Alexandru Cordoș

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Necesitatea aplicării Legii salarizării unitare”.

Stimate colege,

Stimați colegi senatori,

În această săptămână, Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai importante subiecte, a fost readusă în atenția publică. Din păcate, nu într-un mod fericit, în special pentru cei vizați de prevederile acesteia, personalul plătit din fondurile publice, cu implicații într-un spectru însă mai larg.

Guvernul tehnocrat nu a reușit să promoveze niciuna dintre cele trei variante avute la dispoziție, și anume legea aprobată de Guvernul Boc, care implică un cost cu salariile bugetarilor de circa 94 de miliarde de lei, mai mare cu 36,6 miliarde de lei decât cel actual, proiectul gândit de Guvernul Ponta, care impune costuri de 89,3 miliarde de lei, cu 31,9 miliarde de lei mai mult decât în prezent, și proiectul redactat de către grupul de lucru format de actualul Guvern, care impune costuri de 77,7 miliarde de lei, cu 20,4 miliarde de lei mai mare decât cel actual. Toate aceste variante au fost respinse de premierul Dacian Cioloș deoarece nu sunt sustenabile din punct de vedere bugetar.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc faptul că în ultimii ani au fost adoptate două legi-cadru de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice: Legea-cadru nr. 330/2009 și Legea-cadru nr. 284/2010. Acestea nu au reușit să implementeze o salarizare unitară și nici o simplificare a salarizării, ci au creat discrepanțe și mai mari între salariații plătiți din fonduri publice, mai grav, au produs diferențe în cadrul aceleiași categorii profesionale.

Explicația, deși simplă, este extrem de neplăcută: legile respective nu s-au aplicat efectiv niciodată, ci s-au aplicat doar dispozițiile tranzitorii din cadrul acestora ori, după caz, din legile anuale, astfel că, efectiv, în prezent sunt aplicabile tot vechile legi ale salarizării, cu unele ajustări instituite prin Legea-cadru nr. 330/2009. Una dintre acestea a fost includerea unor sporuri și adaosuri în baza salarială, prin eliminarea lor ca elemente separate ale salariului.

Dincolo de problema spinoasă a fondurilor care trebuie alocate, noua lege a salarizării trebuie să rezolve asigurarea unei salarizări echitabile. În prezent, una dintre disfuncționalitățile care au generat discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale se datorează acestor suprapuneri de gradații. Avem situații în care un debutant are salariul de încadrare mai mare decât al unei persoane cu vechime.

Totuși, vreau să subliniez faptul că aplicarea principiului nediscriminării va impune diferențe salariale între cei salarizați potrivit legii noi și cei salarizați în baza vechii legi, deși persoanele sunt încadrate pe posturi identice. Evident, noul sistem de salarizare se va aplica doar persoanelor care ar intra în ipoteza juridică ulterior intrării în vigoare a normei juridice și nu ar afecta drepturile salariale deja dobândite.