Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·1 iunie 2010
other · adoptat
Ionuț Marian Stroe
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația mea politică de astăzi se numește „Mituirea românilor la bucată”.
Stimați colegi,
Asistăm de circa o lună de zile la o întețire a agresării informaționale și chiar psihice din partea guvernanților împotriva propriului popor, acțiune desfășurată chiar sub înaltul patronaj al Președintelui României.
Zilnic, poporul află mai mult sau mai puțin „pe surse” despre noi și noi posibile dezastre economico-sociale, concretizate, deocamdată, din fericire spun, sub forma unor documente prezentate ca proiecte de ordonanțe de urgență sau de legi, ca la scurt timp acestea să fie denunțate de unul sau altul dintre membrii Guvernului, sau dintre parlamentarii care fac parte din arcul guvernamental, pe motivul pueril, bineînțeles, că documentele respective nu sunt cele finale, ca și cum intenția nu ar conta din punctul de vedere al aprecierii populației.
Uită respectivii că și câștigarea unor alegeri are la bază intenții cu privire la modul în care vor guverna țara, iar cetățenii le acordă votul în funcție exact de aceste intenții prezentate public în campania electorală, și nu „pe surse”.
Până acum, președintele nu a ieșit public să dezmintă, personal, măcar o parte dintre aceste documente, documente care circulă pe piața media, încercând să ne convingă dumnealui că este adeptul menținerii categorice a prevederilor cuprinse în textul scrisorii de intenție către Fondul Monetar Internațional, ca singură soluție de ieșire din criza financiară în care, în realitate, atât membrii Guvernului, în frunte cu domnul Boc, cât și parlamentarii PDL, repetă la toate posturile de televiziune exact măsurile pe care le-a comunicat adevăratul lor șef de partid la ultima consfătuire pe care au avut-o chiar aici, în Palatul Parlamentului, care contrazic, în bună măsură, intențiile trecute de Guvern în așa-zisele proiecte de ordonanțe de urgență.
Cred că acest mod de acțiune nu reprezintă nimic altceva decât un plan de testare a nivelului până la care pot întinde coarda pe seama populației, care va trebui să suporte, din păcate, povara măsurilor ce se anunță a fi luate, în timp ce clientela politică a actualei puteri își va putea vedea, în continuare, de afacerile profitabile cu statul.
Și, pentru a fi siguri de reușita acestui plan, am impresia că guvernanții, după ce au văzut în 19 mai 2010 ce poate însemna o bună organizare a populației nemulțumite, au anunțat conștient un set de măsuri maximale de reducere a cheltuielilor bugetare cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale, pentru ca, imediat, pe parcursul fiecărei zile ulterioare, o bună parte dintre aceste măsuri fie să dispară cu totul, fie să fie redusă amploarea ciclică a lor.
Ce este interesant este că aceste măsuri vizau categorii socioprofesionale distincte, impresia lăsată fiind că, practic, s-a realizat o mituire virtuală din partea Guvernului în schimbul neparticipării lor la greva generală anunțată pentru data de 31 mai 2010 de personalul bugetar și la mișcările de protest și solidarizare cu greviștii din partea unor pături largi ale populației.