Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 405 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 254, sunt absenți 151, din care 103 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal este îndeplinit – 203 deputați.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 10, și marți, 11 februarie 2014; programul de lucru pentru perioada 10–15 februarie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 4–10 februarie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și, nu în ultimul rând, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Începem dezbaterea punctelor înscrise la ordinea de zi. La punctul 2 nu avem raportul încă. Vă rog, domnule Gheorghe Tinel.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Subsemnații, deputați ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și ai Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, menționați în anexa la prezenta moțiune, în temeiul art. 112 din Constituția României și art. 160–166 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare prezenta moțiune simplă intitulată „Îmbogățirea baronilor PSD–PNL sau rețeta teleînzăpezirii marca Ponta”.

Verificăm și vom stabili. Vă anunț pe parcursul ședinței. Da. Vă mulțumesc.

La punctele 2 și 3 ale ordinii de zi nu avem încă rapoartele și vom dezbate aceste proiecte de lege sub rezerva primirii rapoartelor.

La punctul 5, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii.

O să am rugămintea ca reprezentantul Guvernului să ia cuvântul în calitate de inițiator.

Vă rog.

Vă rog să vă și prezentați.

## **Doamna Anca Laura Ionescu** – _secretar de stat_

_în Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Anca Laura Ionescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru IMM, Mediul de Afaceri și Turism.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Programului de garantare a creditelor pentru IMM, concretizat în măsuri menite să îmbunătățească accesul acestora la finanțare și, implicit, să stimuleze mediul de afaceri.

În cadrul proiectului de lege se instituie un mecanism de garantare în baza căruia Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM în vederea emiterii de garanții în numele statului în favoarea instituțiilor de credit care urmează să acorde credite IMM-urilor eligibile în cadrul programului.

Acest program este un program multianual de încurajare și de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, disponibil pe o perioadă de 36 de luni de la intrarea în vigoare a normelor de aplicare, care constă în acordarea unei linii de credit în valoare maximă de 5 milioane de lei/IMM pe o perioadă de maximum 24 de luni și garantarea creditului de către stat în procent de maximum 50% din valoarea finanțării.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru industrii are cuvântul domnul președinte Iulian Iancu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Atât Comisia pentru industrii și servicii, cât și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege menționat, proiect care are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, precum și al Consiliului Concurenței.

De asemenea, Senatul a adoptat proiectul de lege, proiect care se adresează întreprinderilor mici și mijlocii în vederea garantării și creditării în cadrul unui program de sprijinire a acestora, prin acordarea unei linii de credit pentru capital de lucru în valoare de maximum 5 milioane de lei, garantat în procent de maximum 50% de către stat, în limita unui plafon de garantare de două miliarde lei, plafon disponibil începând cu anul 2013 pe o perioadă de 36 de luni.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Da.

Vă mulțumesc.

Faceți și propunerile pentru timpul dedicat dezbaterii acestui proiect de lege, vă rog.

Două minute, cu un minut.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere fenomenul crizei economice care a afectat negativ activitatea IMM-urilor, determinând un grad scăzut de capitalizare a acestora, lipsa lichidităților pentru funcționare și dezvoltare, condițiile mai aspre de acreditare și acces limitat al micilor întreprinzători la sursele suplimentare de finanțare, având în vedere aceste dificultăți, a fost elaborat Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii, care-și propune, în esență, sprijinirea IMM-urilor pentru păstrarea și crearea de locuri de muncă ca principale motoare ale relansării și dezvoltării economice.

Prezentul act normativ se înscrie în pachetul legislativ mai larg pe care PNL l-a implementat pentru susținerea IMM-urilor, care are în vedere și reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale la angajator, concomitent cu scutirea impozitului pe profitul reinvestit, motiv pentru care Grupul PNL din Camera Deputaților îl susține și îl va vota.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PDL, doamna Andreea Paul, vă rog, fostă Vass.

Bună ziua, stimați colegi.

Proiectul ar fi bun dacă n-ar fi gestionat politic de către Alianța PSD și PNL, aceeași care, prin schema de ajutor de stat _de minimis_ , a reușit performanța managerială de a o licita în cinci minute, cu dedicație exclusivă către firmele de partid.

Astăzi avem un nou proiect de lege prin care se acordă garanții întreprinderilor mici și mijlocii, tare necesare de altfel în piața reală pentru a crea noi locuri de muncă, pentru a da oxigen finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, dar nu de către dumneavoastră, căci din nou veți alimenta campania electorală prin buzunarele firmelor beneficiare.

Și, dacă tot am ajuns la impactul acestui proiect, dați-mi voie să vă reamintesc de superficialitatea și de incompetența celor care redactează acest program. La impactul macroeconomic nu aflăm nimic, decât baliverne. La impactul asupra mediului concurențial în domeniul ajutoarelor de stat, baliverne. La impactul asupra mediului de afaceri, baliverne. La impactul social, surpriză! Baliverne! Nu aflăm câte firme potențial beneficiare sunt, nu aflăm câte locuri de muncă se are în vedere pentru a se crea în anul 2014 sau 2015.

Pe scurt: hoție la drumul mare din banul public! Grupul Partidului Democrat Liberal votează împotriva acestui program.

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Niță...

O singură problemă am: câte locuri de muncă se _au_ în vedere. Ați spus: se _are_ în vedere.

Vă rog, domnule Niță.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să încep atipic acest cuvânt al meu în sprijinul acestui proiect și să reamintesc că, de foarte multe ori, de la acest microfon se aruncă niște cuvinte, „hoție pe bani publici”, de către niște oameni care în niciun caz nu sunt îndreptățiți să facă acest lucru. Dacă discutăm despre haosul din banul public din ultimii ani, veți vedea că cei care acum vin și spun aceste lucruri de la tribuna Parlamentului sunt cei care au fost implicați în acest haos și furt din banul public.

Și acum să revin la subiect.

Această ordonanță vine să aprobe Ordonanța nr. 92/2013 cu privire la Programul de garantare și noutatea este aceea că se împuternicește prin acest act normativ Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în vederea emiterii de garanții și acest lucru se face cu scopul de a fluidiza și de a grăbi timpul prin care un IMM poate să obțină fonduri pentru a-și asigura capitalul de lucru.

Deci aici nu cred că este vorba despre o acțiune a unui partid, o acțiune cu scop electoral sau o acțiune cu scopul de a folosi cuiva. Folosește IMM-urilor pentru ca acestea să poată să-și asigure capitalul de lucru într-o perioadă dificilă, perioadă dificilă pe care ați creat-o dumneavoastră, cei care ați venit mai înainte la microfon și ați clamat anumite lucruri.

N-am rostit niciun nume.

De asemenea, vreau să vă spun că excepția la aceste garantări o fac dobânzile, spezele bancare și celelalte comisioane bancare, în rest, fiind garantate în maximum 50% și cu o perioadă de 24 de luni, cu posibilitate de prelungire de maximum 12 luni.

Eu cred că este un proiect de lege foarte bun pe care Grupul PSD îl va vota.

Domnule președinte de ședință, Stimate colege, stimați colegi,

Bună ziua!

În principiu, eu intervin unde e vorba de ceva pentru mai bine. Este imposibil să nu fiu de acord cu votarea acestui proiect de lege și Grupul parlamentar al minorităților naționale se asociază acestui punct de vedere.

Dați-mi voie să vă spun că am venit în zorii acestei zile cu alți colegi din grupul care reprezintă Parlamentul României la Adunarea Uniunea Mediteraneană. Unul din punctele principale la Comisia economică este un proiect de recomandare, de sprijin și dezvoltare a întreprinderilor mici. Oriunde mergi se vorbește despre nevoia și folosirea întreprinderilor mici și mijlocii, de revitalizarea lor, ca una din căile de relansare a economiilor fiecărei țări.

Ca atare, susțin votarea acestei legi. Nu cunosc problemele de alt gen și mă interesează mai puțin. Dar ar fi păcat să ratăm o șansă cât de mică să mai dăm oxigen întreprinderilor mici și mijlocii.

