume domeniu de activitate, trebuie să mai ai o calitate, și anume să fii de bună-credință. Dacă acestea două lipsesc, interpretările pot să fie cele pe care le-ați auzit înainte. Sunt nevoit să repet proverbul chinezesc: „Vedeți că pantoful este în celălalt picior!”
Suntem într-o altă situație. Nu suntem într-o tranzacție financiară, nu suntem în analiza faptului dacă suntem de acord să fie restituiți banii sau nu, suntem în situația unei legi care este adoptată și care trebuie pusă în aplicare. Nu mai comentăm acum că mie mi se pare că banii ar trebui să-i plătească banca.
Dacă citeam textul de lege, vedeam că această obligație legală incumbă statului român prin Ministerul Finanțelor Publice. Dacă citeam acest lucru, nu mai puneam aceste întrebări ca să piardă atâția colegi vremea, pentru a explica un lucru atât de simplu.
Depunerile făcute la băncile de stat – până în 1990 CEC-ul și BRD-ul – erau garantate de statul român. Obligația aceasta a fost preluată în lege și legea este clară: statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, plătește aceste sume, și nu băncile care au devenit bănci comerciale acum.
Drept la replică. Microfonul 2, domnule senator.
Este interesant cum venim și cerem să impozităm profitul băncilor, dar nu le cerem să plătească ceea ce de drept... Poate că este și vina Ministerului Finanțelor Publice că pe acea lege ar trebui să atace imediat băncile. De ce să plătească statul? Asta vreau să pricepeți. Eu nu spun că acești oameni nu au dreptul, dar Ministerul Finanțelor Publice trebuia automat să fie parte într-un proces prin care băncile care aveau banii și care îi au în conturi să fie bune de plată. Aceasta este toată povestea.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Suntem în fața unui raport de respingere.
Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.
După definiția martirajului intrăm acum în definiția rolului statului în societate, dar vă propun totuși să ne concentrăm pe acest text de lege.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Din sală
#101317Ce votăm?
Raportul de respingere. Am spus de trei ori.
Cu 36 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.
Mulțumim domnului președinte Ghizdeanu.
Revenim la punctul 5 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Inițiatorul acestei propuneri legislative este domnul senator Mario Ovidiu Oprea.
Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,
Vin în fața dumneavoastră cu o inițiativă legislativă care vă propune modificarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, celebrele etnobotanice din tot atât de celebrele „magazine de vise”.
Îngăduiți-mi, distins Senat, să nu vorbesc despre oportunitatea modificării acestei legi. Aveți o serie de elemente în expunerea de motive, iar dumneavoastră, ca parlamentari, sunteți tot atât de bine informați despre ceea ce se întâmplă cu acest fenomen care are loc în România și este atât de nedorit, respectiv consumul de substanțe psihotrope, de etnobotanice.
Ceea ce aș vrea eu să vă reamintesc este faptul că acum ceva timp Guvernul a avut o intervenție, o intervenție benefică, ce a condus la diminuarea fenomenului. El a decis prin ordonanță de urgență completarea listelor de plante cu efecte psihotrope, dar ați aflat, cu siguranță, că s-a constatat că unele plante cu efect halucinogen, precum și diferite substanțe stupefiante au fost eliminate din categoria
drogurilor periculoase și au fost declarate droguri ușoare, cu efecte adverse reduse.
De asemenea, administrațiile locale au avut iarăși o serie de intervenții benefice, care au îndepărtat „magazinele de vise” de școli, însă toate administrațiile locale, după cum ați putut remarca, au solicitat în paralel cadrul legislativ și au cerut ajutorul Parlamentului.
Poliția a efectuat o serie de controale săptămânale în aceste magazine, însă substanțelor li s-au schimbat numele, li s-au schimbat ambalajele, conducând astfel la derutarea polițiștilor.
De asemenea, acestea nu au mai fost importate din China, ci din Bulgaria, nemaifigurând astfel pe listă.
Substanțele de astăzi nu mai figurează pe liste, vânzându-se chiar ca stimulente pentru îngrijirea plantelor, iar cei care le consumă știu acest lucru. S-au schimbat numele substanțelor, păstrându-se doar precursorii celor interzise, iarăși un lucru care nu poate fi depistat.
Să privim și cealaltă perspectivă: care sunt consecințele negative? Consecințele negative nu pot fi mai rele decât falimentarea acestor „magazine de vise”, pe care nimeni nu le mai dorește și despre care vreau să vă spun că au posibilitatea să câștige și 200 de milioane de lei pe zi, pe sănătatea acestor copii.
Mulțumesc și eu domnului senator pentru această frumoasă pledoarie.
Domnule secretar de stat Arafat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
## **Domnul Raed Arafat** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Sănătății_ **:**
## Bună ziua!
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei propuneri legislative, având în vedere că este de natură a bloca circuitul legal al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, înlăturând fără nicio alternativă pentru operațiunile legale dispozițiile referitoare la operațiunile menționate la art. 4 din propunerea legislativă.
Practic, prin textul propus, inițiatorul interzice orice operațiune cu plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, indiferent de scopul activității sau destinația substanței, care ar putea fi utilizată în desfășurarea activității unităților medicale, de cercetare științifică și altele.
De asemenea, apreciem că în ipoteza materializării dezideratului exprimat de inițiator, ar putea fi perturbate activități importante, cum ar fi procurarea martorilor necesari pentru analizarea drogurilor în Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor. Deci, cu alte cuvinte, este posibil să se ajungă să nu putem administra stupefiante la pacienți, dacă textul legii este preluat așa.
Acesta este motivul pentru care Guvernul nu susține propunerea legislativă.
Este prezent la dezbateri și domnul director al Agenției Naționale Antidrog. În cazul în care sunt întrebări, putem să răspundem.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnule senator Belacurencu, raportul comisiei.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Cele două comisii sesizate pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au dezbătut și analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun, de admitere a acestei propuneri legislative.
Mulțumesc.
Intervenții?
Domnul senator Rotaru, președintele Comisiei pentru sănătate publică.
Vă rog, microfonul 4.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să precizez, la începutul intervenției mele, că în cadrul Comisiei pentru sănătate publică am acordat un aviz pozitiv și sunt convins că și colegii de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și cei de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au emis un raport de admitere pe un considerent principal, acela de a da un semnal foarte clar atât Guvernului, cât și opiniei publice, că este o problemă extrem de importantă, extrem de acută și de actuală, care trebuie să fie reglementată rapid și fără echivoc.
Nedumerirea mea, astăzi, este că Guvernul s-a angajat în discuțiile anterioare, prin reprezentanții Ministerului Sănătății și reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, ca în termen de două săptămâni să ne prezinte în cadrul comisiilor care avizează sau întocmesc raportul un proiect de act normativ care să vină să rezolve această problemă extrem de spinoasă și, așa cum am spus, acută și cu efecte devastatoare asupra tinerei sau mai puțin tinerei generații, dar care are, la ora actuală, un impact extrem de grav.
Nu a făcut acest lucru și, dacă în alte privințe înțelegem că nu sunt bani, că nu există resurse, aici, care este motivul pentru care nu s-a emis această propunere legislativă, care să pună de acord toate lucrurile pe care nu le-a rezolvat propunerea legislativă a colegului Oprea Mario.
Trebuie să recunoaștem câteva chestiuni care în inițiativa legislativă sunt abrupte, vin în oarece contradicție cu ceea ce avem astăzi atât pe Legea nr. 339/2005, cât și pe Legea nr. 143/2000, dar noi am acordat, așa cum am spus, undă verde pentru a trage semnalul pentru Guvern. Guvernul ar fi trebuit să facă acest lucru într-un termen rezonabil și astăzi am fi putut să-l avem. Din această cauză nici nu am amendat legea, pentru că am așteptat acest punct de vedere.
Aș vrea, de asemenea, să fac precizarea că încă mai avem timpul necesar să o facem. Fenomenul este în curs de desfășurare, chiar dacă autoritățile locale și toți cei care au bună intenție desfășoară o serie de acțiuni, fenomenul se produce în continuare, își produce efectele, iar această propunere legislativă este necesară. Avem state ale Uniunii Europene care au procedat în consecință și au rezolvat problema în linii mari.
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Mutu, microfonul 3. Urmează domnul senator Mihăilescu.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Domnule secretar de stat,
Categoric, această propunere legislativă trebuie susținută și cred că toți cei prezenți în această sală am urmărit cu interes absolut toate evenimentele care s-au petrecut în ultima perioadă în această zonă.
Ce-mi este neclar? Faptul că în cadrul dezbaterilor care au avut loc în comisiile de specialitate ministerul pe care îl conduceți sau din care faceți parte nu a venit cu amendamente, completări la această lege, pentru că – aveți dreptate! – există zone în care aceste substanțe, aceste plante ar trebui utilizate, însă din punct de vedere al comercializării lor ele trebuie interzise total. Dacă aveți interes în această zonă, de ce nu ați făcut amendamente în cadrul dezbaterilor din comisie? Eu nu cred că dumneavoastră doriți ca această propunere legislativă să nu treacă. V-am urmărit de nenumărate ori în intervențiile pe care le faceți în teritoriu și vă felicit pentru acest lucru, însă îmi este neclar de ce totuși veniți și nu susțineți o asemenea propunere legislativă sau nu faceți amendamente... Sau putem face un amendament, aici, în plenul Senatului, din punct de vedere al măsurilor pe care le-ați expus mai devreme.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Mihăilescu.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Când l-am văzut pe domnul secretar de stat în sală tocmai mă pregăteam să-l felicit pentru că, acolo unde este dânsul specialist, a reușit o performanță notabilă. Nu am avut ocazia până acum, dar am văzut intervenția SMURD-ului într-o comună oarecare, în aceste zile, undeva la... Dacă l-ar lăsa domnișoara aceea să mă asculte, cred că ar fi încântat, că tocmai îl felicitam pe domnul secretar de stat.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Au și domnișoarele rolul lor.
Este evident că autoritățile nu au lucrat corect asupra acestei chestiuni.
Exprim o speranță, alături de domnul senator Rotaru, că, dacă vom aproba un act normativ, care chiar dacă va avea vreodată repercusiuni privitoare la stupefiantele adoptate corect de către medici, măcar este un semnal de alarmă pentru că propunerea legislativă nu se aplică după prima Cameră sesizată și, până când va fi transmisă la Cameră, veți fi obligați, realmente, să luați măsuri. Altfel, stăm în niște discursuri care nu mai au nicio logică cu realitatea.
Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al nostru va vota pentru această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc. Domnul lider Hașotti.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Domnule secretar de stat,
## Stimați colegi,
Două sunt acțiunile pentru care trebuie să votăm această propunere legislativă. În primul rând, noi dăm un semnal politic către opinia publică, către primari, către prefecți care au pornit – acolo, pe plan local, cu mijloacele lor – această luptă împotriva substanțelor etnobotanice sau cum vrem să le mai spunem. Evident, și domnul secretar de stat Raed Arafat, pe care îl mai salut odată cu toată simpatia, are obiecțiuni și sunt justificate, dar, dacă noi respingem astăzi această inițiativă legislativă, dăm un semnal politic și social foarte, foarte prost.
