Darius Bogdan Vâlcov

Mulțumesc, domnule președinte.

„Ce trebuie să învățăm din zăpada căzută din abundență la sfârșitul lunii ianuarie 2014?”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Chiar dacă primăvara anului 2014 a început, aș vrea să vă supun spre atenție astăzi învățămintele pe care trebuie să le tragem cu toții din acel puseu de iarnă de la sfârșitul lunii ianuarie, atunci când România a fost parțial afectată de căderile masive de zăpadă, îndeosebi în zonele de sud și est.

Oricât am vrea să criticăm autoritățile pentru intervențiile făcute în eliminarea surplusului de zăpadă din zonele intens populate, pentru eliberarea căilor de comunicații spre locuințe și instituții publice, uneori, efortul și mijloacele folosite nu au fost cele mai potrivite.

Vina nu trebuie găsită exclusiv în sarcina operatorilor și prestatorilor de servicii specifice. Aici, autoritățile locale, în special cele din marile aglomerații urbane, trebuie să regândească parcul de utilaje specifice. În ianuarie 2014, atunci când au fost acele căderi masive de zăpadă, doar izolat s-au văzut la lucru freze necesare degajării spațiilor rutiere dintre blocuri și de pe arterele rutiere secundare. Aici avem o problemă și, din punctul meu de vedere, cred că înzestrarea cu utilaje poate fi făcută, încă de pe acum, de către școli, grădinițe, spitale și tot ceea ce înseamnă instituție publică.

Pe piață, valoarea unui utilaj de acest gen, de calitate și performanță medii, abia dacă depășește 1.000 de euro. Această sumă nu este un prag valoric inaccesibil celor care gândesc în spiritul unui proverb românesc: „Omul gospodar își face iarna car și vara, sanie.” Manevrarea unui astfel de utilaj nu necesită pregătire suplimentară. El poate fi deservit de către o persoană specializată în acest sens din zona sectorului administrativ.

Considerați această declarație politică un mesaj civic demn de ținut minte, chiar dacă primăvara a început de câteva zile, iar iarna viitoare este azi atât de departe. Vă mulțumesc.