Ca atare, vom vota pentru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Vainer.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Doamna Andreea Paul, vă rog. Da, domnule Vainer, un minut. Îmi pare rău.

## **Domnul Emil Niță**

**:**

Nu v-am rostit numele.

Pentru că v-ați raportat direct la persoana care a vorbit înaintea dumneavoastră.

## Stimați colegi,

Demisia este prea puțin pentru ceea ce ați făcut în bugetul dedicat întreprinderilor mici și mijlocii în anul 2014. Ați tăiat bugetul cu 27%. Demisia, doamna Grapini, nu via Parlament European! Demisia! Ați tăiat finanțarea cu 27 de procente, în condițiile în care, în România, sunt de două ori mai puține întreprinderi mici și mijlocii la mia de locuitori decât în Bulgaria.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Domnule Vainer, vă rog.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

La capitolul „Amendamente admise”, dacă aveți observații la anexă, de la punctul 1 la punctul 21?

Nu sunt observații.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

## Nu.

Din partea Comisiei pentru cultură.

Vă rog, domnule Neacșu. Procedură.

Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ pentru o săptămână.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În continuare, avem, la punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea art. 86 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. Din partea inițiatorului, vă rog.

## **Domnul Cristian Vasile Petcu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât este prima dată când sunt în fața dumneavoastră, permiteți-mi să mă prezint!

Cristian Petcu mă numesc, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

Vizavi de ce s-a discutat, doresc să vă menționez faptul că art. 86 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevede în forma actuală că oricare radiodifuzor stabilit în spațiul comunitar are acces, în condiții corecte, rezonabile și nediscriminatorii, la evenimente de mare interes pentru public, transmise în exclusivitate de către un radiodifuzor aflat sub jurisdicția României, în scopul realizării de reportaje scurte de știri.

Alin. (2) al art. 86 stipulează faptul că radiodifuzorul aflat sub jurisdicția României, care a dobândit în exclusivitate drept asupra unui eveniment de mare interes pentru public, are obligația de a asigura accesul în condițiile alin. (1) pentru câte un singur radiodifuzor din fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Din perspectiva reprezentanților Comisiei Europene, reglementările respective nu transpun în mod clar și neechivoc dispozițiile art. 15 alin. (2) al Directivei 2010/13 a Uniunii, dând posibilitatea interpretării dispozițiilor art. 86 în sensul restrângerii sau limitării accesului la evenimentele de importanță majoră doar la un singur radiodifuzor per stat membru al UE, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor privind libertatea dreptului de informare.

Or, tocmai o astfel de finalitate își propune demersul legislativ de față, și anume ca prin modificarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 504/2002, cu deosebire ale alin. (2) al art. 86, să se asigure liberul acces la evenimentele de mare interes public al radiodifuzorilor aflați sub jurisdicția unui stat membru al Uniunii Europene, în scopul realizării de scurte reportaje de știri, eliminându-se astfel interpretările echivoce ce ar putea restrânge accesul doar al câte unui singur radiodifuzor din fiecare stat al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc și eu, domnule Petcu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

A! Iertați-mă, da.

Din partea Comisiei de cultură, vă rog. Mulțumesc, domnule Tinel. Mulțumesc. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Tot timpul am recunoscut treaba asta!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 86 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Proiectului de lege pentru modificarea art. 86 din Legea audiovizualului a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă cu adresa PL-x 577 din 10 decembrie 2013.

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare, fiind transmis Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Până la data dezbaterii proiectului de lege s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, ca și legea asupra căreia se intervine.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei în ziua de 4 februarie 2014, la lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 22.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar în urma dezbaterilor Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 86 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu un amendament înscris în anexa prezentului raport.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte Alexe. Din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al USL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege dorește să asigure liberul acces la evenimentele de interes național al radiodifuzorilor din țările membre ale Uniunii Europene, eliminându-se în acest fel îngrădirea ca din partea fiecărei țări să existe un singur post de televiziune sau un singur radiodifuzor. Având în vedere cele menționate, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest proiect de lege cu amendamentul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

Dacă ar însemna această modificare accesul liber al tuturor radiodifuzorilor la aceste evenimente, atunci am fi împotriva directivei pe care din punct de vedere legislativ n-o putem accepta.

În forma adoptată poate va fi mai ușor de interpretat pentru unii. Și în forma nemodificată, inițială, spunea cam același lucru. Adică, la aceste evenimente un singur radiodifuzor are acces exclusiv și drept de a transmite exclusiv acele evenimente sportive. De exemplu, pe teritoriul României, nimeni în cablul de la apartament nu va putea urmări o emisiune transmisă din Bulgaria, Ungaria, Ucraina, să zic, țările limitrofe, pentru că le este interzis să transmită pe teritoriul României acele elemente. Că așa este în contract. Acestea sunt contracte exclusive. Singurul lucru care va fi permis în urma... adică mai clar permis în urma acestor modificări, este accesul radiodifuzorilor, în sensul că vor putea să înregistreze și să transmită în știri un grupaj restrâns – așa cum prevede legea – din ceea ce s-a întâmplat. Nicicum aceste evenimente nu pot fi urmărite la „n” posturi de televiziune.

Ca atare, nu strică poate o clarificare a unui text care și până acum așa a fost. Noi vom vota pentru, dar putea să rămână și așa.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă aveți observații la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 2?

Nu sunt observații.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 8 avem Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, domnului secretar de stat Albulescu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect instituirea prevederii privind inițierea și avizarea exclusivă de către ministrul delegat pentru energie a proiectelor de acte normative, respectiv contrasemnarea actelor normative adoptate potrivit legii, corespunzător domeniilor pentru care a fost învestit, fără a fi exclusă subordonarea și finanțarea Departamentului pentru Energie de către Ministerul Economiei.

Pe cale de consecință, prin derogare de la prevederile art. 15 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012, se impune ca proiectele de acte normative inițiate de Departamentul pentru Energie să fie semnate și contrasemnate numai de ministrul delegat pentru energie.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, dăm cuvântul domnului deputat Dobre.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, conform prevederilor art. 75 din Constituție.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Potrivit prevederilor art. 61–63 din regulament, comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 4 februarie 2013.

La lucrări au fost prezenți 34 de deputați, din totalul de 36.

În urma dezbaterilor și opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2013.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Din partea PDL, domnul Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege.

Rămânem consecvenți, așa cum am spus și în momentul în care Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 96/2013, și o să argumentez prin luarea mea de cuvânt, în fața dumneavoastră, un singur element, deși sunt multe: problema acționariatului la societățile din domeniul energiei.

Departamentul pentru Energie este organ de specialitate în cadrul Ministerului Economiei, deci nu putea să aibă și calitatea de acționar.

Statul român nu poate vinde acțiuni decât dacă face dovada proprietății lor.

Departamentul și-a arogat, în opinia noastră, în mod abuziv, anumite drepturi, iar în momentul în care vorbim de obligații, sigur, răspunderea revine tutorelui, și anume Ministerului Economiei.

Societățile preluate de la OPSPI le-a preluat în calitate de acționar acest departament, or, după cum știm, OPSPI este instituție publică implicată în privatizarea acestor societăți.

De fapt, prin Ordonanța nr. 96, prin acest proiect de lege, nu faceți altceva decât să divizați Ministerul Economiei în funcție de interesele politice, de data aceasta ale PSD-ului, în funcție de interesul unuia din partenerii din USL, în speță PSD-ul, de a avea acces la resursele energetice ale României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, din partea grupului PSD, domnul deputat.

Stimați colegi,

Ceea ce a spus antevorbitorul meu este așa, cam ca la Radio Erevan, e perfect adevărat, dar...

Deci trebuie să revenim puțin la logica care a guvernat înființarea Departamentului Energiei în cadrul Ministerului Economiei.