Câtă vreme nu suntem Cameră decizională și această propunere legislativă poate fi rectificată la Camera Deputaților, haideți să dăm către societatea românească un semnal pozitiv, să ajungă această propunere legislativă la Camera Deputaților, reprezentanții Guvernului să fie prezenți, să fie mai activi la comisie și să avem, într-adevăr, o lege care să fie și funcțională din punct de vedere al societății românești în ansamblul ei, dar și funcțională din punct de vedere strict medical.
Domnul senator Greblă. Microfonul 4.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
Probabil, bănuiesc, dar nu cel pozitiv în situația de față.
Deci am văzut cum acționează SMURD-ul într-o comună oarecare din România în cazuri deosebite și bine justificate și, încă o dată, felicitări pentru ce ați făcut în această chestiune. Nu am intrat în contact direct, acum am văzut cu ochii mei, era o persoană absolut anonimă și operațiunea a decurs perfect.
Revenind la subiectul nostru, rog toți membrii Senatului să voteze pentru această propunere legislativă, cel puțin din două motive: așa-numita Agenție Națională Antidrog este clar că este o instituție care nu folosește decât pentru ca fostul președinte să înjure actuala guvernare. Ce se întâmplă în ea este un mare secret, pentru că în acest domeniu nu și-a făcut cu nimic simțită prezența. Noi suntem într-o situație ușor deosebită. Cu tot respectul, avem membri ai Senatului ale căror familii au suferit drame irevocabile sau ceva de genul acesta din cauza acestei probleme a plantelor psihotrope.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Și eu felicit inițiatorul pentru preocuparea pe care o are în domeniu și cu toții suntem îngrijorați de proliferarea acestui fenomen, mai ales în ultima vreme și cu precădere în rândul tinerilor și copiilor, din păcate.
Multe inițiative legislative au fost făcute până acum și prima tendință a fost să o adoptăm și pe aceasta, pentru că dă bine pentru opinia publică, că semnalul politic pe care trebuie să-l dăm este cel corect, dar, din păcate, această propunere legislativă nu poate fi adoptată. Ea ar crea mai multă confuzie decât să clarifice anumite lucruri, nu ar adăuga nimic la sistemul sancționator existent azi în legislația românească și ar crea niște interdicții care ar fi de-a dreptul păgubitoare atât pentru economia României, cât și pentru anumite activități care se desfășoară de zeci de ani în România. În plus, nu sunt specificate, nu este definit ce înseamnă substanțe și plante etnobotanice sau cu efect halucinogen.
Organele abilitate ale statului nu vor avea ce face cu acest text de lege. Nu vor avea nici cum să radieze domeniul de activitate, să fie interzis prin lege, nu vor avea niciun mijloc la îndemână pentru a lua vreo măsură. În plus, așa cum este prevăzut în legislația în vigoare, anexele prin care anumite plante și anumite combinații de plante sunt interzise comercializării, sunt trecute în niște anexe care, conform legii, se actualizează ori de câte ori este nevoie, prin hotărâre de guvern.
Dacă acești așa-ziși comercianți dau dovadă de multă inventivitate și realizează, practic, combinații la infinit de substanțe care dau aceste efecte, eu trebuie să fiu atât de flexibil, încât, în cel mai scurt timp posibil, să completez acele anexe cu noile „invenții și inovații” ale acestora.
Dacă las anexele 1–3 în inițiativa legislativă pentru a fi modificate prin lege, atunci îmi trebuie ani de zile ca să le modific fix în momentul în care nu mai am nevoie de această modificare.
Este motivul pentru care eu am votat împotrivă și în comisie, este motivul pentru care nu pot să votez un asemenea text. El trebuie prelucrat în continuare, trebuie pus de acord cu punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să vedem ce înseamnă interzicerea cultivării, producerii și fabricării de plante în România, dacă nu cumva interzicem cultivarea și a unor plante care sunt deosebit de utile în România și sunt neutre de altfel, pentru că numai în combinație cu altceva pot da efecte halucinogene. Este motivul pentru care, cu tot regretul, nu pot să votez un asemenea text.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Doamna senator Andronescu. Urmează domnul senator Mocanu.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Inițiatorul!
Din sală
#119983## **Din sală:**
Să aștepte.
Inițiatorul va avea cuvântul la finalul dezbaterii.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sigur că pot să-l înțeleg pe domnul președinte Greblă ca pe un profesionist în domeniul juridic, și de aici pornește rigoarea pe care o are în ceea ce privește un text de lege. Însă această inițiativă legislativă atacă un subiect atât de sensibil, un subiect care este atât de grav pentru generația tânără, încât există pentru noi două soluții: ori să mai amânăm, ca textul să fie, într-adevăr, corect juridic, ori, dacă nu, să dăm această sarcină Camerei decizionale, Camera Deputaților, și fără îndoială să rugăm și Ministerul Sănătății să se implice în realizarea unui text juridic corect și valabil, astfel încât să stopăm acest fenomen care este mai mult decât îngrijorător pentru generația tânără, pentru sănătatea acestei generații și, fără îndoială, pentru dezvoltarea ca persoană și în carierele profesionale.
De aceea, vă adresez și de la acest microfon, domnule secretar de stat, să vă aplecați cu toată responsabilitatea asupra acestui subiect, care este extrem de delicat și pentru care trebuie să găsim o soluție în societatea românească.
Altfel, ajungem într-un moment în care nu mai putem să intervenim ca să stopăm proliferarea lor.
De aceea, l-aș ruga pe domnul președinte Greblă să nu se supere, dar eu cred că noi trebuie să votăm această inițiativă legislativă, cu speranța că textul va căpăta și o formulare juridică, așa cum suntem noi obișnuiți să o dăm în Parlament: clară și concisă.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Mocanu. Urmează domnul lider Sârbu.
## **Domnul Toader Mocanu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sincer să fiu, chiar mă bucur că a stârnit un viu interes propunerea colegului nostru Mario Oprea. Întâi de toate, vreau să spun că și noi, Grupul parlamentar al PDL, vom susține această propunere legislativă și i-aș ruga pe colegii din opoziție să ia aminte – îmi permit să fac această remarcă, să ia aminte –, că nu de fiecare dată mergem strict pe punctul de vedere. Și îmi pare rău, îmi cer scuze, domnule secretar de stat, acest vot nu este împotriva Guvernului sau al dumneavoastră. Dar la ce vă invit să luați aminte, colegi din opoziție? De multe ori dumneavoastră ați votat împotrivă pur și simplu legi bune numai pe simplul considerent că nu sunteți de acord.
Aș ruga ceva mai multă aplecare și, atunci când sunt bune inițiativele legislative, haideți să mergem împreună. Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc. Domnul lider Sârbu.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Domnule președinte, Stimați colegi, Îmi pare rău că...
Sigur, voi avea o intervenție care nu este în concordanță cu ceea ce a spus colegul meu, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, deși noi am stabilit la grup, am avut o discuție pe fiecare inițiativă legislativă în parte cu privire la modul în care vom vota astăzi.
De aceea, vreau să spun că Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea acestei inițiative legislative, înțelegând importanța pe care o are, și nu numai importanța strict legală sau din punct de vedere al procedurilor noastre, ci și din punct de vedere al efectelor pe care le produce în viața copiilor noștri, dincolo de ceea ce vedem noi, câteodată, la televizor sau nu vedem. Sunt adevărate tragedii care se întâmplă în familiile românilor și nu putem să stăm nepăsători.
Dacă vom trece la aspecte tehnice, dacă vom începe să facem analize, pe care ar trebui să le facem la comisie, să nu ajungem în plen, vom găsi justificări pro și contra. Aici nu cred că este vorba de un vot pro și contra, bazat pe argumente strict tehnice. Este vorba despre un vot pe care noi l-am decis și de susținere a unui coleg de-al nostru, care face parte din USL.
Mulțumesc și colegilor de la PDL că au avut astăzi forța necesară să exprime public de la această tribună voința politică, atunci când, sigur, e cazul, și când una dintre inițiativele legislative pe care le avem în discuție este în favoarea celor care ne-au trimis în Parlament, dincolo de ceea ce dictează partidul. De aceea, vreau să vă spun că la noi nu a fost dictat votul, ci a fost un consens la grup și toți am căzut de acord că trebuie să susținem această propunere legislativă. Sigur, a fost părerea unui coleg, e personală, o vom analiza și pe aceasta să vedem pe ce s-a bazat. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Domnul senator Gheorghe David, urmat de domnul senator Bota. Încercăm să alternăm intervențiile grupurilor parlamentare.
## **Domnul Gheorghe David:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Am o intervenție foarte scurtă.
## Domnule lider, dați-mi voie, pentru că o susțin.
Intervenția mea este următoarea. În comisie, când a fost discutată această propunere legislativă, pentru că este o problemă complexă, unde sunt implicate mai multe ministere, nu numai Ministerul Sănătății – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, poate și altele – am sugerat ca inițiatorul, împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în primul rând, să găsească rezolvarea acelor probleme, cum preciza domnul președinte Toni Greblă, pentru că este greu de înțeles ce se poate întâmpla interzicând în totalitate cultivarea acestor plante, pentru că sunt foarte puține cele care se cultivă, în comparație cu numărul mare de specii, mii de specii, care sunt în flora spontană. Ce facem? Defrișăm țara întreagă ca să le distrugem? Nu avem cum. Trebuie găsite niște soluții prin care să se poată rezolva această problemă, în primul rând pentru cele cultivate, dar și pentru cele din flora spontană. De asemenea, celelalte probleme care sunt legate de partea Ministerului Administrației și Internelor...
Din nefericire, nu este niciun amendament, nicio modificare, dar propunerea mea, ca și a celorlalți colegi, care au vorbit înainte, este ca, la Camera Deputaților, să se găsească aceste soluții. În felul acesta se va putea rezolva problema prin implementarea acestei legi. Altfel, nu va avea niciun efect.
## Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul senator Bota. După aceea, am să vă propun să încercăm să concluzionăm dezbaterile.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Din păcate, această propunere legislativă vine, oarecum, cu întârziere, pentru că încă de anul trecut, în discuții individuale, ministrul sănătății a promis că va veni cu un act normativ – mă gândeam, cu o ordonanță – pentru a reglementa această problemă. Nu a venit. Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat, ne confirmă încă o dată că Guvernul nu ia nicio măsură în acest sens și nici la solicitarea comisiilor nu a venit cu un text de amendare a propunerii legislative, astfel încât textul inițial să fie amendat și să fie făcut funcțional. Încă nu e târziu... Chiar și până când această inițiativă legislativă va fi transmisă Camerei Deputaților – sper, cu votul pozitiv al nostru, de astăzi – Guvernul ar putea să elaboreze un act normativ și să facă
aplicabil și util un document legislativ și să reglementeze această problemă.
Sigur, nu pot să nu apreciez atitudinea colegului nostru de la PDL, domnul senator Mocanu, dar mă întreb de ce nu au această atitudine și în cazul altor inițiative legislative bune ale opoziției sau de ce nu au avut o asemenea atitudine atunci când Guvernul și-a asumat, de atâtea ori, răspunderea pe legi importante, ca cea a salarizării, a pensiilor și așa mai departe.
Mulțumesc, stimați colegi.
Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, inițiatorul acestei propuneri legislative, dorește, în finalul dezbaterii, să facă câteva comentarii?
Microfonul 6, vă rog.
