Sanda Maria Ardeleanu

Vă mulțumesc.

Sigur că voi încerca să fiu foarte scurtă, dar mă tem că nu voi reuși să nu fiu patetică.

Este o interpelare pe care o adresez domnului Gigel Sorinel Știrbu, ministrul culturii, și pornește de la un fapt regretabil și greu de imaginat.

Un atentat cultural – aș spune eu – asupra Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava, care m-a făcut să conștientizez marele pericol în care se află toate celelalte peste 50 de astfel de așezăminte culturale din întreaga Românie.

Opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanții modernismului în arhitectură – curentul denumit funcționalism liric sau popular baroc – arhitectul Nicolae Porumbescu, Casa de Cultură de la Suceava trebuie, fără îndoială, să între în patrimoniul național. Aceasta se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspirație populară, proiectate și construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu și a soției sale, Maria Porumbescu, în anii ʼ70, și în alte orașe din țară: București, Satu Mare, Baia Mare, Botoșani, Iași, Hunedoara.

Fără mijloace de autosusținere și întreținere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, la fel ca multe altele din întreaga țară, a devenit ținta întreprinzătorilor pragmatici, lipsiți de simțul conservării simbolurilor culturale sau al cultivării autenticului, fără scrupule când s-a invit oportunitatea de a distruge operele înaintașilor prin diverse amenajări cu „iz de bani”. Astfel că în aceste edificii destinate, conform Regulamentului de organizare și funcționare al Casei de Cultură a Sindicatelor, „ridicării nivelului de cultură al diverselor categorii socioprofesionale și de vârstă ale populației”, se fac intervenții care distrug arhitectura originală, pentru a face loc unor baruri, ai căror clienți nu au nimic în comun cu actul cultural din interiorul sălilor de spectacol.

După cum probabil cunoașteți, începând cu anul 1990, casele de cultură ale sindicatelor au trecut în administrarea Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, organism constituit din cele patru mari confederații sindicale, respectiv Frăția, Cartel Alfa, CNSDR și Blocul Național Sindical. Astfel că un eventual proces de clasare a imobilelor în cauză ca monumente nu poate fi demarat fără acceptul ANCCSR. La Suceava, de exemplu – și nu doar acolo –, proprietarul nu dorește clasarea. S-a încercat și o preluare la nivel național a caselor de cultură la primării încă din 2004 printr-o hotărâre de guvern, însă nu a existat niciodată o bază legală solidă.

Având în vedere această situație, stimate domnule ministru Gigel Știrbu, vă solicit respectuos să luați de urgență măsurile ce se impun de la nivelul ministerului pe care îl coordonați în vederea clasării caselor de cultură din România cu valoare patrimonială, printre care și cea de la Suceava. Vă mulțumesc.