După cum bine știți, în domeniul energiei, sarcina principală, în condițiile legislației actuale și a acquis-ului comunitar, este accesul la piața, regională deja și europeană în foarte scurt timp, de energie, care înseamnă atât piața de gaze, cât și piața de energie electrică.

Asta înseamnă că toți producătorii din cadrul sistemului energetic trebuie să aibă o componentă privată semnificativă care să le permită ca în scurt timp să poată să atragă fonduri strict necesare retehnologizării, rentabilizării, pentru a putea concura de pe poziții competitive cu, evident, celelalte componente ale sistemului energetic european, care deja au fost retehnologizate.

În acest sens, programul amplu și deosebit de important care a fost demarat, referitor la privatizarea componentelor sistemului energetic național, indiferent că se numesc

„Nuclearelectrica”, „Romgaz”, „Hidroelectrica”, și celelalte acțiuni care au fost desfășurate s-au dovedit a fi un succes, atât pentru statul român, cât și pentru companiile respective.

Filosofia acestui Departament al Energiei a fost scurtarea termenelor în care se pot duce la îndeplinire aceste obiective prin diminuarea birocrației.

În acest sens, hotărârea Guvernului a fost determinantă, partea componentă a Ministerului Economiei numită Departamentul Energiei și-a asumat aceste sarcini deosebit de importante și le-a dus la sfârșit, zic eu, cu succes până acum, așa că sunt în consensul Grupului parlamentar al PSD și al celorlalți colegi ai mei care au înțeles fundamentele care guvernează acest act normativ, de a vota pentru acest act normativ care reglementează funcționarea, administrarea sistemului energetic național, în acest moment.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Remus Cernea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu privesc cu scepticism această inițiativă, întrucât este eliminat un punct de vedere sau un filtru de specialitate și totul va fi lăsat la decizia, care poate fi arbitrară și din interese pur politice, a ministrului.

De aceea, cred că ar trebui să fim mult mai precauți cu astfel de decizii care privesc un domeniu extrem de important, energia, și să votăm împotriva acestei propuneri. Vă mulțumesc foarte mult.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul...? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă privind practica elevilor și studenților.

Din partea inițiatorului, dau cuvântul domnului secretar de stat Prisecaru.

Domnul Prisecaru.

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Ministerul Educației Naționale nu susține acest proiect de lege din următorul motiv: este o succesiune de articole care nu sunt pe deplin lămuritoare, și anume: primul – prevederile articolului 2 creează o discriminare între anumite categorii de studenți care efectuează practica. Cei din domeniul medical trebuie să fie voluntari, în timp ce ceilalți pot fi remunerați. Și lucrul acesta ministerul nu-l poate susține.

2. În momentul actual, Ministerul Educației Naționale nu are atribuții în vederea stabilirii conținutul activității de practică și a evaluării acesteia. Există alte organisme, cum ar fi ARACIS-ul, de exemplu, care au astfel de atribuții.

După aceea, este vorba de evaluarea procedurii de practică.

În conceptul actualei propuneri, ministerul ar trebui să decidă sau universitatea ar trebui să decidă nota finală a studentului, fără să aibă un reprezentant care să urmărească desfășurarea practicii.

Aceasta o face doar firma, agentul economic care asigură practica și lui nu i se cere decât o notă consultativă, lucru care, iarăși, nu este în acord cu modul general de a evalua o procedură de practică care să poată să conducă la o plusvaloare în cadrul pregătirii.

Cam acestea au fost principalele motive.

Sunt mai multe, dar...

Vă mulțumesc.

Da.

Iertați-mă, domnul Zisopol, din partea comisiei. Vreau să fac o rectificare.

Inițiatorii sunt 94 de deputați și senatori.

Domnul Zisopol, numai o clipă, că avem o procedură la domnul Márton.

Vă rog.

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Evident, era o eroare, dar prima dată trebuie să li se dea cuvântul inițiatorilor.

E foarte interesant să fie anunțat, să vină la microfon inițiatorul și să vină cineva și să spună că nu sunt eu...

Precizați, domnul Márton, îmi asum răspunderea.

Deci, eventual, după ce ia și comisia cuvântul, măcar atunci să le dați cuvântul inițiatorilor și eventual să clarificați care este punctul de vedere al Ministerului Educației Naționale, că până acum are cel puțin trei puncte de vedere: unul era la comisie, altul era înainte, al treilea este cel de acum.

Eventual, să-l chemați pe domnul ministru, să ne spună care este situația, pentru că eu cel puțin sunt derutat total.

Bun.

Dacă din partea inițiatorilor este cineva care vrea să ia cuvântul?

Repet: dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Are cuvântul domnul Zisopol, din partea Comisiei pentru învățământ.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 538 din 17 decembrie 2013, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare în fond Propunerea legislativă privind practica elevilor și studenților.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desfășurarea activității de practică a elevilor și studenților în conformitate cu planurile de învățământ, ca activitate obligatorie.

Se dorește flexibilizarea condițiilor de practică, astfel încât să se permită mai multor operatori economici să se implice în instruirea elevilor și studenților, asigurându-se pregătirea acestora pentru piața muncii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 4 februarie 2014, comisia a propus, cu 18 voturi pentru și două abțineri, adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de inițiatori.

Vă mulțumesc.

## Da.

Vă rog, cine mai dorește să ia cuvântul? Domnul Benga.

Vreau să-i felicit pe inițiatori și pe cei de la Comisia pentru învățământ.

Mi se pare o propunere foarte corectă.

Este momentul ca învățământul românesc și Ministerul Educației Naționale să realizeze faptul că dintre absolvenții noștri de clasa a 8-a, cam în proporție de 30–40% fac obiectul învățământului teoretic, restul trebuie reorientați spre un învățământ practic, profesional, și cred că acesta trebuie să se desfășoare în ateliere și în condiții în care copiii să învețe cât mai mult.

Același lucru cred că se poate întâmpla și la învățământul superior.

Eu, după câte cunosc, ARACIS-ul este și el subordonat Ministerului Educației Naționale și cred că n-ar trebui să existe din partea Ministerului Educației Naționale trei poziții diferite.

Este momentul să aliniem această practică a elevilor și a studenților după politica Uniunii Europene. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Ardeleanu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Îmi pare nespus de rău că Guvernul, prin răspunsul dat din partea Ministerului Educației, vine cu un refuz în fața unui proiect legislativ care, într-adevăr, ar ajunge, în sfârșit, în școli și universități, pentru a rezolva o problemă mult așteptată, atât de studenți, cât și de profesori.

Este un proiect benefic, l-am dezbătut în Comisia pentru educație, săptămâna trecută.

Săptămâna trecută, Guvernul, reprezentantul ministerului au venit cu trei puncte de vedere diferite.

Regret că, timp de o săptămână, nimeni nu și-a găsit timp să omogenizeze și să armonizeze puncte de vedere diferite pe acest proiect care, în esență, este unul foarte bun și pe care Partidul Democrat Liberal îl susține, deoarece, în primul rând, el creează, pentru prima oară, un cadru adecvat realizării unui dialog direct între student, elev și angajator, nu numai prin intermediul unității de învățământ. Deci, iată posibilitatea ca elevul, studentul să meargă să facă un stagiu de practică acolo unde dorește el și unde crede că îi va fi bine pentru formarea sa profesională ulterioară.

De asemenea, este un proiect prin care noi, prin amendamentele pe care le-am prezentat în comisie, zicem că ne aliniem cerințelor europene. Este vorba, în primul rând, despre realizarea contractului de voluntariat.

Apoi, o altă prevedere la care ținem foarte mult noi, cei din Partidul Democrat Liberal, este faptul ca aceste stagii de practică să intre în vechimea în câmpul muncii, deci să fie considerate ca vechime în muncă.

Toate aceste lucruri sunt convinsă că pot fi cuprinse în textul, în proiectul actual, și, din punctul nostru de vedere, ar trebui ca, cu toții, să ne mobilizăm și să votăm acest proiect legislativ mâine, pentru ca școlile și universitățile să beneficieze în sfârșit de un cadru legal de desfășurare a practicii tinerilor noștri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna Ardeleanu. Vă rog.