## Distins Senat,
Eu consider ca inițiator al acestei propuneri legislative Senatul României. Cu toții puteam să redactăm aceste pagini. Dar ce vreau să vă spun este că eu voi fi prezent la dezbaterile din Camera Deputaților și voi susține toate intervențiile Guvernului de îmbunătățire și, bineînțeles, ale colegilor care au intervenit aici și au spus că este nevoie de o finisare a acestei inițiative legislative. Deci le voi susține fără niciun fel de inflexibilitate.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc și eu, domnule senator. Guvernul mai are un comentariu de final? Nu.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Și domnul senator Mitrea a votat pentru, deși se pare că nu s-a înregistrat. Precizarea este pentru stenogramă, pentru a putea fi clar și cu privire la acest subiect.
Mulțumesc.
Punctul 7 din ordinea de zi, cel pe care l-am amânat până la sosirea reprezentantului Guvernului – Propunerea legislativă privind funcționarea Birourilor de Credit.
- Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.
Domnule vicepreședinte Florin Negoiță, microfonul 10, vă rog.
## **Domnul Florin Negoiță** _– vicepreședinte_
_al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal apreciază că Decizia nr. 105/2007 a fost preluată, îmbunătățită și completată printr-o inițiativă legislativă. În ierarhia actelor normative, între lege și o decizie, prioritară este legea. De aceea, lăsăm la aprecierea distinșilor senatori votul asupra acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
E inedită această poziție. Guvernul susține sau nu susține?
Nu avem... Latitudinea noastră nu ne-o acordați dumneavoastră, ne-o luăm singuri. Este la latitudinea noastră, într-adevăr.
Deci aveți un punct de vedere mai precis al Guvernului cu privire la acest text?
Domnule președinte,
Autoritatea, prin doamna președinte, s-a exprimat la comisie și a cerut respingerea acestei propuneri legislative.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
O.K.! Dacă doamna președinte angajează instituția, înseamnă că și dumneavoastră sunteți de acord cu doamna președinte.
E în regulă.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Doriți să prezentați raportul?
Suntem în fața unui raport de respingere, cu unanimitate de voturi, pe care Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ni l-a prezentat.
Dacă domnul senator Urban ar dori, la dezbaterea pe fond deja, să ne prezinte punctul de vedere ca unul dintre inițiatori...
Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sigur, raportul de respingere adoptat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este o consecință a ceea ce se întâmplă de vreo doi-trei ani de zile în Parlamentul României, atunci când apar inițiative legislative ce vizează, în primul rând, sectorul bancar, absolut toate inițiativele legislative care s-au referit la protecția consumatorului român de servicii financiar-bancare, Legea falimentului personal, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, care limitau posibilitatea de a se abuza de către bănci împotriva clienților, care aveau credite în derulare... am văzut mai devreme și îmi pare foarte rău că n-am fost aici la dezbaterea privind impozitarea profitului băncilor. Parcă uităm faptul că pe noi ne-au făcut parlamentari cetățenii, și nu băncile.
Ce este Biroul de Credit? Biroul de Credit este o societate comercială la care acționari sunt băncile, bănci care au descoperit un lucru inedit, și anume formula ideală pentru a menține cu forța clienții pe care i-au atras în perioada glorioasă a creditului doar cu buletinul, însă într-o perioadă de timp în care românii erau îndopați cu credite, fără să li se explice ce urma să vină, începând cu această criză care a bulversat întreaga lume.
Biroul de Credit în România este nu numai un monopol, dar este și un oligopol absolut. Nu există concurență. Dacă cineva vrea să înființeze o societate comercială de genul Biroului de Credit, va constata că nu poate să facă acest lucru, în vreme ce, de exemplu, în Statele Unite există aproape 500 de companii care dezvoltă activități de genul Biroului de Credit sau, dacă ne uităm undeva mai spre est,
Duma de Stat a Rusiei a interzis apariția și înființarea unui birou de credit unde băncile să fie acționare până ce nu a existat posibilitatea și apariția unei competiții, adică să existe cel puțin două companii care să presteze același gen de activitate. La Biroul de Credit, orice restanță, reală sau mai puțin reală, pe care un român o are la o bancă, ca urmare a unui credit pe care îl are în derulare, este raportată acolo. Au fost foarte mulți români care s-au trezit cu raportări pentru sume infime – 1 leu, 5 lei, 10 lei – și care s-au trezit, pur și simplu, că nu mai pot să obțină un alt credit până ce banca ce făcea raportarea nu își îndrepta eroarea, bancă ce nu avea niciodată interesul să facă acest lucru, iar în procesele deschise de români Biroului de Credit, Biroul de Credit a invocat mereu excepția lipsei calității procesual-active, spunând că omul trebuie să se judece cu banca respectivă.
Mulțumesc. Domnul senator Mutu Gabriel. Microfonul 3, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Doresc să fac o mică intervenție pe această problematică. Domnul senator Urban are perfectă dreptate și vreau să-mi argumentez cele spuse.
Știm foarte bine că băncile, în perioada 2003, 2007, 2008, perioadă înfloritoare pentru creditele bancare ipotecare, au realizat profituri colosale în România, mai mari decât puteau realiza în țările dezvoltate și cu o istorie în zona acelor credite. În momentul în care România a intrat într-o criză economică și financiară, băncile au beneficiat de un suport... hai să spunem puțin dubios din partea Băncii Naționale, atunci când acele provizioane, pe care băncile erau obligate să le facă la Banca Națională, au fost deblocate. Astăzi, asistăm la o încercare destul de periculoasă din partea acestor bănci care, repet, au realizat profituri colosale pe spinarea românilor. Ele încearcă să monopolizeze această piață a creditelor prin instituirea acestei companii private, fără niciun fel de – cum să spun eu? – control, dacă aș putea spune, din partea statului.
Mai mult de atât, din câte știu eu, procesatorii sau acele companii care au autorizații de a procesa date cu caracter personal au acest drept doar în interes personal, și nicidecum în interes... cum să spun eu? după ce au procesat și au preluat aceste informații, să le utilizeze ca o bază de date comună.
Deci aici cred că este o încălcare destul de gravă a legii și cred că o astfel de inițiativă legislativă este bine-venită, într-un fel sau altul, să tempereze puțin această zonă.
Personal, ca senator PSD, voi susține această inițiativă. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Nu mai sunt alte intervenții.
Vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a putea să vă exercitați votul.
Este vorba de o inițiativă legislativă cu caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Avem în fața noastră un raport de respingere asupra căruia vă invit să vă pronunțați.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Este un subiect important care, sunt convins, va fi în continuare în atenția noastră.
Revenim la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură.
Inițiatorii, colegii deputați, sunt prezenți? Nu sunt.
Îl invit pe domnul secretar de stat Tánczos Barna să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.
## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 are ca obiect reglementarea modului de achiziție a studiilor privind calitatea solului, în sensul extinderii categoriilor de persoane juridice care pot efectua studii pedologice și agrochimice cu cea a societăților comerciale cu obiect de activitate specific.
Totodată, se propune menținerea prevederii legale de a achiziționa aceste servicii în sistem de achiziție directă, fără licitație.
Această extindere a celor care pot efectua astfel de studii este susținută și de Guvernul României.
Drept urmare, vă rugăm să votați pentru adoptarea propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Punctul de vedere al comisiei, domnul senator FeketeSzabó András Levente.
## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este vorba de un raport de admitere, întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și aviz negativ de la Comisia economică, industrii și servicii.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Poate nu am fost suficient de clar.
Reluăm votul.
Este vorba de un raport de respingere.
Am senzația că a existat puțină confuzie în jurul acestei chestiuni.
Domnule senator Rușeț, domnule senator Berceanu, vă rog să vă ocupați locurile.
Reluăm votul cu privire la raportul de respingere care a fost prezentat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
-
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Intervenții?
O scurtă intervenție, domnul senator Gheorghe David, microfonul central.
## **Domnul Gheorghe David:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Este o propunere legislativă bine-venită și cred că prin adoptarea ei nu facem altceva decât să dăm această posibilitate a extinderii categoriilor de persoane juridice care pot efectua aceste studii pedologice și agrochimice cu cea a societăților comerciale cu același obiect de activitate.
Odată cu adoptarea acestei inițiative legislative, atunci când va deveni lege, prin implementarea ei aducem un sprijin și un ajutor pentru cei care au de făcut asemenea studii, ca să poată avea posibilitatea de a alege și de a rezolva problema lor cât mai repede.
Nu se întâmplă altceva nimic.
Mulțumesc mult.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc și eu. Nu mai sunt alte intervenții.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Inițiatorii, deputați, sunt prezenți? Nu sunt.
Domnul secretar de stat Tánczos Barna, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea nr. 18/1991 privind Fondul funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inițiatorii propun ca suprafețele deținute de autoritățile locale în domeniul privat al acestora și puse la dispoziția tinerilor, în baza Legii nr. 15/2003, să fie completate din cele care, potrivit Legii nr. 18/1991, au trecut în domeniul public al autorităților locale în urma inexistenței moștenitorilor unor anumiți defuncți, pentru anumite suprafețe de teren care puteau fi, teoretic, retrocedate.
Inițiatorii propun ca interdicția de trecere a acestor terenuri din domeniul public în domeniul privat să fie eliminată. Drept urmare, suprafețele care să fie disponibile tinerilor pentru construire de locuințe în folosință gratuită să fie mărite.
Punctul de vedere al Guvernului este de nesusținere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul senator Fekete-Szabó András Levente. Microfonul 6, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de admitere, cu votul majorității membrilor comisiei.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și a primit aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt.
Votul final îl vom da luni, 2 mai 2011, la sesiunea dedicată legilor organice.
La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1/3.01.2008.
Inițiatorul, deputat, nu este prezent în plen.
Îl invit pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.
## **Domnul Valentin Mocanu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 448/2006 și are în vedere asigurarea persoanelor cu handicap și accesul acestora la educație, indiferent de vârstă.
Menționăm că prin Legea nr. 448/2006 a fost reglementată școlarizarea la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale, având în vedere faptul că învățământul primar și liceal este obligatoriu.
Prin modificarea respectivă se prelungește această perioadă și pentru învățământul universitar.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu amendamentele propuse. Vă mulțumesc foarte mult.
## Mulțumesc.
Domnul senator Rușeț, raportul comisiei, microfonul 7.
Ion Rușeț
#146543## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 30 martie 2011, plenul Senatului a decis retrimiterea propunerii legislative celor două comisii sesizate pe fond, în vederea întocmirii unui raport comun suplimentar.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului inițial de admitere, cu amendamente.
Facem precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.
De fapt, intervin pentru a reaminti colegilor că inițiatorul a fost în plenul Senatului și a pledat pentru inițiativa legislativă respectivă. Cu toții am fost de acord, iar retrimiterea la comisie era doar pentru mici modificări tehnice care s-au efectuat.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/6.V.2011
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Așa este. Avem un raport suplimentar în față.
Acest raport suplimentar, cu amendamentele admise, îl
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 40 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
Inițiatorii?
Cine dorește să susțină propunerea legislativă? Doamna senator Silistru, microfonul 5, vă rog.
Domnul senator Frâncu reprezintă comisia.