Imediat, domnul Zisopol.

Forma sub care ne-a fost prezentat la Comisia pentru educație poate nu este cea mai fericită, poate nu este cea ideală.

Totuși este un început.

Din consultările pe care eu le-am făcut cu colegii universitari, rezultă că acest proiect de lege este așteptat.

Ca atare, e bine să dăm gir inițiatorilor și eventualele modificări care s-ar impune să le facem cu ajutorul propunerilor noastre de la comisie și cu ajutorul colegilor de la Senat.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul Zisopol.

Se pregătește domnul Dobrinescu.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Vreau să vă spun că există foarte, foarte multe argumente care vin în sprijinul acestui Pl-x.

Menționez doar unul dintre acestea, având în vedere că antevorbitorii mei au scos în evidență principalele elemente. Vreau să dau citire:

„Prezentul demers legislativ introduce două forme de practică, respectiv, stagiul preliminar de practică, cu rolul de orientare a elevului sau studentului în cadrul domeniului de activitate practică ce corespunde specializărilor prevăzute în planul de învățământ al practicantului, și stagiul de practică, cu rolul de însușire a abilităților profesionale, în concordanță cu specializarea prevăzută în planul de învățământ al practicianului.”

În acest context, vă aduc la cunoștință, cu respect, faptul că membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor susține proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnul Zisopol. Are cuvântul domnul Dobrinescu. Se pregătește domnul Adam.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind practica elevilor și a studenților vine să limpezească și să pună într-un tipar bun o veche problemă, o veche, să zic, până acum, racilă a învățământului românesc.

Motivele au fost expuse de ceilalți vorbitori.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Susțin fără niciun fel de dubiu proiectul, pentru că el vine în întâmpinarea solicitărilor venite de la universități.

Vorbesc, în primul rând, în numele universităților.

Pentru această propunere legislativă, Pl-x 538/2013, membrii Grupului Partidului Național Liberal vor vota această inițiativă legislativă, deoarece dorim, și noi, ca și ceilalți, flexibilizarea condițiilor de practică, astfel încât să permită cât mai multor operatori economici să se implice în instruirea elevilor și studenților, asigurându-se pregătirea acestora pentru piața muncii. Astfel, este reglementată clar desfășurarea programelor de practică și în alte perioade decât sfârșitul semestrelor, dar și pe durata anului școlar sau universitar.

La momentul actual, există un deficit potențial de 70% din necesarul de locuri de practică, doar 30% pot asigura ocuparea de către universități și, din acest motiv, este absolut necesară și participarea mediului de afaceri la asigurarea locurilor vizate.

Pentru a fi permis accesul IMM-urilor și al altor agenți economici care au o ofertă variată de locuri de practică, a fost introdus conceptul de contract individual de muncă, de practică.

Practicanții își pot găsi locul de practică în funcție de aspirațiile profesionale, iar operatorii economici pot beneficia de o forță de muncă deja calificată.

Din aceste motive, Partidul Național Liberal este pentru adoptarea acestui demers legislativ privind desfășurarea activității de practică a elevilor și studenților, în conformitate cu planurile de învățământ, ca activitate obligatorie.

Vă mulțumesc.

## Da.

Vă mulțumesc, domnul Dobrinescu.

Are cuvântul domnul Adam, se pregătește domnul Ciuhodaru, după care urmează domnul Negruț Clement.

Eu am să vă abordez dintr-un alt unghi de vedere viabilitatea acestui proiect de lege: reglementează și creează posibilitatea unui parteneriat public-privat prin care sunt atrași cei din mediul economic care sunt interesați de forță de muncă calificată și care, în modalitatea aceasta, preparativă, pot să atragă viitoarea forță de muncă.

Este un proiect de lege modern, european.

Sigur că e perfectibil, probabil că la Senat vor mai veni îmbunătățări, dar la momentul acesta trebuie să relevăm faptul că era imperios necesar să reglementăm această activitate, să creăm un cadru legal coerent, prin care activitatea elevilor și studenților să fie ancorată și în practica a ceea ce ei studiază.

Pledăm pentru votul în favoarea acestui proiect, cei din Grupul parlamentar al PSD-ului.

Lipsa practicii cauzează mari probleme în ceea ce privește angajarea, iar acest act normativ sper că va rezolva această problemă.

Vreau să vă spun astăzi că mi-aș fi dorit ca această Cameră să fie cea decizională, pentru că, având în vedere numărul de semnături pe acest proiect, probabil că ar fi avut șanse să fie adoptat.

Noi vom susține acest demers legislativ și sper ca și Senatul să acorde votul pe o astfel de lege ce rezolvă problema practicii elevilor și studenților.

Vă mulțumesc.

## Da.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Negruț Clement, din partea Partidului Mișcarea Populară.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, dragi colegi!

Eu nu o să fac referire strict pe proiectul de lege, ci o să mă refer la un paradox.

Este o inițiativă bună, semnată de 94 de deputați din tot spectrul politic al Parlamentului, care poate să fie un pas înainte în ceea ce înseamnă învățământul românesc, iar ministerul de resort vine cu un refuz pe care nu-l înțeleg.

Ba mai mult, explicațiile, în opinia mea, sunt puerile, gen „discriminare” sau „modalitate de implementare”; nu stau în picioare.

De aceea, vă rog să ținem cont de faptul că această inițiativă generată de întreg spectrul politic trebuie să meargă mai departe.

Dacă cumva majoritatea consideră că mai sunt lucruri de pus la punct, poate ca unul dintre lideri – eu nu pot să fac lucrul acesta, nu-mi permite regulamentul – să ceară o retrimitere la comisie, să-l mai discutăm, dar nicidecum să respingem asemenea proiect legislativ bun pentru învățământul românesc și așteptat.

Mulțumesc foarte mult.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Marian Neacșu. Urmează UDMR-ul.

## Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru, aveți cuvântul, vă rog frumos. Lăsați alte preocupări!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Un astfel de proiect de lege era necesar și a mai existat o tentativă de a reglementa această activitate încă din sesiunea parlamentară trecută.

## Da.

Teoretic este o intervenție pe procedură. Din nefericire, stimate coleg, nu-l mai putem retrimite la comisie.

Într-adevăr, el ar mai fi putut fi lucrat puțin.

Câteva dintre punctele de vedere ale ministerului sunt de acceptat, dar în același timp este, evident, important faptul că 94 de colegi au decis să semneze această inițiativă legislativă pe care și eu personal o apreciez ca fiind una pozitivă.

Așa cum spuneam, din nefericire, dacă n-o să-l votăm mâine, în mod normal ar fi trebuit să treacă tacit la Senat și cred că măcar cei 94 de semnatari își vor asuma mâine semnătura și proiectul are toate șansele de a merge la Senat avizat favorabil.

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat din partea UDMR-ului. Domnul Tinel, numai puțin, vă rog. Aveți răbdare. A, procedură, iertați-mă.

Vă rog, domnul Tinel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Domnule președinte,

Eu am rugămintea ca acest regulament, pe care și noi, și dumneavoastră trebuie să-l respectăm, să-l puneți în practică.

La articolul 101 se spune clar: „Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant.”

Haideți să nu lungim foarte mult discuțiile! Fiecare grup parlamentar și-a exprimat poziția, Guvernul și-a exprimat-o, tragem linie și proiectul de lege, dacă există consens, și văd că există consens, merge la votul final de mâine.

## Da.

Vă mulțumesc.

Am ținut cont, în schimb, de dorința colegilor noștri de a vorbi și cred că prevăd cum va arăta viitorul regulament, din cauza asta m-a luat valul.

Vă rog.

## Bună ziua!

Domnul președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa, într-adevăr, este lăudabilă și am discutat-o în comisie.

Din păcate, are anumite carențe pe care le-am discutat în comisie că vor fi rectificate și nu apar ca modificări.

În principal, sunt și greșeli care se referă la redactare, la sfârșitul proiectului de hotărâre, unde se spune, în art. 53: „Prevederile prezentei legi se aplică începând cu semestrul al doilea al anului școlar universitar 2013-2014”, ceea ce, evident, nu poate fi pus în practică, în momentul de față.

În comisie am discutat că aceste prevederi vor ieși.

Nu există referire nici în procesul-verbal la aceste prevederi și nici, din păcate, inițiatorii n-au venit să susțină această modificare, eventual.

Sau, la art. 7, cu privire... Ceea ce am discutat tot în comisie nu se regăsește cu privire la Legea voluntariatului și contractele de voluntariat, nu se referă, din nou...

Doamna deputat a vorbit despre programele și posibilitatea de a deveni vechime în specialitate.

Acestea sunt lucruri pe care în momentul de față nu am putut să le facem, le-am făcut în comisie, dar nu se regăsesc în acest text propus pentru aprobare.

Inițiativa, vă spun în continuare, este una benefică, o s-o susținem, dar rugăm ca, la Senat, aceste modificări să se regăsească, deși noi le-am discutat în comisie, și trebuiau, și vă spun, trebuiau să se regăsească acum la propunerea comisiei.

Nu trebuie să trimitem o lege la care, la un moment dat, în comisie am discutat modificările. Există o consensualitate în comisie că aceste modificări vor fi propuse și nu trebuie să apară în plen fără aceste modificări discutate și votate în comisii.

Vă mulțumesc.

## Da.

## Vă mulțumesc.

O să vă propun să urmăriți la Senat această chestiune. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul.

Nefiind alte luări de cuvânt, nu sunt nici amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulțumesc.

Da.

Domnul Mocioalcă, procedură, vă rog.

## **Domnul Ion Mocioalcă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Domnule președinte,

Rugămintea mea ar fi să trecem acum la punctul 11 de pe ordinea de zi

, unde avem o lege care trebuie retrimisă la comisie, și trebuie să facem un raport cu celeritate, pentru că se adresează unei categorii foarte restrânse de oameni care au fost... de cadre militare care au fost îndepărtate abuziv din armată în perioada august ’44–decembrie ’61... și cei 30–40 de oameni care mai sunt în viață așteaptă cu nerăbdare acest proiect de lege.

De aceea, vă rog să-l discutăm acum și să ne dați 24 de ore să facem o modificare la raportul care urmează să intre mâine la vot final.

Domnule Tinel, vă rog.

Domnule președinte, eu am tot respectul pentru colegul nostru de la Comisia pentru apărare însă, procedural, regulamentar, cererea trebuia făcută la începutul ședinței, pentru modificarea ordinii de zi de liderul de grup. Unu.

Doi. Raportul definitiv trebuia să fie prezentat înaintea începerii dezbaterilor în plen la acest proiect de act normativ, nu... Ce să dezbatem azi, dacă mâine venim cu raport? Ce fel de raport?

Deci eu cred că domnul Mocioalcă fie nu știe, fie din foarte multă bunăvoință anticipează că mâine mai putem să dezbatem înainte de votul final încă un raport.

Nu, astăzi dezbatem proiectul de act normativ, astăzi dăm sau nu dăm OK-ul, pentru ca mâine el să intre la votul final. Astăzi. Mâine nu mai dezbatem niciun alt raport, nici preliminar, nici definitiv!

Vă rog, domnule Neacșu.

Teoretic, atunci când colegul meu are dreptate, are dreptate și trebuie să recunosc aceasta.

Dar, evident că, anticipând modificările la regulament, așa cum ați spus, domnule președinte, mâine-dimineață, înainte de începerea programului de lucru, de dezbatere, voi solicita eu readucerea pe prima poziție discutată mâine pe ordinea de zi și retrimiterea la comisie a acestui proiect. Și, atunci, dacă comisia va avea vreme să facă raportul, vom dezbate mâine, dacă nu, săptămâna viitoare.

Vă rog, domnule Mircovici.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Toată lumea are dreptate și atunci e cel mai greu. Am avut situații în care anumite rapoarte, pentru trei, patru cuvinte sau pentru o expresie, au fost trimise la comisie pentru a fi corectate și după 20 de minute s-au prezentat plenului și această problemă a fost corectată.

Noi aici discutăm despre niște oameni care cu fiecare zi devin mai puțini. Au fost 300 în momentul în care a început dezbaterea proiectului de lege, acum mai sunt 60, cel mai tânăr are 91 de ani și au fost dați afară din armată pentru faptul că au făcut școala militară în Germania, iar acum a rămas în acest proiect de lege o expresie nefericită, care se referă la faptul că nu pot beneficia cei care au fost împotriva țării, prin faptul că țineau cu americanii sau cu nemții, adică cu cei care în momentul de față suntem aliați.

Deci este caraghios să amânăm încă o săptămână o problemă care poate fi rezolvată, și de fapt a și fost rezolvată de Comisia pentru apărare, pentru că raportul este deja gata făcut, doar urmează în mod formal mâine să fie aprobată

această modificare, scoaterea acestui lucru și supunerea la vot.

Ar fi păcat să ajungem în situația să votăm această lege în momentul în care nu mai are la cine să se refere.

Haideți să coborâm cu picioarele pe pământ și să vedem aspectul formal mai puțin important într-o astfel de situație, decât lucrul pe care vrem să-l rezolvăm!

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Mircovici. Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Eu cred că, într-adevăr, deși teoretic nu prea sunt de acord cu astfel de soluții, dar într-adevăr, până mâine la votul final se pot clarifica anumite lucruri din această lege, pentru că sunt câteva lucruri de clarificat.

În comisie, de exemplu, printre altele, asimilându-se cu activitatea armatei, au intrat și jandarmii. Or, aici este o problemă, că această autoritate a puterii restrictive în perioada celui de Al Doilea Război Mondial a avut o activitate așa cum i s-a poruncit, dar totuși o activitate de asuprire, chiar a unor minorități. Gândiți-vă la rolul pe care l-au jucat în cazul Holocaustului. Deci nu putem să îi asimilăm cu membrii armatei, cei care au participat aici, că greșim enorm și pe urmă România va fi trasă la răspundere din cauza unei greșeli a unei comisii.

E mai ușor să returnăm pentru două-trei ore, să scăpăm de balastul care nu e de acceptat, să nici nu vorbim că prin astfel de introducere de elemente noi s-ar putea să cadă la Curtea Constituțională, cum s-a mai întâmplat și cu alte legi, când a fost o diferență prea mare față de Senat.

Deci eu cred că este bine să fie retrimisă legea.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vă mulțumesc.

Am ajuns aproape să facem dezbaterea pe fond a proiectului de lege, de la o bună intenție pe care am avut-o, în ideea în care a venit domnul Mircovici, de a-i ajuta mai repede pe cei 60 de cetățeni care mai sunt în viață.

Eu o să vă propun să

Domnule Vainer, vă rog, mâine-dimineață, când o să discutăm legea...Vreți?

Vă rog, poftiți.

Vă rog să nu vă supărați că am îndrăznit să fiu atât de insistent. Subiectul este delicat. În lege se vorbește de cadrele militare de genul jandarmilor, care în acea perioadă au desfășurat diverse și foarte complicate misiuni.

Tare aș vrea să nu dăm putere de lege celor care au comis fapte împotriva umanității. Sunt numeroase documente în care se arată că trupele române de jandarmi, nu spun și din altă parte, că nu este treaba noastră acum, au comis crime, au dus oamenii spre moarte și așa mai departe.

Haideți să ne uităm cu atenție, poate punem un mic amendament acolo, ca să nu se strecoare ceva nedorit!

În lume se urmărește foarte mult legislația care are tangență cu Holocaustul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am impresia că amendamentul deja există, dar susțin de pe acum propunerea dumneavoastră, domnule deputat. Și domnul Mircovici vă poate arăta...

Vă mulțumesc.

Haideți să revenim la ordinea de zi!