Modificarea făcută prin această inițiativă legislativă are în vedere asigurarea sumelor necesare cheltuielilor pentru salarii și alte drepturi ale asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav care ar urma să fie stabilite cu această destinație anual, prin Legea bugetului de stat. Astfel, s-ar preveni instituționalizarea persoanelor cu handicap din cauza imposibilității plății persoanelor însoțitoare și, practic, ar duce la eliminarea abandonului persoanelor cu handicap de către persoanele însoțitoare, atunci când există întârzieri foarte mari la plata acestor persoane.
Vreau să spun că, la nivelul județului Vaslui, există o întârziere de trei până la șase luni la salariile celor peste 2.200 de însoțitori ai persoanelor cu handicap. Mulți dintre aceștia – în ultimele șase luni au fost 50 –, practic, au renunțat la a mai îngriji aceste persoane. Astfel, a fost nevoie ca aceste persoane să fie instituționalizate în centre care au devenit din ce în ce mai neîncăpătoare.
Solicit colegilor să fie de acord cu această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul secretar de stat Mocanu, microfonul 9, vă rog.
Valentin Mocanu
#149619Vă mulțumesc, domnule președinte.
Referitor la propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dorim să facem următoarele precizări: în conformitate cu art. 39 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, „contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localității de domiciliu sau de reședință a persoanei cu handicap grav”, astfel că sumele aferente plății asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, inclusiv indemnizațiile lunare, nu pot fi asigurate din bugetele proprii ale județelor, așa cum se prevede în textul propunerii legislative.
Începând cu anul 2011, prin anexa nr. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010, sunt prevăzute sumele defalcate distinct din taxa pe valoarea adăugată, alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor cu drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap
grav, inclusiv indemnizațiile, repartizate pe județe și pe municipiul București.
Întrucât propunerea legislativă cuprinde prevederi care vizează în mod direct și activitatea autorităților administrației publice locale, având în vedere și dispozițiile art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că, înainte de adoptarea oricărei decizii cu privire la soluțiile vizate de inițiatori, era util să fie consultate și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.
Având în vedere aceste considerații, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Raportul comisiilor. Domnul senator Frâncu. Microfonul 6.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra acestei propuneri legislative.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz negativ, iar Comisia pentru egalitate de șanse a avizat favorabil propunerea legislativă.
Obiectul acesteia îl reprezintă asigurarea sumelor necesare cheltuielilor pentru salarii și alte drepturi ale asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, care ar urma să fie stabilite cu această destinație anual, prin legea bugetului de stat.
Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
În urma dezbaterilor din cadrul ședințelor din data de 8 martie 2011 și din data de 22 martie 2011, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități propun adoptarea inițiativei legislative.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond. Domnul senator Petru Filip. Microfonul central.
## **Domnul Petru Filip:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Propunerea legislativă, pe fond, este corectă, pentru că ea rezultă din problematica pe care administrațiile publice locale o au cu plata acestor indemnizații, mai ales că în relația pe care acestea o au cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și prin acea reglementare din Legea bugetului de stat, prin care o parte din sume se dau bugetelor locale, de fapt, administrațiile locale sunt niște prestatori de servicii pentru Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Dacă vom chema la discuții administrațiile publice locale, cred că n-o să ne facă mare plăcere să auzim – și nici Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale n-o să-i facă plăcere să audă – care este părerea administrațiilor locale, a primarilor vizavi de această prestare pe care o fac, pentru că, într-adevăr, cărțile de muncă sunt la nivelul primăriilor.
Cred că avem această obligație față de administrațiile locale, să fim mai atenți atunci când inițiativele legislative privesc viața administrațiilor locale, pentru că, într-adevăr, multe dintre mandatele noastre, dacă stăm să ne gândim foarte bine, depind de modul în care acești primari își fac treaba în teritoriu și administrațiile, în general.
De aceea, propunerea mea ar fi, dacă, într-adevăr, termenul nu este depășit, să retrimitem această propunere legislativă la comisii, să chemăm structurile asociative, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale să fie prezent, la fel și Ministerul Finanțelor Publice, și să vedem care este punctul de vedere al acestor administrații.
Și mă gândeam că, făcând o paranteză la modificarea legislativă sau la modificarea Constituției, așa cum în sistemul francez sau în sistemul maghiar parlamentarii sunt aleși și în structurile locale, poate n-ar fi lipsit de interes să ne gândim ca parte din mandate să poată fi luate și de către aleșii locali sau să ai și mandat în consiliile locale sau consiliile județene, sau chiar primari pe funcție. Cred că în acel moment, într-adevăr, autonomia locală, în adevăratul sens al cuvântului, va fi nu numai un slogan frumos de afirmat, ci va fi o realitate la care să ne raportăm fiecare dintre noi, pentru că, de obicei, ne raportăm mai mult la administrațiile locale o dată în patru ani, atunci când sunt alegeri.
## Mulțumesc.
5 mai 2011 este termenul de adoptare tacită. Ceea ce am putea face, în condițiile în care avem trei ședințe de plen săptămâna viitoare, este, dacă se acceptă retrimiterea la comisie, un raport suplimentar în ritm foarte accelerat, poate până... Sunt două comisii, e raport comun, e dificil.
Ion Rușet
#155951Următoarele două puncte din ordinea de zi sunt cu același obiect. Deci nu vedem sensul.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Domnul senator Filip își păstrează propunerea în condițiile în care termenul de adoptare tacită este pe 5 mai 2011?
E în regulă. Mergem în continuare cu dezbaterea pe fond. Doamna senator Silistru. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că noi suntem prima Cameră sesizată, problemele ridicate de domnul senator Filip pot fi rezolvate la Camera decizională, la Camera Deputaților, și, într-adevăr, ministerul, cu reprezentanții administrației locale și cu
membrii comisiilor care vor avea de făcut raportul să poată ajunge la o concluzie.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt alte intervenții,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Camera decizională este Camera Deputaților.
Punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Inițiatorii nu sunt prezenți în plenul nostru. Domnul secretar de stat Mocanu. Microfonul 9.
Valentin Mocanu
#157349## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În fapt, avem o propunere legislativă care are ca obiect modificarea acelorași prevederi din Legea nr. 448/2006, ca și cea de la punctul 12...
De aceea le-am și grupat într-un astfel de pachet.
Valentin Mocanu
#157649Ne menținem același punct de vedere.
Mulțumesc. Domnul senator Rușeț. Microfonul 7.
Ion Rușeț
#157801Este adevărat, același obiect de activitate.
De aceea, în 23 martie 2011, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de respingere, deoarece propunerea legislativă a rămas fără obiect, conform art. 72 alin. (4) și (5) din Regulamentul Senatului, prin adoptarea inițiativei legislative nr. L56/2011, cu același obiect de reglementare.
Menționez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Punctul 14 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap.
Aceeași zonă de interes.
Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți în plenul nostru. Domnul secretar de stat Mocanu, punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 9.
Punctul 14, tot legat de promovarea și protecția persoanelor cu handicap.
Domnule secretar de stat?
Punctul de vedere al Guvernului.
Valentin Mocanu
#159138Vă rog să mă iertați, mă uitam în documentele referitoare la acest punct.
Având în vedere că avem același obiect de reglementare, am spus că ne menținem punctul de vedere, favorabil, cu amendamente, la punctul 14.
Mulțumesc. Domnul senator Frâncu. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru egalitate de șanse, precum și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au avizat favorabil această inițiativă.
Din păcate, așa cum s-a prezentat și înainte, ea are același obiect cu propunerea legislativă adoptată mai înainte. Cele două comisii, cu majoritatea voturilor, au adoptat raport de respingere în ședința din 22 martie 2011.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna senator Silistru. Microfonul 3.
N-aș vrea să fac decât o remarcă din punct de vedere tehnic. Această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor ordinare, nu organice. Așa a fost înscrisă și în ordinea de zi a plenului, dar este ordinară, nu este organică.
Există argumente pentru ca acest text să fie de natură organică?
Doamna senator Silistru, puteți să ne dați câteva elemente suplimentare?
Am avut și la punctul 11 inițiativa doamnei deputat Manolescu cu același obiect de reglementare și am votat-o ca lege ordinară.
Da, da, acest lucru este foarte clar. Întrebarea este dacă există elemente care să fi determinat clasificarea acesteia într-o altă categorie de legislație.
În avizul Consiliului Legislativ se specifică, conform prevederilor art. 76 din Constituție, că face parte din categoria legilor organice. Și așa este și în raportul comisiilor specificat.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
E posibil ca zona de modificare a propunerii legislative să atingă anumite zone care să o transforme într-o lege organică.
Oricum, până clarificăm acest subiect, vă propun ca luni să dăm votul final. Termenul de adoptare tacită este pe 5 mai 2011. Este timp suficient, vom verifica dacă este lege organică, rog și echipa noastră legislativă să verifice aceste elemente.
Dacă este organică, oricum, votul va fi dat luni. În caz că este lege ordinară, tot luni ne vom pronunța cu privire la această propunere legislativă.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**
**:**
Domnule președinte!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Domnul senator Mihăilescu.
Microfonul 3, domnule lider.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
## Domnule președinte,
Lăsând la o parte și inițiativa legislativă anterioară, și pe cea de acum, vreau să aduc la cunoștință faptul că, indiferent ce poziții avem noi în legătură cu această retribuție a asistenților persoanelor cu handicap, suntem în afara unui sistem logic și normal.
În toată Europa, indiferent că este vorba despre autoritățile locale sau despre alte chestiuni, acest corp este un corp de profesioniști, de oameni care au o profesie. Noi plătim membrii de familie. Indiferent cum vom proceda cu fondul și cu alte chestiuni... Stați puțin, iertați-mă, este ceva mult mai important acolo.
Am observat chiar că este mult mai important.
Nu, dar bănuiesc că va fi o pauză de consultări, după cum...
Cred că este un gest de frondă, pentru că liderii grupurilor parlamentare, în mod ostentativ, au dorit să vină în timp ce...
Vă mulțumesc. Au așteptat să vorbesc, ca să... Da, am înțeles.
În mod evident, este un complot. Domnule senator Mihăilescu, vă rog. Vă cer scuze.
## Domnule președinte,
Rog frumos Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale să încerce..., indiferent de mărimea acestor alocații, de valoarea lor, că le tăiem, că le reducem..., nu este un sistem. Sistemul normal, în toată lumea, la fel ca la copiii neadoptabili, este cu profesioniști. Numai la noi, pentru persoane cu handicap, plătim suplimentar un membru de familie ca să facă o treabă care nu este nici corectă și este și prost plătită. În toată lumea, un asistent are în îngrijire două sau trei persoane în această situație nefericită. A merge în continuare cu un asemenea sistem, să facem o mulțime de propuneri legislative, să încercăm, dintr-un buget secătuit, o asemenea rezolvare, nu este corect. Din acest punct de vedere, rog ministerul, în special, să se ocupe de această chestiune, care este demult discutată, dar nimeni nu vine cu nimic concret în această idee.
Repet, avem sisteme în care persoanele care au dificultăți – așa se cheamă european – sunt îngrijite de oameni destinați prin profesie, nu prin membri de familie.
Vă mulțumesc.
Poate s-a consemnat până la urmă ceva.
## Mulțumesc.
Cred că este o temă de fond și poate că ar merita o atenție puțin mai focalizată. Oricum, aș dori ca și domnul secretar de stat Mocanu să spună două cuvinte la ceea ce a prezentat în plen domnul senator Mihăilescu.
Microfonul 9, domnule secretar de stat.
Valentin Mocanu
#164629## Mulțumesc foarte mult. Domnule senator,
Aveți perfectă dreptate. Voi transmite mesajul dumneavoastră. Oricum, și în momentul de față, chiar membrii familiei, dacă acceptă să preia această sarcină, această îndatorire, au obligația de a urma niște cursuri de școlarizare în domeniul asistenței sociale. Nu pot să se ocupe de o persoană cu dizabilități decât dacă absolvă aceste cursuri de pregătire. Poate că nu ar strica mai multă atenție.
Vă mulțumesc foarte mult pentru sugestie.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc foarte mult.
## Stimați colegi,
Dați-mi voie să fac și un anunț. Am fost sesizat de către un număr de 58 de senatori ai Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL cu o moțiune simplă pe tema agriculturii, intitulată „Agricultura – falimentară, dar politizată”.
Moțiunea îndeplinește condițiile regulamentare pentru depunere.
Conform regulamentului, președintele Senatului propune plenului și stabilește data dezbaterii acestei moțiuni. Aș dori să vă informez că dezbaterea acestei moțiuni simple pe tema agriculturii va avea loc luni, 2 mai 2011, la ora 15.00.
Împreună cu liderii grupurilor parlamentare am stabilit decalarea ședinței Biroului permanent al Senatului pentru ora 13.00, iar grupurile parlamentare se vor întruni la ora 14.00. La ora 15.00 ne întâlnim pentru dezbaterea moțiunii simple pe tema agriculturii, pe care au depus-o astăzi, 27 aprilie 2011, 58 de senatori din partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL, în mod regulamentar, la conducerea Senatului.
## Pe procedură?
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Aș vrea să supuneți la vot plenului, pentru că noi, înainte, am votat alt program de lucru pentru săptămâna viitoare.
Doar modificarea programului de lucru, dacă sunteți de acord cu modificarea programului de lucru al Senatului.
Am modificat programul, asta spun.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Sigur.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2001 – Legea voluntariatului.
Domnul senator Frâncu, unul dintre inițiatori, dorește să susțină propunerea legislativă? Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
Împreună cu alți colegi senatori, am inițiat această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2001 – Legea voluntariatului, în scopul includerii în sfera organizațiilor-gazdă a persoanelor juridice cu scop patrimonial și stabilirea posibilității pentru acestea de a organiza activități de voluntariat.
O altă temă pe care ne-am propus-o, era aceea de a recunoaște ca vechime în muncă această perioadă de voluntariat, solicitare pe care toate structurile de tip ONG au făcut-o în repetate rânduri.
Din păcate, în discuțiile pe care le-am avut în cadrul comisiilor, această temă a fost respinsă.
De asemenea, o altă propunere, care a fost acceptată, se lega de formularea mai clară în lege a posibilității încheierii contractului de voluntariat în formă scrisă.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.
Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#168328## Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să încerc să scurtez intervenția și să menționez doar că, la nivelul Uniunii Europene, studiul privind voluntariatul în Uniunea Europeană recomandă revizuirea legislației sau adoptarea unei legislații specifice în vederea încurajării voluntariatului, protejării voluntarilor, eliminării efectelor negative ale prestării de activități voluntare de către șomeri și persoane care primesc beneficii sociale etc.
Apreciem că respectarea acestor recomandări poate fi realizată prin încheierea contractelor de voluntariat.
Totodată, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține recunoașterea ca vechime în muncă a perioadei de voluntariat, deoarece în cadrul voluntariatului nu se regăsesc caracteristicile definitorii ale executării unui contract de muncă.
De asemenea, considerăm că este importantă diferențierea dintre vechimea în specialitate, reprezentând experiența dobândită în activitate și vechimea în muncă, care constituie stagiul de cotizare la sistemele de asigurări sociale.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.
Vă mulțumesc foarte mult.
Ion Rușeț
#169557Mulțumesc, domnule președinte.
Suntem în fața unui raport de respingere, deoarece propunerea legislativă a rămas fără obiect, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Regulamentul Senatului.
Facem precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Rușeț, microfonul 6.
Ion Rușeț
#170003Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii voluntariatului, Legea nr. 195/2001, în sensul includerii în sfera organizațiilor-gazdă a persoanelor juridice cu scop patrimonial și stabilirea posibilităților pentru ca acestea să organizeze activități de voluntariat.
Menționăm că s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Comisia, întrunită în ședință în 29 martie 2011, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente.
Fac precizarea că amendamentul admis este cel legat de recunoașterea vechimii în muncă, prin care comisia a hotărât eliminarea acestui alineat.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc, domnule senator.
Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2001 – Legea voluntariatului.
Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2001 – Legea voluntariatului, republicată.
Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.
Domnul secretar de stat Mocanu, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#172161## Vă mulțumesc.
Prin această propunere legislativă se solicită modificarea legii, astfel încât forma scrisă a contractului de voluntariat să fie facultativă.
Punctul de vedere al Guvernului este că nu susține această propunere legislativă. Există prevederi contradictorii în cuprinsul legii în vigoare la această dată, dar acestea nu privesc forma scrisă sau verbală a contractului de voluntariat, ci dacă încheierea unui contract de voluntariat este obligatorie sau opțională.
De aceea, Guvernul nu susține această propunere legislativă.
Mulțumesc. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#172805## Domnule președinte,
Suntem în fața unui raport de respingere, fundamentat pe prevederile art. 72 alin. (5) din Regulamentul Senatului, cu mențiunea că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9, vă rog.
Valentin Mocanu
#173298## Mulțumesc, domnule președinte.
Avem, de fapt, o propunere legislativă similară și, de aceea, punctul de vedere al Guvernului este similar. Nu susținem această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc și eu. Domnul senator Rușeț.
Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 4 al anexei nr. IX, Reglementări specifice personalului care ocupă funcții de demnitate publică și personalului care ocupă funcții asimilate cu funcții de demnitate publică, din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.
Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9, vă rog.
Valentin Mocanu
#174361## Mulțumesc, domnule președinte.
Menționăm că la data de 1 ianuarie 2011, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost abrogată Legeacadru nr. 330/2009.
Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#174829Mulțumesc, domnule președinte.
Suntem în fața unui raport de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi de membrii comisiei. Având în vedere cele spuse înainte, în sensul că Legea nr. 330/2009 a fost abrogată, în consecință, inițiativa legislativă a rămas fără obiect.
De asemenea, comisiile avizatoare au transmis aviz negativ, respectiv Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?
Nu sunt.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 2 mai 2011. La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Inițiatorul dorește să prezinte propunerea legislativă? Nu.
Domnul secretar de stat Mocanu, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#175885Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aceleași considerații ca la punctul precedent. Propunerea legislativă se referă la o lege care a fost abrogată deja. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#176149Suntem în fața unui raport de respingere a propunerii legislative.
Pentru considerentele care au fost enumerate mai înainte, cu mențiunea că sunt avize negative de la comisiile avizatoare, respectiv de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
În raport cu domeniul de reglementare, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 48[2] al Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Colegii deputați sunt prezenți la ședința de plen a Senatului?
Nu sunt.
Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#177256Mulțumesc, domnule președinte.
Și în acest caz ne aflăm în aceeași situație. Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, în conformitate cu prevederile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
În consecință, de la această dată, drepturile de pensie sunt stabilite și reglementate prin Legea nr. 263/2010.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#177838Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru considerentele care au fost explicate și de reprezentantul Guvernului, în ședința din data de 23 martie 2011, comisia a hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de respingere a propunerii legislative, având în vedere și avizele negative primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru egalitatea de șanse.
Fac precizarea că, în raport cu domeniul de reglementare, propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc. Intervenții?
Nu sunt.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 2 mai 2011. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Inițiatorii nu sunt prezenți la dezbateri.
Domnule secretar de stat Mocanu, vă rog, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#179018Vă mulțumesc foarte mult.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 cu un nou alineat, alin. (1[1] ), cu următorul cuprins: „Punctajul mediu anual corespunzător sporului de vechime în muncă acordat în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru activități desfășurate în grupele I și/sau II de muncă se determină prin împărțirea punctelor rezultate din anii de spor la anii de activitate în muncă în grupele I și/sau II de muncă”. Este o prevedere foarte tehnică.
Menționăm că, în conformitate cu prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, acordarea diferenței dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008 și cel acordat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011. Punctajul mediu anual se adaugă la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2010.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#180339Mulțumesc, domnule președinte.
Având aceeași fundamentare ca la propunerea legislativă anterioară, comisia a hotărât, în data de 22 martie 2011, să emită un raport de respingere, ținând cont că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată și a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010, și ținând cont, de asemenea, de avizele negative transmise de comisiile avizatoare.
Cu privire la domeniul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
## Mulțumesc.
Intervenții? Nu sunt.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 2 mai 2011. La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Inițiatorii nu sunt prezenți la ședința de plen a Senatului. Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#181320Vă mulțumesc foarte mult.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 și art. 5 din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, în sensul acordării indemnizației pentru creșterea copilului unuia dintre bunicii copilului, în situația în care părintele se întoarce la locul de muncă, cuantumul acesteia fiind echivalent cu salariu minim net pe economie.
Menționăm că măsurile legislative preconizate nu sunt corelate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru
creșterea copilului, prin care s-a reconfigurat, în vederea eficientizării, ținând seama și de situația economică actuală, programul de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserție lunar, cu luarea în considerare și a duratei de acordare, precum și a principiilor de finanțare din alte state membre ale Uniunii Europene, care au indemnizații similare.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#182584Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, prin acordarea posibilității bunicilor de a beneficia de indemnizația de creștere a copilului, în situația în care părinții se întorc la locul de muncă.
Cu mențiunea că s-au primit avize favorabile de la Consiliul legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, membrii comisiei, în data de 22 martie 2011, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte un raport de respingere, susținut de faptul că prevederea este lipsită de fundament, indemnizația pentru creșterea copilului compensează salariul beneficiarului, iar bunicii nu pot substitui acest drept. Fac precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizat.
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții? Nu sunt.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 2 mai 2011. La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru angajatorii care încadrează șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.
Valentin Mocanu
#184024Vă mulțumesc foarte mult.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare scutirea de la plata impozitului pe salariu a angajatorilor care încadrează șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă.
Precizăm că în legislația actuală există prevederi prin care se stimulează angajarea persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă.
Precizăm, de asemenea, că Ordonanța de urgență Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și diminuării șomajului în anul 2010 a conținut și ea măsuri de natură să vină în sprijinul angajatorilor prin reducerea parțială a costurilor cu forța de muncă încadrată din rândul șomerilor.
De asemenea, actul normativ prevede că angajatorii care, în cursul anului 2010, încadrează în muncă șomeri beneficiază de scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale – era o formă alternativă de stimulare a angajării persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Rușeț.
Ion Rușeț
#185240În unanimitate de voturi, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte un raport de respingere, fundamentat pe faptul că, în momentul de față, nici Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și nici un alt act normativ din România nu prevede obligația angajatorului de a plăti impozit pe salariu.
În consecință, comisia a considerat că propunerea legislativă este lipsită de obiect. S-au avut în vedere avizele negative transmise de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, inclusiv cel de la Consiliul Legislativ.
Fac precizarea că, în raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial din România.
Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.
Din partea Guvernului, vă rog, microfonul 10.
## **Domnul Vasile Timiș** _– secretar de stat_
_în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial din România.
Facem precizarea că, încă din anul 1992, se organizează în România Zilele Europene ale Patrimoniului, ceea ce oferă participanților ocazia de a descoperi nu numai monumentele istorice protejate, ci și siturile și zonele mai puțin cunoscute.
Menționăm, de asemenea, că data aleasă pentru Ziua Patrimoniului Mondial din România va pune probleme din punct de vedere organizatoric, condițiile climaterice din luna noiembrie putând împiedica accesul la vizitarea unor obiective UNESCO din România.
Totodată, semnalăm că măsurile propuse determină anumite efecte financiare prin organizarea unor activități, ceea ce ar îngreuna bugetul în această perioadă marcată de constrângeri bugetare, drept pentru care Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc domnului secretar de stat Timiș. Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului ne-a transmis un aviz negativ.
Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente.
Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc, domnului președinte. Domnule lider Puiu Hașotti, microfonul 2.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Vin în întâmpinarea celor spuse de domnul senator Mocanu și arăt că – strict personal – nu am avut timp să discutăm în grupul parlamentar această propunere legislativă. De această dată, eu, ca senator al opoziției, nu sunt de acord cu raportul comisiei și sunt de acord cu punctul de vedere al Guvernului.
Această propunere legislativă este perfect inutilă și nu vreau să aduc argumente în acest sens. Nu văd niciun inițiator. De ce 16 noiembrie? De ce 16, și nu 17, 18 sau altă zi?
Vreau să vă mai spun că sunt o serie întreagă de zile, de la ziua porților deschise la muzee până la ziua patrimoniului, ziua culturii nu știu care, ziua nu știu cărei minorități, unde sunt tot felul de manifestări culturale.
Apoi, Televiziunea publică și Radioul public, timp de o săptămână, să prezinte cu precădere – ce însemnă cu precădere? – activități culturale, patrimoniu național și așa mai departe. Mi se pare total pe dos... nu se poate prevedea acest lucru.
Apoi, autoritățile locale sunt libere să facă asemenea manifestări nu numai pe 16 sau pe 18 noiembrie, nu știu cum spune propunerea legislativă, ci sunt libere să facă aceste manifestări de promovare a patrimoniului cultural național în oricare din zilele anului.
Așadar, în opinia mea, vorbesc în nume propriu, propunerea este perfect inutilă și neaplicabilă.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Aș dori să vă informez că ziua de 16 noiembrie este o zi pe care a propus-o UNESCO și este o chestiune care intră, mai degrabă, în categoria manifestărilor internaționale care regăsesc sau nu o reflectare națională. În cazul în speță, este o zi pe care a recomandat-o UNESCO ca fiind pentru celebrarea patrimoniului mondial. Senatul va decide dacă acest lucru este dezirabil a fi făcut și în România. Acesta este sensul inițiativei legislative. Nu cred că este vorba de altceva decât de... În plus, chiar în aceste minute directorul general al UNESCO, care este în vizită în România, se află în Palatul Parlamentului pentru o vizită deosebit de importantă. Am vrut să fac aceste precizări doar pentru contextul extern al acestei chestiuni.
Mai sunt alte intervenții cu privire la această propunere legislativă?
## Nu.
Așa cum v-a prezentat și domnul senator Nicolaescu, suntem în fața unei legi ordinare.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Trecem la punctul 26 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2007.
Inițiatorii, deputați, sunt prezenți în plenul nostru? Nu.
Domnul secretar de stat Timiș, microfonul 10.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic.
Vă rog să-mi permiteți să fac câteva precizări, și anume faptul că propunerea legislativă are ca premisă, potrivit expunerii de motive, situația conflictuală existentă la Opera Națională din Cluj. Astfel, sunt prezentate ca argumente pentru intervenția legislativă situații particulare legate de stabilirea repertoriului acestei instituții și de investițiile realizate în acest sens.
Față de aceste aspecte, subliniem faptul că, potrivit regulilor de tehnică legislativă, legile se elaborează și se adoptă în vederea reglementării relațiilor sociale, stabilirii de drepturi și obligații, și nu pentru stingerea unui conflict între sindicat și conducerea unei instituții, drept pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Vă mulțumesc. Domnul senator Nicolaescu, raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ.
Comisia economică, industrii și servicii a Senatului ne-a trimis aviz negativ.
Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în ședința din 8 martie anul curent, a hotărât, cu unanimitatea votului senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.
Are caracter de lege ordinară.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?
Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Trecem la punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși”.
Inițiatorul nu este prezent în plenul Senatului.
Domnule secretar de stat Timiș, punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 10.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” ca unitate fără personalitate juridică de importanță națională, care să funcționeze ca muzeu național dedicat marelui sculptor.
Potrivit inițiativei legislative, se vor transmite către Muzeul Național „Constantin Brâncuși” bunurile culturale mobile care alcătuiesc Colecțiile „Constantin Brâncuși” ale Muzeului Național de Artă al României, respectiv ale Muzeului Național de Artă din Craiova.
Considerăm că, în ceea ce privește transmiterea bunurilor culturale mobile care alcătuiesc Colecțiile speciale „Constantin Brâncuși” ale Muzeului Național de Artă al României, instituție muzeală de importanță națională, de prestigiu, nu este oportun acest transfer.
Totodată, inițiatorul propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, drept pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc. Domnul senator Nicolaescu, punctul de vedere al comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi, propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații, de la Consiliul Legislativ.
În 8 martie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cu 7 voturi, un vot împotrivă și o abținere, a adoptat raport de respingere.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Trecem la punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Domnul vicepreședinte Calotă, microfonul 9.
## **Domnul Samuel Calotă** _– vicepreședinte_
_al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii tv screen-urilor printre mijloacele de publicitate permise în cazul băuturilor spirtoase, urmând ca și acestui mijloc de publicitate să-i fie aplicabil codul de reglementare al conținutului audiovizual.
Prin introducerea în propunerea legislativă a permisiunii publicității prin tv screen-uri, în plus față de mijloacele media permise în prezent, în absența unor precizări clare privind intervalul orar de difuzare, se realizează, practic, permiterea publicității la alcool în intervalul orar în care actualmente este interzisă.
Mai este o problemă cu privire la sancțiunea aplicabilă în cazul încălcării dispozițiilor art. 13[1] și nominalizarea autorităților abilitate să constate aceste contravenții. Precizăm că, potrivit Legii audiovizualului, responsabilitățile conferite CNA se limitează la monitorizarea programelor audiovizuale difuzate de către furnizorii de servicii media, așa cum sunt aceștia definiți de lege.
Față de cele de mai sus, Guvernul nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia economică, industrii și servicii ne-a transmis aviz favorabil, cu două amendamente.
În ședința din 22 martie 2011, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a adoptat raport de respingere.
Are caracter de lege ordinară.
consens și în termenii stabiliți de asociațiile profesionale ale industriei mass-media, în urma unor consultări.
De asemenea, foarte pe scurt, aș preciza că se constată faptul că acel organism nonguvernamental propus, care va gestiona activitatea jurnalistică, ombudsman-ul, va avea și prerogativa de a încadra sancțiunile care intră sub incidența delictului de presă.
Față de această dispoziție, subliniem faptul că încadrarea faptei în categoria delictului ca formă de încălcare a legii, precum și individualizarea sancțiunii trebuie realizate de organele abilitate ale statului, și nu de un ONG, drept pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.
Vă mulțumesc. Domnul senator Nicolaescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis aviz negativ.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-a trimis aviz favorabil, fără amendamente.
În ședința din 12 aprilie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – un vot în favoarea propunerii legislative, 4 voturi împotrivă și două abțineri –, să adopte raport de respingere.
Are caracter de lege organică.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc.
Este vorba de o lege cu caracter ordinar.
Dacă nu sunt alte intervenții,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Sporirea securității alimentare trebuie să fie prioritate națională pentru România”; – Nicolae Dănuț Prunea (PSD) – declarație politică intitulată „Asumarea răspunderii – dovada lipsei de raționalitate a Guvernului Boc”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică cu titlul „Este aderarea României la Spațiul Schengen o decizie politică dincolo de rigorile tehnice?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Obiectivele europene au alergie la portocaliu”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Programul de convergență – un nou eșec marca Boc”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Maseuza Victor Ponta!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Munca la negru”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Despre onoare și demisie în vremea lui Traian Băsescu”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Avanpremieră la ziua de 1 Mai”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Cronica unei demisii forțate”; – Șerban Constantin Valeca (PSD) – declarație politică intitulată „Economia, agricultura și aroganța asupra României”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică cu titlul „1 Mai – 1886 și 2011”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Din ce în ce mai bine”; – Varujan Vosganian (PNL) – declarație politică referitoare la genocidul din anul 1915, îndreptat împotriva poporului armean
Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă – Legea profesiei de jurnalist.
Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Timiș.
Microfonul 10.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă își propune să definească și să reglementeze conceptul de jurnalist, calitatea de profesie vocațională a jurnalistului și rolul său în societate, precum și raporturile lui cu societatea.
Analizând aceste dispoziții, aceste precizări ale inițiativei legislative, constatăm, în primul rând, că restricțiile impuse pentru exercitarea profesiei de jurnalist sunt în măsură să contravină principiilor invocate în expunerea de motive, precum și principiilor constituționale referitoare la libertatea de exprimare. În acest context, regulile impuse de inițiativa legislativă sunt susceptibile de a fi considerate cenzură, cu consecințele ce decurg cu privire la statul de drept și libertățile fundamentale.
Totodată, considerăm că oportunitatea instituirii unor mecanisme de reglementare a presei, în afara regulilor de autoreglementare, trebuie decisă și în interiorul profesiei, prin
Vă mulțumesc, domnule președinte Nicolaescu. Intervenții? Domnul senator Severin, microfonul 3.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Voi fi foarte scurt și la obiect. Această lege reprezintă o gravă încălcare a dreptului la libera exprimare. Ea, practic, forțează ca orice persoană care ar dori să-și exprime opinia prin intermediul presei să intre într-un regim de autorizare. Deci ajungem să fim autorizați ca să ne spunem opinia. De aceea am votat în comisie, voi vota și aici și rog toți colegii care cred în libertatea cuvântului să voteze împotriva acestei legi antieuropene.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.
Avem în continuare trei texte – suntem foarte aproape de ora 13.00 –, propuneri legislative privind modificarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Fiind vorba de legi cu caracter organic, aș dori, foarte rapid, să încercăm să le parcurgem, dacă putem.
Trecem la punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Domnul secretar de stat Arafat, microfonul 8.
Domnule președinte, având în vedere și ce s-a aprobat mai devreme în această ședință, Guvernul nu susține cele trei inițiative legislative, rămânând să vedem la Camera Deputaților completările pentru propunerea legislativă adoptată astăzi.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Da, în mod evident, propunerea legislativă adoptată acum câteva ore are un impact direct asupra celorlalte propuneri legislative.
Domnul senator Belacurencu, punctul de vedere al comisiei la punctul 30 din ordinea de zi.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Cele două comisii sesizate pentru un raport comun au adoptat, cu 16 voturi împotrivă, un raport care, în final, este un raport comun de respingere a acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, fiind vorba despre o lege organică.
Trecem la punctul 31 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Același subiect de legiferare.
Domnule secretar de stat Arafat, microfonul 8.
Același punct de vedere, domnule președinte.
Același punct de vedere. Domnul senator Belacurencu. Comisia? Microfonul 7.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, cu unanimitate de voturi.
Mulțumesc.
O intervenție din partea domnului senator Iulian Urban. Microfonul 2, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Chiar așteptam punctul 31. Vă aduceți aminte că la începutul ședinței noastre am votat o inițiativă legislativă care se referea la toate plantele. Acum ce o să facem? O s-o respingem pe cea care se referă la o plantă banală, care se numește cafea?! Luați și citiți!
Până la urmă, cred că ceea ce s-a spus despre poziția pe care a avut-o domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări Toni Greblă, la acel text de lege, ar merita regândit și revizuit, pentru că, practic, noi, acum, respingem ceea ce am votat puțin mai devreme, la începutul ședinței. Și cafeaua are efecte euforice.
Este bine de cunoscut.
Votul pe raport și votul final se vor da, oricum, luni, fiind vorba de o lege organică.
Ultimul text în atenția noastră pentru astăzi este punctul 32 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Guvernul are aceeași poziție negativă, nu susține propunerea legislativă.
Raportul comisiilor, vă rog, domnule senator Belacurencu.
Cele două comisii care au fost sesizate pentru raport au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte un raport comun de respingere, cu majoritate de voturi.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc. Votul pe raport și votul final se vor da luni, 2 mai anul curent.
Încheiem aici sesiunea noastră de plen de astăzi, 27 aprilie 2011.
Am rugămintea către liderii de grup și către cei care sunt implicați în vizita de mâine a Președintelui Republicii Moldova să onorăm această vizită importantă așa cum se cuvine. Declar încheiată ședința noastră.
Ne revedem luni pentru programul săptămânii viitoare. Vă mulțumesc și vă doresc o zi cât mai plăcută!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#205697„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|590472]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/6.V.2011 conține 36 de pagini.**
Prețul: 10,80 lei
Deficiențele flagrante, din cauza prevalenței subiectivismului de partid asupra cerințelor obiective din corpul legilor și a neaplicării consecvente a acestora, au făcut să apară comportamente aparent necugetate ale agenților economici și ale populației, ca formă de apărare împotriva iraționalității și samavolniciei Guvernului Boc. Măsurile politice luate în defavoarea celor aflați în afara preferințelor PDL-iste nu au reușit să accelereze ieșirea din criză și asumarea unor responsabilități fiscale corespunzătoare.
S-a dovedit încă o dată că atunci când factorii de decizie acționează în interes propriu, fără să țină seama de nevoile generale ale societății, cum ar fi redresarea economiei, nu funcționează nici mecanismele pieței și nici Guvernul nu devine mai eficient, pentru că nu este urmat de popor. Vă mulțumesc.
Motivul real al stării de fapt trebuie regăsit și în atitudinea opoziției din România! Discursurile populiste au influențat mediul politic european, mizându-se pe corupția sistemului românesc. Acest motiv a fost preluat și a fost folosit ca un bumerang, instituțiile europene reproșând lipsa securității la granițele externe ale României cu Uniunea Europeană.
Merită oare să vorbim despre constanța discursurilor populiste ale opoziției, care ulterior a blamat inclusiv măsurile tranșante ale Guvernului pentru funcționarea corectă a vămilor? A meritat România acest pas înapoi? Cum ar putea să ne răspundă vinovații, justițiarii stângiști, care mai întâi au condamnat corupția sistemului vamal, pentru ca apoi, tot ei, să condamne și măsurile guvernanților de anihilare a corupției la granițe?
Se poate deduce, cu multă ușurință, că am găsit răspunsul la întrebări. Costul jocului politic al opoziției l-au plătit însă cetățenii. În ciuda efortului Executivului, România nu a aderat la Spațiul Schengen, iar românii sunt supuși în continuare controalelor la frontiere. Am găsit și vinovații, dar soluționarea situației este costisitoare pentru noi toți, pentru poporul român.
Din păcate, orizontul de timp rămâne nedefinit... Vă mulțumesc.
Oare cât vom mai tolera greșelile celor care ne duc de mulți ani cu zăhărelul și pretind că intențiile lor sunt bune? Ar trebui să ne amintim vechea zicală cum că „drumul spre Infern este pavat cu bune intenții” și să judecăm numai în funcție de fapte, iar, în ciuda tuturor promisiunilor și vorbelor goale, faptele ne arată că ne îndreptăm oriunde, dar nu în direcția cea bună.
Mulțumesc.
Din păcate, documentul despre care vorbim nu relevă o ieșire a României din criză. Din acest motiv, consider că ar fi fost firesc ca acest document, în stadiu de proiect, să fie supus unei minime dezbateri publice, să fie discutat cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României, cu analiști economici și cu toată clasa politică. Discuția s-a desfășurat sub auspiciile netransparente și neprofesioniste, pe care le-am probat deja, în nenumărate situații, sub Guvernul Boc.
Mă refeream mai sus la netransparența de care a dat dovadă Guvernul Boc. Nu este normal ca opinia publică să afle din presă faptul că România nu-și va îndeplini obiectivele și – culmea! – nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru acest eșec.
Consider că este de un real interes pentru opinia publică ca actuala putere să ofere detalii cu privire la măsurile de consolidare bugetară ce trebuie luate în perioada 2011–2014, măsurile care ar putea conduce la evoluția pozitivă a PIB-ului, în general, detalii despre o proiecție bugetară multianuală. Nu cred că solicităm prea mult de la actuala putere.
Nu este nevoie să reamintesc că și anul trecut Guvernul a avut carențe în explicarea acestor „amănunte” în fața Comisiei Europene. Comisia Europeană a dat un răspuns critic vizavi de Programul de convergență aprobat anul trecut, precizând că acest plan nu este suficient de detaliat în privința măsurilor de consolidare bugetară, fiind o dovadă că România nu este capabilă să facă proiecții bugetare multianuale.
Stimați colegi,
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru pachete de legi nepopulare, pentru măsuri austere, pentru modificări elaborate pripit pentru diverse acte normative. Dar întreb eu acum puterea: cine își asumă răspunderea pentru eșecuri? De ce trebuie să aflăm din presă, și nu din gura miniștrilor, că România stă prost la capitolul privind respectarea termenelor asumate?
Partidul Social Democrat reclamă lipsa unor analize serioase ale Guvernului care să arate care au fost restricțiile
și lipsa de performanță care împiedică România să-și îndeplinească obiectivele. Readuc în atenția dumneavoastră faptul că nu suntem la primul așa-zis eșec în nerespectarea unui obiectiv important pentru România. Toate obiectivele europene ale României au fost ratate: ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție și aderarea la Spațiul Schengen.
Solicit public Guvernului Boc să vină în fața Camerelor reunite ale Parlamentului și să ofere explicațiile cuvenite. Vă mulțumesc.
Felicitări, domnule Victor Ponta! Înțelegând substratul convorbirii de mai sus, vă asigur, domnule președinte al PSD și viitor prim-ministru al României, că, în comparație cu dumneavoastră, domnul Tălmăcean – pe care nu-l cunosc decât de la televizor – este chiar politician!
Domnule Ponta,
Se vede treaba că am avut gura aurită atunci când am spus că nu puteți fi, nici pe departe, comparat cu Che Guevara. Dumneavoastră sunteți și veți rămâne în politica românească un... „Che Gargara”!
Bravos PSD, halal să-ți fie!
Între timp, poate v-ați amintit și cine este Sebastian Ghiță? Dacă nu, vă spun eu. Este domnul acela care, acum câțiva ani, a scăpat cu fața curată din dosarul Jimbolia II, după ce i-a turnat la procurori pe toți tovarășii de drum! Între timp, omul s-a „procopsit”, publicația „Capital” susținând că deține o avere de 300 de milioane de euro! Deh, bani cinstiți făcuți în timpul „tranziției golanilor”.
Ținând seama de aceste clauze, dar și de faptul că firmele sunt inevitabil dependente de capriciile economiei de piață, este lesne de înțeles că „munca la negru”, din motivele mai sus amintite, ia amploare. Or, pentru a fi ținută sub control, în noul act normativ sunt prevăzute sancțiuni mult mai severe împotriva celor care acceptă să lucreze cu persoane fără forme legale, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, îi obligă pe cei care lucrează „cu ziua” – cum se spune – să-și înregistreze activitatea și, implicit, să-și plătească obligațiile cuvenite statului.
În al doilea rând, avem de-a face cu un lucru extrem de grav: PDL a reușit performanța de a direcționa către propria clientelă și acei bani despre care nu se credea că pot fi furați – banii europeni. Mai țineți minte tentativa domnului Adriean Videanu, care întreba Comisia Europeană, fiind ministru, dacă firma Domniei Sale poate accesa fonduri europene? Disperarea PDL de a-și satisface clientela politică a întrecut orice limite. România riscă să piardă fonduri europene din cauza acestor practici clientelare.
Obiectivul României trebuie să fie acela de a obține cel puțin aceeași sumă de bani la viitoarea alocare bugetară. Sunt șanse foarte mici ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care absorbția fondurilor europene este împiedicată de blocarea sau alocarea fondurilor pe criterii politice. Avem acum explicația ratei foarte mici de absorbție a fondurilor UE: banii europeni nu sunt cheltuiți decât atunci când se găsesc instrumente pentru a se da bani clienților politici ai PDL.
Concluzia nu poate fi decât una singură: morala este bună la PDL atât timp cât nu le afectează afacerile și interesele. Din punctul meu de vedere, cauza demisiei fostului ministru al muncii nu are nicio legătură cu morala, ci, eventual, doar cu un calcul politicianist al PDL. Ceea ce este însă și mai rău este că în România lui Traian Băsescu și a marelui partid democrat numit PDL nici măcar o demisie (de onoare) de ministru nu se poate da fără permisiunea liderului suprem de la Cotroceni.
populația muncitoare va spune la un moment dat, precum minerii lui Miron Cozma: „Noi muncim, nu gândim!” Vă mulțumesc.
O altă strategie de a păcăli vigilența justiției și a cetățenilor este găselnița, deloc onorabilă, de a li se plăti bugetarilor care și-au câștigat drepturile salariale în instanță, eșalonat, pe trei ani, sumele datorate cu titlu executoriu. Cum este însă fără dubiu faptul că acest Guvern nu va mai exista din 2012, cel târziu, nu se știe cine va prelua o obligație fără acoperire a unui Executiv fără onorabilitate.
Oricum ar fi, strategia strâmbă a predecesorilor va trebui regândită din temelii, mai ales că și așa promisiunea de a acorda în 2012 măcar 34% din sumele datorate va fi încălcată din start și, în realitate, doar 5% vor ajunge în buzunarele beneficiarilor păcăliți. Altfel cum ar mai putea Executivul să readucă, după cum a promis iar, salariile ciuntite ale tuturor bugetarilor la cuantumul de dinainte de tăierea de 25%?
Dacă guvernanții români ar lua o măsură similară și cu banii strânși ar dezvolta agricultura (nu i-ar risipi dezvoltând parcuri în sate!), ar fi prima măsură de susținere a economiei, ar pregăti resursele alimentare pentru populație față de noua criză ce se prefigurează și probabil ar reduce aroganța acelor funcționari, făcându-i să recunoască greșelile programelor impuse țării noastre.
Cu alte cuvinte, dacă în 1886 lupta sindicală obținea o imensă victorie în numele lucrătorilor, în România anului 2011, Guvernul PDL–Băsescu desfășoară programatic o acțiune de intimidare, manipulare și defăimare a mișcării sindicale, obstacol în efortul de prăduire a țării, care trebuie să continue neabătut, și avem aici ciuntirea aberantă a unor drepturi pentru sindicate, eliminarea negocierii colective, transformarea lucrătorilor români în structuri dependente în totalitate de angajator. Într-o idee: slăbirea premeditată a mișcării sindicale din România, gest de neconceput și inacceptabil într-o democrație cu capul pe umeri. În 1886 se dobândeau drepturi esențiale pentru lucrători, în 2011 asistăm la un pas imens înapoi în ceea ce privește legiferarea drepturilor lor.
Măcar din acest punct de vedere, 1 Mai 2011 ar trebui să însemne o necesară revenire în simțiri a tuturor celor afectați, într-un fel sau altul, de prostia și ticăloșia acestui Guvern. Și sunt milioane de români în categoria asta. În Chicago, în 1886, a fost nevoie de (doar) câteva zeci de mii de protestatari.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Amintirea martirilor genocidului început în 1895 și continuat, într-o formă sau alta, până în 1922, dar care a culminat prin deportările în masă și măcelurile anilor 1915–1916 trebuie cinstită așa cum se cuvine și cum o cer normele dreptului internațional. Ignorarea, în vâltoarea evenimentelor primei jumătăți de secol al XX-lea, a acestui
genocid a permis repetarea unor asemenea acțiuni, îndreptate de această dată împotriva poporului evreu și împotriva altor popoare.
Prin Rezoluția din 18 iunie 1987, Parlamentul European recunoaște că, citez: „Parlamentul consideră că evenimentele tragice care s-au derulat în 1915–1917 împotriva armenilor pe teritoriul Imperiului Otoman constituie un genocid în sensul Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimelor de genocid, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1948.”
În acest context trebuie amintită și atitudinea constantă de negare a acestui genocid de către Turcia, stat ce și-a exprimat intenția de a se alătura Uniunii Europene.
De altfel, într-un text adoptat în 28 septembrie 2005, Parlamentul European cere explicit Turciei „să recunoască Genocidul Armean, considerând această recunoaștere ca fiind o precondiție a accesului în Uniunea Europeană”.
În ultimele decenii, un mare număr de parlamente, printre care menționez Franța, Italia, Canada, Rusia, Belgia, Grecia, Suedia, Cetatea Vaticanului, Argentina, Germania, 42 dintre Statele Unite ale Americii etc., au recunoscut, prin declarații oficiale, genocidul din 1915, iar dintre acestea, statul California a decretat săptămâna 19–26 aprilie drept „Săptămână de rememorare a Genocidului Armean”. Ca un gest cu valoare simbolică, Olanda a recunoscut genocidul în decembrie 2004, în timp ce se afla la președinția Uniunii Europene. De menționat, de asemenea, că, similar legislației privitoare la Holocaust, în Franța a fost adoptată, în 21 ianuarie 2001, o lege privind condamnarea Genocidului Armean.
Consider că, în această perspectivă umanistă de democratizare a dreptului internațional, urmând exemplul a numeroase alte parlamente, inclusiv din Uniunea Europeană, Parlamentul României ar putea proceda la recunoașterea oficială a genocidului din 1915, îndreptat împotriva poporului armean.
În ziua de 24 aprilie 2010, Barack Obama a spus: „ _Medz Yeghern_ (Marea Catastrofă – n.a. în limba armeană) este un capitol devastator din istoria poporului armean, iar noi trebuie să-i păstrăm vie memoria în onoarea celor ce au fost uciși și astfel să nu repetăm gravele greșeli ale trecutului. (...) În timp ce nimic nu îi poate aduce înapoi pe cei uciși în _Medz Yeghern_ , contribuția adusă lumii de armeni în ultimii nouăzeci și cinci de ani stă mărturie a tăriei, tenacității și curajului poporului armean. Spiritul invincibil al armenilor este o victorie durabilă asupra celor ce s-au străduit să-i distrugă.”
În curând se va împlini un secol de la această acțiune sistematică de nimicire a poporului armean de către autoritățile otomane. Ignorarea de către dreptul internațional a recunoașterii Genocidului Armean ar constitui o omisiune impardonabilă pentru istoria umanității.
Fie ca ziua de 24 aprilie să fie pentru întreaga omenire un prilej de a înțelege că asemenea fapte nu trebuie să se mai repete, că nimănui, nicăieri, nu trebuie să-i fie dat să sufere pentru așa-zisa vină a semnului nașterii sale.
Domnul senator Gheorghe David va da citire listei alfabetice a colegelor și colegilor, în speranța de a putea începe ședința noastră în plen. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/6.V.2011
|Stănișoară Mihai|prezent| |---|---| |Șova Dan Coman|prezent| |Tămagă Constantin<br>Toma Ion<br>Țopescu Cristian George<br>Țuțuianu Adrian<br>Udriștoiu Tudor<br>Urban Iulian<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasilescu Lia Olguța<br>Verestóy Attila<br>Voicu Cătălin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|prezent|
Mulțumesc.
Pentru informarea dumneavoastră, media de vârstă a consumatorilor a scăzut la 14 ani, la 12 ani.
Ce s-ar mai putea întâmpla? Să intre niște copii în sevraj. Da, este adevărat, dar niște copii care oricum trebuiau „scuturați de guler” – ca să zic așa.
O altă perspectivă: se blochează traseul anumitor substanțe de care este nevoie, dar așa cum s-a putut interzice vânzarea anumitor medicamente sau asocieri de medicamente, de substanțe, acestea putându-se elibera doar cu rețetă, tot așa putem interzice comercializarea acestor substanțe care fac trecerea de la droguri ușoare la droguri grele.
Vreau să vă informez că această inițiativă legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a primit aviz favorabil – cu îngăduința domnului președinte – din partea Comisiei pentru sănătate publică, a primit raport de admitere din partea comisiilor reunite, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Votul pentru această inițiativă legislativă a fost în unanimitate din partea tuturor membrilor acestor comisii, lucru pentru care eu le mulțumesc colegilor senatori, însă nu mulțumirile mele au greutate, ci mulțumirile părinților acestor copii, care au devenit dependenți de astfel de substanțe.
Nu este o inițiativă legislativă care are culoare politică, nu este o inițiativă legislativă care să necesite fonduri suplimentare de la buget, este un demers și este un semnal pe care Senatul îl va da, și anume că vrea să facă ceva pentru diminuarea acestui fenomen. Nu este o inițiativă legislativă a mea. Faptul că eu stau pe acest scaun este o pură întâmplare. Este o inițiativă legislativă a Senatului României, care dorește să pună „piciorul în prag” și să stopăm odată acest fenomen.
Guvernul... Sunt convins că Guvernul are specialiști de valoare și că va putea să rescrie o lege care să cuprindă absolut toate eventualele efectele adverse ale acestei inițiative legislative.
## Senatul este prima Cameră sesizată.
Inițiativa legislativă va merge la Camera Deputaților și Guvernul poate să meargă acolo cu un proiect de lege complet, pe care îl vom susține cu toții. Eu eram pregătit să vă dau exemple și din modificările pe care le-am adus acestei legi. Ele se referă clar la substanțe, se referă la „magazinele de vise”, rezolvă absolut toate problemele.
La art. 9 este o eroare materială, nu este inclus cuvântul „pentru”, „iar pentru orice altă denumire sinonimă sau similară cu cele din tabelele respective ale plantelor existente pe piață se aplică aceleași reguli de sancționare”.
Domnilor colegi – cu asta închei –, nu sunt două săptămâni de când mama unui tânăr spunea că își pierde copilul, pentru că a devenit dependent și nimeni nu face nimic. Avem ocazia să-i dovedim că putem face ceva.
Vă mulțumesc mult.
Cred – și cu aceasta închei – că suntem în al doisprezecelea ceas, și Ministerul Sănătății, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională Antidrog și toți cei care au atribuții în acest domeniu, care au cunoștințele necesare și care pot face conexiunile, ar trebui să reacționeze foarte rapid.
Mulțumesc.
Într-adevăr, poziția Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este una cât se poate de corectă, pentru că dânșii, la ora actuală – și mă refer la Biroul de Credit –, funcționează sub umbrela unei așa-numite decizii a Autorității, însă trebuie să existe în momentul de față o lege, pentru că la Biroul de Credit există peste trei milioane de români care sunt raportați cu diferite incidente. Mulți dintre ei nu știu despre ce este vorba, iar acolo doar primul raport, într-un an de zile, este gratuit. Altfel, Biroul de Credit este un imens business al băncilor, care cer bani pentru rapoartele de credit pe care românii le solicită în momentul în care vor să-și ia credite.
Problema este mai gravă, pentru că știți ce s-a întâmplat în condițiile în care Biroul de Credit a funcționat fără o lege? Următorii care și-au dat seama că pot să facă o mare afacere au fost operatorii de telefonie mobilă, care au creat un sistem de bază de date similar Biroului de Credit, care se cheamă PREVENTEL, sistem PREVENTEL, în care datele personale ale tuturor celor care au contracte cu operatorii de telefonie mobilă, la fel ca în cazul băncilor, sunt raportate, fără ca tu să-ți dai acordul, astfel încât ceilalți operatori de telefonie mobilă au acces la datele tale personale. În mod interesant, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu a finalizat niciodată o investigație asupra acestui sistem PREVENTEL, însă noi, acum, în momentul de față, trebuie să înțelegem că este necesar să reglementăm, să dăm o lege prin care Biroul de Credit, repet, singura societate comercială de acest gen din România, la care suntem raportați în momentul în care avem restanțe la bănci, trebuie să funcționeze după niște reguli, după niște legi care să le permită celor care se pot găsi în situația în care ajung să fie raportați în mod eronat să ceară despăgubiri. Deja aici vorbim de o industrie și v-am spus unde a dus acest lucru – la găsirea soluției perfecte de către bănci pentru a-i ține pe români prizonieri ai contractelor de credit pe care le au în derulare.
De aceea, din punctul meu de vedere, eu cred că raportul de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital nu este decât expresia faptului că ne-am obișnuit poate mult prea tare în Parlamentul României ca, atunci când sunt inițiative legislative care vizează sectorul bancar, să ne fie dintr-o dată teamă, să ne gândim că putem să afectăm interesele băncilor în România, fără să ne gândim însă că trebuie să coexiste respect și trebuie ca băncile acestea, care fac profit în România, să-i respecte pe cei de pe urma cărora fac profit, iar în momentul de față, cu siguranță că românii, persoanele fizice din România, au contribuit la profitul substanțial realizat de bănci în România în ultimii ani.
Vă mulțumesc.
Haideți să ne uităm cu mai multă atenție la acești oameni din teritoriu, fie că suntem parlamentari, fie că suntem reprezentanți ai Guvernului!
Deci, domnule președinte, vă propun, dacă nu e depășit termenul, să retrimitem la comisii și, într-adevăr, să chemăm reprezentanții administrațiilor locale, așa cum, de fapt, și Guvernul spune.
Mulțumesc.