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

Din partea...

Numai o clipă, să vedem cine sunt inițiatorii aici... Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul...

Vă rog, doamnă Ardeleanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așteptam să intervină doamna deputat Florica Cherecheș, care este principalul inițiator al acestui proiect legislativ, la care și eu, și alți colegi deputați suntem coinițiatori. Este un proiect legislativ care vine să rezolve, zicem noi, o situație extrem de gravă în familia românească, și anume abandonul mascat pe care unele familii îl fac, în sensul că acele creșe săptămânale, în cadrul cărora unii copii erau lăsați timp de șase zile, le permiteau părinților să fie în preajma copiilor lor, propriilor lor copii, doar 25% din timpul alocat de un părinte obișnuit, care își are copilul acasă timp de o săptămână.

Deci acesta este principalul argument pentru care grupul de inițiatori și coinițiatori a gândit proiectul de lege. Este un proiect de lege, zicem noi, extrem de bine-venit și bine primit, ne-am consultat cu cetățenii din colegiile noastre, am reunit o serie de doleanțe de-ale lor în acest proiect legislativ.

De aceea, Partidul Democrat Liberal îl va susține, va vota pentru. De altfel, dezbaterile din Comisia pentru învățământ de săptămâna trecută au arătat că proiectul are o largă susținere, în unanimitate el a fost votat de membrii Comisiei

pentru învățământ și sper ca și dumneavoastră să-l votați în interesul copiilor și al familiei în România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Cine mai dorește?

Vă rog, doamnă deputat. Din partea Partidului Mișcarea Populară...

Da, dar vorbesc în calitate de coinițiator al acestei inițiative, extrem de importantă pentru copii.

Sunt oftalmo-pediatru, lucrez cu copiii, iar această inițiativă pornește de la date concrete și de la situații concrete. Este benefică, cu atât mai mult cu cât în acest moment avem școala zero, clasa zero la școală și copiii trebuie să fie pregătiți cât mai devreme pentru o astfel de școală.

Ca deputat independent, afiliat Partidului Mișcarea Populară, susțin și voi vota pentru această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Cine mai dorește, vă rog, din partea inițiatorilor? Vă rog, doamna Drăghici Sonia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă raliez inițiativei legislative pe care celelalte doamne din celelalte partide politice au avut-o... Mi se pare că orice inițiativă care este în folosul copiilor, și în special la această vârstă vulnerabilă, vârsta de creșă, este benefică întregii societăți și, de aceea, susținem această inițiativă legislativă din partea Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Cine mai dorește?

Din partea Comisiei pentru administrație, vă rog, cine susține proiectul?

Domnule Marocico, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată prin adresa Pl-x 516 din 16 decembrie 2013 cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea unor prevederi din Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 34 de deputați, din totalul celor 36 de membri ai comisiei.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative mai sus menționate.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, inițiativa legislativă trece la votul final.

Are un amendament, pardon! Are mai multe amendamente.

Dacă aveți observații la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 12?

Nu sunt observații?

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 10 avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri și a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, doamnă.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul Adrian Solomon.

Vă rog.

Raport de înlocuire a raportului comisiei din 12 decembrie 2013, votat de către Comisia pentru muncă în unanimitate în data de 5 februarie 2014.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional, desfășurate de zilieri, în sensul extinderii ariei beneficiarului de lucrări, care poate fi și o persoană fizică autorizată sau întreprinzătorul titular al întreprinderii individuale sau familiale.

De asemenea, se prevede redefinirea caracterului ocazional al activităților necalificate și se completează regimul sancționator contravențional referitor la faptele săvârșite de beneficiar.

Se prevede, de asemenea, modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în sensul ca veniturile realizate din activități necalificate, de către persoanele fizice apte de muncă, din familiile beneficiare de ajutor social, să nu fie luate în considerare la menținerea dreptului de ajutor social.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 11 noiembrie 2013.

Camera Deputaților este Cameră decizională și în urma dezbaterilor de la comisie aceasta propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

## **Doamna Georgeta Bratu** – _secretar de stat în Ministerul_

_Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum știți, Legea nr. 52 a intrat în vigoare în anul 2011. Ca urmare a aplicării, în acești ani au apărut mai multe probleme, ceea ce am încercat să rezolvăm prin acest act normativ, în sensul că încercăm o reglementare a unei evidențe mai bune a zilierilor, s-au reglementat obligațiile privind sănătatea și securitatea în muncă, modul de plată a acestora și regimul sancționatoriu.

Mulțumim Comisiei pentru muncă pentru aportul adus la acest raport și vă rog să fiți de acord cu raportul elaborat de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Kerekes.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum ați auzit din prezentarea doamnei secretar de stat, acest proiect de lege completează și modifică două acte normative care se adresează mai mult categoriilor celor mai defavorizate.

În ceea ce privește Legea nr. 52/2011, pe care o completăm și o modificăm de această dată, trebuie reținut faptul că noi, UDMR-ul, am fost pionierii reglementării acestui domeniu de activitate.

Oricât de bună a fost concepția, filozofia legii, practica au demonstrat că această lege trebuie completată și modificată. Societatea evoluează, deci trebuie să ținem cont de anumite condiții.

Într-adevăr, această inițiativă a Guvernului aduce niște îmbunătățiri realmente utile. Numai câteva să vă reamintesc: extinde aria beneficiarilor de lucrări, deci nu numai persoanele juridice, ci și persoanele fizice pot beneficia de aceste activități; crește responsabilitatea beneficiarilor de lucrări; acordă posibilitate copiilor de 15 și 16 ani, cu acordul părinților, să depună astfel de activități și, un lucru foarte important, stabilește și nivelul sub care nu se poate coborî în ceea ce privește salarizarea, remunerarea acestor activități, fiind un punct, un nivel de referință salariul de bază minim brut pe țară.

Deci, în aceste condiții, firește, formațiunea noastră politică susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna ministru Boghicevici, vă rog.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Grupul PDL a susținut în comisie schimbările preconizate prin acest proiect. O parte din acestea provin din teritoriu, de la profesioniștii din inspectoratele teritoriale de muncă, iar o parte provin de la beneficiari, cei care în prezent utilizează zilierii.

În opinia mea, Legea zilierilor, adoptată în 2011 de Guvernul PDL, alături de Codul muncii, sunt cele mai importante măsuri din ultimii ani, măsuri care au permis unui număr mare de români să-și găsească un loc de muncă în mod legal.

Sunt legi care ajută atât statul, prin faptul că reduc munca la negru și implicit evaziunea fiscală, dar și angajații, care au clar reglementate drepturile de care beneficiază și nu mai pot fi exploatați.

Proiectul Ministerului Muncii preia o parte din modificările pe care le-am propus și eu, însă, de frică să nu recunoască inițiative bune ale PDL, preferă să tergiverseze, de cele mai multe ori, aceste legi și să și le asume. La fel am pățit și pe legea care prevedea modificări la Legea nr. 272, la Legea nr. 76, dar este important că totuși, în final, aceste măsuri au fost adoptate.

Este trist faptul că se tergiversează adoptarea de proiecte bune, de acest lucru au de suferit românii și cei care în prezent se află în șomaj.

Grupul nostru parlamentar susține proiectul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Solomon, din partea Grupului PSD.

Cu tot respectul față de doamna ministru Boghicevici, legea era atât de bună încât în ultimii doi ani de zile inspecția socială a făcut mai multe rețineri din sumele cuvenite celor de la ajutorul social.

Prin urmare, Guvernul vine și modifică acea prevedere prin care activitățile ocazionale erau considerate venituri pentru cei care beneficiau de acel venit minim garantat, astfel încât să nu mai fie luate în calcul la calcularea acelui drept.

De asemenea, ceea ce este o modificare benefică și în primul rând pentru angajator, pentru a ușura până la urmă modul de lucru cu acest tip de formă de angajare, plata nu se mai face obligatoriu doar la sfârșitul zilei, se poate face și la sfârșitul săptămânii de lucru sau chiar la sfârșitul perioadei, dacă această perioadă este mai mare.

Sunt, de asemenea, modificări și în ceea ce privește beneficiarii, iar una dintre cele mai importante modificări, consiliile locale, ca instituții publice, pot să intre în rândul beneficiarilor acestei legi dacă au în subordine, prin gestiune directă, servicii de gospodărire comunală, spații verzi, grădini zoologice, parcuri și așa mai departe.

Este o inițiativă bună a Guvernului Victor Ponta și, prin urmare, Grupul PSD o susține.

Vă mulțumesc. Cine mai dorește?

Vă rog. Doamna Adam Luminița, din partea PP-DD-ului.

Și grupul nostru parlamentar susține această lege. De fapt, susține tot ce este în interesul oamenilor și pentru îmbunătățirea vieții lor. Extinderea ariei beneficiarului conduce la o îmbunătățire a legalizării muncii la negru, precum și la o încurajare a membrilor apți dintr-o familie, care primesc ajutor social, să lucreze ocazional, fără a-și pierde ajutorul, totul în speranța că vor încheia raporturi de muncă permanente și în speranța că șomajul, în felul acesta, va fi scăzut.

Registrul de evidență a zilierilor, în formula actualizată de prezenta lege, are menirea să producă o imagine completă a activității zilierilor. Dar, pentru că există întotdeauna și un dar, avem dubii că aceste măsuri vor fi suficiente și că vor fi respectate de toți operatorii economici, atât timp cât actualul Guvern Ponta îi împovărează din punct de vedere fiscal.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la capitolul de amendamente admise, de la punctul 1 la 22 aveți observații?

Nu sunt.

Vă mulțumesc. Dacă la anexa 1 aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Dacă la anexa 2 aveți observații?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Și celelalte anexe, doar o clipă, dacă aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul nostru de astăzi s-a încheiat, este ora 18.05. Vă mulțumesc, ne vedem mâine-dimineață.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,

Să începem partea a doua a ședinței noastre, cea care este rezervată prezentării interpelărilor pe scurt.

Am să citesc lista și pe colegii care vor să prezinte interpelarea, nu numai s-o depună. Îi rog să își manifeste intenția și am să le dau microfonul, cu rugămintea să prezinte pe scurt interpelarea.

Domnul Ioan Balan, două interpelări depuse în scris, deci e clar; Luminița Adam, o interpelare, înțeleg că nu vrea s-o prezinte; Viorel Blăjuț, două interpelări, înțeleg că nu le prezintă; Andrei Dolineaschi două interpelări, nu le prezintă; doamna Tamara Ciofu, trei interpelări, nu prezintă; Cătălina Ștefănescu, două interpelări, nu prezintă; Vlad Cosma, două interpelări, nu prezintă; doamna Raluca Turcan, o interpelare, nu prezintă; domnul Alexandru Nazare...

Prezentați, domnule deputat?

Vă rog, aveți microfonul.

Haideți în ordine, că prezentați repede!

Deci doamna deputat are o problemă personală și domnul Nazare e politicos și atunci trebuie să fiu și eu politicos.

Doamna deputat, aveți microfonul și vă rog să fiți scurtă.

Vă mulțumesc mult și dumneavoastră, domnule președinte, și colegului meu, Alexandru Nazare.

Am patru interpelări și voi trece foarte pe scurt prin ele. Prima se referă la gravele erori de gestiune economicofinanciară la Ministerul Economiei.

Un control finalizat la mai multe ministere și companii de stat, încheiat în august 2013 și aprobat de boardul Curții de

Conturi în decembrie 2013, arată că la Ministerul Economiei s-au comis foarte multe nereguli.

Le enumăr pe toate și cer, prin această interpelare parlamentară, trei lucruri:

Care sunt măsurile pe care le veți lua în vederea remedierii situațiilor evidențiate mai sus?

Cine este responsabil și ce sancțiuni ați aplicat sau aveți în vedere față de cei vinovați?

Trei. De ce ați permis apariția unor astfel de situații și perpetuarea acestora.

Solicit răspuns în scris.

Trec la următoarea interpelare, care se adresează deopotrivă Ministerului Economiei. Se referă la neîndeplinirea unor obligații prevăzute de lege, și anume: doamnă ministru Maria Grapini, același control al Curții de Conturi reclamă că nu au fost îndeplinite obligațiile legale.

E vorba de neurmărirea utilizării creditelor bugetare repartizate Agenției pentru IMM-uri, e vorba de suma de 3 milioane de lei alocată pentru finanțarea a două programe pentru dezvoltarea IMM-urilor neutilizată și neangajată pe contracte de asistență financiară nerambursabilă și totuși nu a fost virată la buget.

Având în vedere cele de mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

În ce scopuri s-au folosit creditele bugetare repartizate Agenției pentru IMM-uri?

Ce s-a întâmplat cu suma de 3,5 milioane de lei?

Cine este responsabil pentru situațiile descrise mai sus?

Și ce sancțiuni ați aplicat sau aveți în vedere față de cei vinovați?

Care sunt măsurile pe care le veți lua pentru a evita situațiile similare?

Răspunsul în scris.

Următoarea interpelare se adresează domnului ministru Daniel Constantin și este vorba de problemele tinerilor fermieri.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Nazare, trei interpelări.

Mulțumesc.

O primă interpelare este adresată domnului Dan Șova, Departamentul pentru proiecte de infrastructură de interes național.

Este vorba de situația contractelor de întreținere a drumurilor pe timp de iarnă.

Stimate domnule ministru,

Pe 31 octombrie 2013, ați declarat că se încheiaseră contractele de deszăpezire pentru 56% din kilometrii de drum național și autostradă din România, urmând ca până la 15 noiembrie să fie finalizate toate contractele.

Ulterior, în noiembrie 2013, ați afirmat că 96% din rețeaua rutieră națională aflată în coordonarea Companiei de drumuri are contractele încheiate de întreținere pe timp de iarnă, cu excepția unui grup de DN-uri în Bacău și trei drumuri în Focșani.

Date fiind toate acestea, vă rog să-mi precizați:

Când au fost lansate licitațiile de întreținere multianuală pentru fiecare direcție de drumuri și poduri în parte și care este stadiul acestora?

Când au fost lansate procedurile de achiziție publică pentru contractele de întreținere 2013–2014 și care a fost metoda de atribuire a contractelor?

Când au fost semnate aceste contracte și care este valoarea lor?

Care este suma facturată până în prezent aferentă activităților stipulate în aceste contracte?

Care sunt costurile estimate de Compania de drumuri pentru întreținerea drumurilor în iarna 2013–2014?

Au existat cazuri de contracte multianuale încheiate în 2012 care au fost reziliate în 2013? Și, dacă a fost cazul, care a fost cauza rezilierii?

Iar având în vedere căderile masive de zăpadă de la sfârșitul lunii trecute, au fost aplicate, dacă au fost aplicate, penalități contractanților pentru gestionarea defectuoasă a activităților de deszăpezire?

## Solicit răspuns scris și oral.

O a doua interpelare se referă la Ministerul Dezvoltării. Este adresată domnului Dragnea și are ca obiect un proiect foarte important pentru Brăila. Este vorba de proiectul Bulevardului Dorobanților.

Este un proiect deosebit de important, care are o valoare de aproximativ 20 de... Nu, greșesc. Pentru acest proiect, administrația locală, dimpotrivă, suportă corecții financiare de aproximativ 20 de milioane de lei în urma unui proces pierdut definitiv în instanță cu instituția pe care o conduce domnul Dragnea.

Bine, mulțumesc. Astea sunt scrise.

Domnul Sergiu Vizitiu? Nu este.

Florin Gheorghe?

Nu este.

Florin Secară, două interpelări. Petru Movilă, o interpelare. Mihăiță Găină, o interpelare. Ioan Sorin Roman, o interpelare. Cornel Resmeriță, o interpelare. Ion Bălan, o interpelare. Călin Matei, două interpelări. Ioan Munteanu, o interpelare.

Domnul Pâslaru, șapte interpelări.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să dau – eu știu – citire unei singure interpelări, adresate doamnei ministru al muncii, doamna Mariana Câmpeanu.

I-am adus aminte, în acea interpelare, că atât la nivelul municipiului Galați, cât și la nivelul întregii țări, există un număr – din fericire – restrâns de pensionari care au lucrat în condiții grele de muncă și aici mă refer la grupa I și grupa a II-a de muncă, s-a depus la nivelul Senatului un proiect de lege care așteaptă de câtva timp un punct de vedere și al ministrului, un punct de vedere în primul rând financiar, care ne interesează, pentru a putea susține acest proiect de lege și a-i da șansa ca proiectul să devină lege.

Rugămintea mea era către doamna ministru Câmpeanu să ne dea acest răspuns, pentru că acest număr de pensionari, deși restrâns, mai au puțin de trăit și bine ar fi să ne facem datoria față de ei și să le dăm drepturile de care au atâta nevoie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Victor Cristea, cinci interpelări; domnul Anton Doboș, o interpelare; domnul Paul Dumbrăvanu, o interpelare; doamna Camelia Bogdănici, o interpelare; doamna Cristina Dumitrache este...

Aveți microfonul, doamna deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurtă.

Susțin această interpelare pe care o adresez Ministerului Sănătății, respectiv domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Vreau să fiu vocea colegilor mei de la Iași, colegi care fac parte dintr-un proiect numit „Echipa mobilă de asistență psihiatrică și psihosocială”, un proiect care are rolul de a preveni anumite acțiuni pe care ar putea să le facă pacienții cu patologie psihiatrică, și doresc să cer ajutorul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea unor mașini necesare bunei desfășurări a acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Dumitrache deci nu este, o interpelare; doamna Maria Ardeleanu?

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Vă mulțumesc.

Sigur că voi încerca să fiu foarte scurtă, dar mă tem că nu voi reuși să nu fiu patetică.

Este o interpelare pe care o adresez domnului Gigel Sorinel Știrbu, ministrul culturii, și pornește de la un fapt regretabil și greu de imaginat.

Un atentat cultural – aș spune eu – asupra Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava, care m-a făcut să conștientizez marele pericol în care se află toate celelalte peste 50 de astfel de așezăminte culturale din întreaga Românie.

Opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanții modernismului în arhitectură – curentul denumit funcționalism liric sau popular baroc – arhitectul Nicolae Porumbescu, Casa de Cultură de la Suceava trebuie, fără îndoială, să între în patrimoniul național. Aceasta se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspirație populară, proiectate și construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu și a soției sale, Maria Porumbescu, în anii ʼ70, și în alte orașe din țară: București, Satu Mare, Baia Mare, Botoșani, Iași, Hunedoara.

Fără mijloace de autosusținere și întreținere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, la fel ca multe altele din întreaga țară, a devenit ținta întreprinzătorilor pragmatici, lipsiți de simțul conservării simbolurilor culturale sau al cultivării autenticului, fără scrupule când s-a invit oportunitatea de a distruge operele înaintașilor prin diverse amenajări cu „iz de bani”. Astfel că în aceste edificii destinate, conform Regulamentului de organizare și funcționare al Casei de Cultură a Sindicatelor, „ridicării nivelului de cultură al diverselor categorii socioprofesionale și de vârstă ale populației”, se fac intervenții care distrug arhitectura originală, pentru a face loc unor baruri, ai căror clienți nu au nimic în comun cu actul cultural din interiorul sălilor de spectacol.

După cum probabil cunoașteți, începând cu anul 1990, casele de cultură ale sindicatelor au trecut în administrarea Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, organism constituit din cele patru mari confederații sindicale, respectiv Frăția, Cartel Alfa, CNSDR și Blocul Național Sindical. Astfel că un eventual proces de clasare a imobilelor în cauză ca monumente nu poate fi demarat fără acceptul ANCCSR. La Suceava, de exemplu – și nu doar acolo –, proprietarul nu dorește clasarea. S-a încercat și o preluare la nivel național a caselor de cultură la primării încă din 2004 printr-o hotărâre de guvern, însă nu a existat niciodată o bază legală solidă.

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul Aurelian Mihai, două interpelări, nu este; domnul Ovidiu Iane, cinci interpelări, nu este; doamna Cristina Nichita, șase interpelări, nu este; domnul Vasile Popeangă, o interpelare, nu este; Mihai Donțu, o interpelare, nu este; Liviu Laza-Matiuța...

Vă rog, aveți, domnule deputat, microfonul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să adresez o interpelare domnului viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul interpelării: reabilitare, modernizare și dotare așezământ cultural oraș Vașcău din județul Bihor.

În anul 2011, a fost demarat acest proiect de modernizare a casei de cultură din oraș, cu mențiunea că această clădire adăpostește și sediul primăriei orașului, care a fost mutată în altă clădire până la terminarea lucrării. Din lipsă de fonduri, lucrarea a fost oprită, iar lucrările executate până în prezent la acest obiectiv de investiții sunt supuse degradării, iar primăria funcționează în condiții improprii, în altă clădire. Demersurile făcute la Consiliul Județean Bihor au rămas fără răspuns.

Vă rog, domnule viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, să analizați situația prezentată și să precizați măsurile pe care le întreprindeți pentru redresarea situației.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Natalia Intotero, o interpelare, nu este; domnul deputat Ioan Munteanu, două interpelări, nu este;

domnul deputat Tudor Ciuhodaru, o interpelare, nu este; și domnul deputat Iacoban, o interpelare.

Domnule deputat, aveți microfonul. Două interpelări, iertați-mă!

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare, domnului ministru delegat pentru proiecte și infrastructură, interes național și investiții străine, domnul Dan Coman Șova.

## Domnule ministru,

Centura de ocolire a municipiului Iași nu a fost finalizată în ceea ce privește varianta de trafic ușor. A fost realizată doar varianta de trafic greu pe o lungime de 8,17 km.

Vă precizez că, în anul 2013, a mai fost un parlamentar de Iași care v-a interpelat cu privire la aceeași problemă, fapt pentru care răspunsul a fost că nu există fonduri pentru definitivarea lucrării.

Însă, cu toate că răspunsul primit de la Guvern în ceea ce privește lipsa fondurilor a fost clar, totuși s-a găsit posibilitatea pentru anumite unități administrativ-teritoriale să se finanțeze lucrările centurilor lor ocolitoare. Astfel, municipiul Constanța a primit 55,9 milioane de euro, localitățile Deva și Orăștie împreună 73,7 milioane de euro, pentru Bacău s-a asigurat finanțare de 270 de milioane de euro, iar la Suceava s-a hotărât finalizarea acestei centuri ocolitoare, deși ea era semnată într-o proporție de 80%.

Domnule ministru,

Nu trebuie să uităm promisiunea unei centuri ocolitoare făcută atât în campania electorală și susținută de Guvernul României.

De aceea, precizez că Iașiul a fost mereu uitat pe lista de priorități și, la un moment dat, unul dintre puținele orașe în care era permis traficul greu prin centrul orașului, tocmai din cauza lipsei unei variante alternative.

Proiectul inițial al centurii ocolitoare viza atât varianta de trafic greu, cât și varianta de trafic ușor, ambele esențiale pentru municipiul Iași.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Care este suma alocată de Guvernul României pentru a continua proiectul șoselei de centură a Iașiului, varianta de trafic ușor?

Când vor fi deblocate fondurile destinate continuării proiectului de finalizare a șoselei de centură a Iașiului, varianta de trafic ușor?

Dacă nu sunt alocări bugetare pentru proiectul de importanță majoră precizat, care sunt argumentele pentru care această investiție de importanță strategică nu poate fi definitivată?

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu această prezentare am încheiat ședința de astăzi. Ne vedem mâine dimineață.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648364]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 8/14.II.2014 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei