Stenogramă plen

## Bună dimineața, stimați colegi!

Vă rog să-mi permiteți să deschid lucrările Senatului de astăzi și să începem cu prima parte a acestor lucrări, respectiv declarații politice.

Pentru aceasta, îl invit la microfon pe domnul senator Iliescu.

## Stimați colegi,

O știre recentă din presa străină mi-a atras atenția. Un cetățean american a stat în închisoare 20 de ani pentru o crimă. După 20 de ani, s-a descoperit adevăratul criminal și cel nevinovat a fost eliberat. A primit drept compensație o sumă exorbitantă aproape de sfârșitul vieții, când avea deja viața distrusă. Procurorul care a instrumentat cazul murise și, totuși, a primit o pedeapsă simbolică, pentru ca cetățenii americani și ceilalți magistrați să știe că o asemenea eroare judiciară nu rămâne nesancționată. Într-un alt caz similar, despăgubirea acordată a fost acoperită din averea magistratului vinovat și numai diferența rămasă neacoperită a fost suportată de stat.

Există multe țări în care responsabilitatea magistraților este consolidată, printre altele, și de atragerea răspunderii materiale în acordarea de compensații pentru erorile judiciare. O voce autorizată și competentă, în persoana doamnei europarlamentar Norica Nicolai, vorbea într-o dezbatere tematică, recent, despre un procent de aproximativ 10% erori judiciare în dreptul civil și penal.

## Stimați colegi,

Statistica oficială arată că, urmare a condamnărilor României la CEDO, 35 de milioane de euro au fost plătite de Ministerul Finanțelor Publice, pe perioada 2008–2013, cu titlul de daune. De asemenea, statul a fost condamnat de instanțele din România, în ultimii cinci ani, la plata a 450 de milioane de euro pentru despăgubirea victimelor erorilor

judiciare achitate de instanțele românești și pentru restituirea proprietăților, prejudicii din care statul român nu a recuperat deocamdată nimic, deși are la îndemână pârghii pentru a asigura recuperarea acestor bani.

În ceea ce privește răspunderea materială a magistraților din România, există formal instrumente legale, care însă, în lipsa unei legi speciale, nu funcționează.

Din punct de vedere legal, acțiunea în regres este, de altfel, obligatorie. Până acum, statul nu a exercitat niciodată o acțiune în regres împotriva vreunui magistrat. Ministerul Finanțelor ar trebui să solicite, măcar formal, ca despăgubirea să fie restituită statului de către magistrat. Obligația promovării acțiunii în regres revine, conform legii, Ministerului Finanțelor, care are datoria să introducă acțiuni civile în instanță împotriva magistratului care a produs daune din gravă neglijență sau cu rea-credință, culpa rămânând să fie stabilită de instanță, și nu de un for administrativ.

Până acum, Ministerul Finanțelor nu a cerut niciodată recuperarea vreunui prejudiciu de la magistrați, deși Codul de procedură penală prevede: „În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 506, cât și în situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță internațională, acțiunea în regres împotriva aceluia care, cu rea-credință sau din gravă neglijență, a provocat situația generatoare de daune este obligatorie.”

## Stimați colegi,

Din păcate, trăim într-o țară cu numeroase situații de erori judiciare. Amintesc deja mediatizatul caz „Țundrea”, al acelui om căruia, după 12 ani de închisoare, i s-a recunoscut nevinovăția. A fost eliberat și în timp scurt a murit, ducând cu el povara sufletească a unei vieți distruse. Nu a existat nicio sancțiune. Și exemplele pot continua.

Avem în Parlament numeroși juriști cu o solidă reputație, drept pentru care, stimați colegi, suntem unicul for legislativ al țării. Avem nevoie de o legislație unitară, care să reglementeze răspunderea materială a magistraților la nivelul și în spiritul legislației existente la nivel european. Vă mulțumesc.

## Și eu, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna Silistru Doina. Se pregătește domnul Lazăr Sorin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „44 de pahare și... o aspirină!”.

Stimați colegi,

Înainte de a vă reține atenția, aș dori să transmit cele mai sincere și calde cuvinte de prețuire tuturor femeilor din Parlamentul României și din țară. Contribuim și noi, femeile, chiar și doamna Elena Udrea, care tocmai a descoperit materialul din care se confecționează blugii, la mersul înainte al acestei țări. Dar ziua noastră, a femeilor, a trecut și, cum legea compensației încă mai funcționează, duminică, 9 martie, a fost ziua bărbatului. S-au băut 44 de pahare, nu-i așa?

Ei, unii s-au cam grăbit să le dea peste cap, stimați colegi, încă înainte de a le veni rândul. În plan simbolic, aș zice că au băut „cupa victoriei”, așteptând ca sesizarea PDL–PMP privind Guvernul Ponta 3, depusă la Curtea Constituțională, să fie admisă.

Între timp, am aflat cu toții deznodământul. Avem Guvern, avem țară guvernată, în ciuda opintelilor și chichițelor identificate de unii sau de alții. Dezamăgirea acestora, de fapt mahmureala, e pe măsură. În special în zona colegilor din PDL, dacă vă uitați cu atenție, se vede că e mare nevoie de aspirină.

Lăsând gluma la o parte, e foarte bine că această sămânță de scandal nu a apucat să prindă rădăcini, iar la acest lucru a contribuit și comportamentul absolut corect și lăudabil al colegilor liberali, cărora trebuie să le mulțumim. Ne așteaptă o perioadă grea, cu o agendă din care nu lipsesc întâlnirile cu FMI, extrem de importante, fiindcă, printre altele, e vorba și de reducerea CAS. Oricât l-am reduce, stimați colegi, să fim foarte atenți la banii de... aspirină! Tare mi-e teamă că, pentru unii, durerile de cap sunt abia la început. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr. Se pregătește domnul Roșca-Stănescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă voi referi în declarația politică de astăzi la Ziua internațională a scriitorilor.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În data de 3 martie este Ziua internațională a scriitorilor, recunoscută la nivel mondial ca zi în care se omagiază scriitorii și, mai ales, rolul acestora în dezvoltarea societății.

Astfel, pe 3 martie îi celebrăm cu mare drag pe cei care, prin cărțile și operele lor literare, ne ajută să ne transpunem în roluri diverse, în lumi îndepărtate, să ne dezvoltăm și să vizităm locuri incredibile.

Sărbătorită încă din 1986, Ziua mondială a scriitorilor este și un prilej excelent pentru promovarea prieteniei și a sprijinului intelectual între scriitorii din toate colțurile lumii.

Într-o societate în care valorile superioare devin poate tot mai șterse, tot mai ignorate, a încerca să îndrepți ceva devine o datorie sfântă a oricărui om de bună-credință.

„Nu știu dacă am să îndrept lumea, dar dacă n-aș abate omenirea din calea răului decât atât cât abate un bob de nisip albia unui fluviu și totuși datoria mea e limpede, precisă” – sunt ideile lui Gelu Ruscanu, personajul principal din drama lui Camil Petrescu, „Jocul ielelor”.

Frumosul stimulează trăirea spirituală și contribuie, prin aceasta, la desăvârșirea omului. Revelând frumusețile lumii,

precum și celelalte valori superioare – binele și adevărul –, scriitorii îi învață pe oameni să trăiască în armonie, iar aceasta înseamnă pace, bucurie și fericire. În același timp, arta sporește omenia și dragostea dintre oameni.

Cu toate acestea, frumosul nu există în sine, în mod abstract, ci numai concretizat într-un peisaj, într-un decor, într-o operă de artă. Altfel spus, frumosul există numai într-un subiect care îl receptează, într-o conștiință capabilă să-l perceapă, să-l înțeleagă și să se minuneze de el.

Aceasta presupune o anumită cultură a subiectului, care trebuie să aibă un gust estetic, un simț al frumosului, o sensibilitate la frumos. Iar toate acestea se dobândesc și se cultivă prin educație în familie, în școală, în societate.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Roșca-Stănescu. Se pregătește domnul Pașcan Marius.

Declarația politică se numește „Bugetul de venituri și cheltuieli al unei societăți acoperite SRI”.

E oficial. Societatea în cauză se numește „Rasirom”. Zilele trecute, Guvernul Ponta i-a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli. Oficial, veniturile în 2012 au fost de 23.532.709 lei, cheltuielile de 22.222.060 de lei, iar activele sunt de 15.000.000 de lei.

„Rasirom” a fost înființată în 1995. Se ocupă cu „proiectarea, producția și instalarea de sisteme de supraveghere, pază și alarmare, producție electronică pentru instituții cu atribuții privind siguranța națională, inclusiv pentru persoane fizice, lucrări de construcții, montaj și instalații, lucrări de editare, traducere și consultanță”. Este, așadar, de observat că „Rasirom” nu se mărginește la operațiuni de producție și comercializare în circuit închis, adică exclusiv în beneficiul diviziunilor SRI ori al altor servicii secrete. Dimpotrivă, își extinde atribuțiile, practic, în domenii care nu au nicio legătură cu atribuțiile serviciului secret.

În acest sens, este de reținut că societatea SRI lucrează și în beneficiul altor persoane juridice, inclusiv private, dar și al unor persoane fizice. În aceste condiții, nu este de mirare nici faptul că „Rasirom” primește comenzi pe sprânceană de la instituții de stat, câștigând toate licitațiile la care participă, probabil în baza unor caiete de sarcini scrise de agenți acoperiți SRI. Cât privește lucrările pentru persoane fizice, nimic nu ne poate opri să presupunem că, de fapt, beneficiind de ignoranța acestora, Serviciul Român de Informații supraveghează niște cetățeni.

De asemenea, tot din analiza obiectului de activitate al „Rasirom” rezultă și faptul că societatea acoperită are dreptul, prin lege, să editeze diferite publicații, să efectueze inclusiv traduceri de cărți. Aceasta ne conduce, implicit, la suspiciunea că, prin intermediul acestei societăți, Serviciul Român de Informații desfășoară o muncă de propagandă și de intoxicare a opiniei publice. În acest scop, nu e de mirare că, încă din anul 2003, „Rasirom” a înglobat Sucursala Tipografică București.

Afirmam mai sus că societatea acoperită SRI obține în mod privilegiat contracte cu alte societăți ale statului român, învingându-și de fiecare dată concurența din mediul privat și afectând astfel, în mod grav, principii și legi ale economiei de piață. În acest sens, exemplul „Transelectrica” este extrem de concludent. Nu este necesară niciun fel de expertiză pentru a descoperi mecanismul prin care „Rasirom” a reușit să-și adjudece ani de-a rândul licitațiile. Cel puțin atâta timp cât doamna Maria Ionescu a fost director financiar „Transelectrica”, iar soțul, domnul Nicolae Ionescu, director general „Rasirom”. Gradele din SRI ale celor doi soți îmi sunt pentru moment necunoscute.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Pașcan. Se pregătește domnul senator Alexandru Frătean.

Este evident că petițiile, premeditate și căznite referendumuri, precum și cererile de protecție din partea Ungariei față de teritoriul românesc au sporit simțitor în ultima vreme. De mai mulți ani, Ungaria nu a prididit, printr-o politică constantă de stat, să ofere pașapoarte cu cetățenia sa cetățenilor români. Mulți români get-beget au profitat de această „promoție” cu superofertă, întrucât deveneau astfel cetățeni cu dreptul de acces deplin în Schengen.

Acum, Ungaria face presiuni asupra Uniunii Europene, invocând tocmai dreptul de a se amesteca în Transilvania pe baza cetățeniilor maghiare de care se simte responsabilă. Apropiatele alegeri legislative de la începutul lunii viitoare din Ungaria încing și mai mult atmosfera belicoasă a provocărilor etnice.

Odată cu prezența UDMR la guvernare, pretențiile separatiste maghiare dobândesc un nou avânt și caută o nouă legitimare oficială. Goana după ocuparea de noi funcții, începând cu cele guvernamentale, ministeriale, de prefecți și șefi ai serviciilor deconcentrate, creează o nouă presiune politică din partea UDMR și contribuie nemijlocit la intimidarea în reacție a reprezentanților instituțiilor statului. Nu se încumetă nimeni să reacționeze la derapajele vădit anticonstituționale ale unor lideri minoritari, de teamă ca o asemenea acțiune să nu-i coste funcția sau, mai grav, locul de muncă.

Prin urmare, este lesne predictibil că manifestările iredentiste, separatiste, de enclavizare etnică vor continua în perioada următoare cu un nou elan și într-un ritm sporit. În acest timp, România se comportă ca o țară timorată, parcă aflată sub ocupație minoritară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „România, o țară sub ocupație minoritară...”.

Mișcările iredentiste cu caracter instigator, manifestările etnocentriste cu specific propagandist, de enclavizare etnică, separatism, secesiune și dezmembrare teritorială se intensifică în chiar centrul României. Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, a făcut un apel la comunitatea maghiară din România să vină în număr cât mai mare la mitingul pentru autonomia Ținutului Secuiesc de la Târgu-Mureș. Obiectivul declarat programatic al CNS rămâne autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, obiectiv subsumat și programului politic asumat de UDMR.

În mod legitim și legal, Comisia pentru avizarea manifestărilor publice și primarul municipiului Târgu-Mureș au interzis desfășurarea în acest oraș a marșului secuiesc, iar Tribunalul Târgu-Mureș a respins mai apoi ca inadmisibilă cererea prin care Asociația Siculitas a solicitat revocarea în instanță a avizului negativ formulat de autoritățile publice locale. Cu toate acestea, prin diverse materiale publicitare și de promovare, reprezentanții Consiliului Național Secuiesc au continuat să răspândească ilegal în Târgu-Mureș invitații cu un mesaj profund anticonstituțional, prin care invită comunitatea maghiară „să se adune sub steagul autodeterminării naționale și al autonomiei secuilor”.

Totodată, în evenimente s-au implicat și reprezentanții unei mișcări politice extremiste, Garda Ungară, participantă și la manifestarea de anul trecut, structură interzisă în Ungaria, culmea!, nu și în România.

E greu de înțeles cum în cazul unor astfel de manifestări cu un indiscutabil caracter anticonstituțional instituțiile statului care sunt îndrituite să vegheze la respectarea legalității nu se autosesizează și par timorate în a reacționa.

## Mulțumim, domnule Pașcan.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Frătean. Se pregătește domnul senator Oprea Radu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

Declarația mea de astăzi se intitulează „A fi sau a nu fi... responsabil în politică”.

Parafrazând celebrul citat, consider că fiecare om politic trebuie să-și pună această întrebare cel puțin o dată, dacă nu în fiecare zi: cum ne asumăm fiecare dintre noi, la nivel personal sau colectiv, responsabilitatea cu care am fost învestiți de oamenii care și-au pus în noi încrederea și speranța?

Evenimentele politice recente m-au determinat să constat, cu un gust amar, că doar unii dintre noi am înțeles cu adevărat ce înseamnă să fii responsabil.

Ruperea Uniunii Social-Liberale prin abandonul inopinat al PNL a fost un moment care mi-a dovedit că interesele personale ale unuia sau ale unora, agenda lor ascunsă, bazată pe speranța și speranțele unor perspective electorale ce par mai promițătoare din opoziție, pot fi mai presus de orice, chiar mai presus de respectul pentru alegători, de angajamentul pentru un parteneriat serios, care a pus România pe drumul cel bun, o construcție politică de anvergură, cu un program politic de la care românii au multe așteptări.

Am asistat la un val de demisii declarate cu atâta nonșalanță. PNL și-a tot dat demisia de la guvernare și din funcții de înaltă demnitate ale statului român, demisii peste demisii.

Poate fi însă chiar atât de ușor să demisionezi când porți răspunderea a milioane de alegători care te-au trimis acolo să faci ceva pentru această țară, nu să dezertezi? Când te regăsești într-o astfel de ipostază, când ai în spate așteptarea celor mulți, care și-au pus speranța în tine, nu cred că ai dreptul să pleci pur și simplu.

După asemenea gesturi cu consecințe grave, PSD, UNPR și PC s-au trezit singuri pe câmpul de luptă, pentru că bătălia nu s-a terminat odată cu câștigarea alegerilor. Din contră, atunci a început, de fapt, bătălia pentru a construi România puternică. PSD a ales să fie responsabil, să stea drept în fața alegătorilor și să continue pentru a putea duce la bun sfârșit ceea ce a început. Însă de unul singur nu poți reuși, mai ales când vrei să oferi stabilitate, premisa fundamentală a oricărei politici coerente, atât pe plan intern, cât și extern.

Mulțumesc, domnule Frătean.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Radu. Se pregătește domnul senator Ichim Paul.

Bună ziua! Doamnă, domnilor colegi,

„IMM-urile, motorul pentru dezvoltarea economică a României”.

Criza economică resimțită la nivel global ne-a învățat o lecție importantă, aceea că întreprinderile mici și mijlocii asigură un sprijin activ și constant pentru economia unei țări, fiind cele care, spre deosebire de companiile multinaționale, analizează mai mult și decid mai greu în ceea ce privește relocarea activităților de producție, inclusiv asupra schimbării locației dintr-o țară în alta.

Statistic vorbind, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99% din totalul firmelor care funcționează oficial în România. Este vorba despre aproximativ 700.000 de companii, care oferă mai mult de jumătate din locurile de muncă existente la nivel național. Mai precis, IMM-urile plătesc salarii pentru 2.500.000 de angajați și asigură 59% din cifra de afaceri realizată de firmele înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Sunt argumente care ne obligă să constatăm că viitorul României va trebui să se bazeze, alături de un sistem educațional competitiv, și pe o legislație adecvată situației existente la nivel național, dar, în același timp, integrată și conformă cu cerințele Uniunii Europene. Nevoia de adaptare la realitățile economice actuale impune adoptarea unui cadru legal care să încurajeze spiritul antreprenorial în rândul tinerilor. Ei reprezintă generația al cărei spirit inovativ poate aduce progresul tehnologic și competitivitatea economică prin care România se va individualiza într-o piață globală.

Un prim pas privind crearea acestui cadru legislativ este adoptarea de către Senatul României a Legii privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, un act normativ ce recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în economie și care enunță principiile de bază pentru orice cadru legislativ ce va fi adoptat pe viitor în acest domeniu.

În acest context, consider că este important să fie evidențiat în fața dumneavoastră cel mai relevant dintre cele 10 principii incluse în Legea privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, și mă refer aici la principiul „Gândiți mai întâi la scară mică!”.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim Paul. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Bună dimineața, stimați colegi!

O să merg mai repede, că nici vocea nu mă ajută și o să mă refer la realitate.

Undeva, în vara anului trecut, apare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2013, care completa Legea nr. 138/2004 privind măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

La art. 27 descoperim: „Infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenției, societăților comerciale, stațiunilor și institutelor de cercetare, unităților de învățământ (...), se poate transmite, la cerere, cu titlul de comodat”, organizațiilor de udători, în condițiile legii.

După această ordonanță, apar o groază de hotărâri de guvern, care comunică darea în folosință gratuită a infrastructurii în județele Galați, Călărași, Giurgiu, Brăila, Teleorman. Sunt două cazuri mai interesante: unul, Băneasa–Giurgiu, udătorii de la Grivco, și mai este ceva prin județul Brăila, tot vreo 2.600 de hectare.

Însă de aici apar problemele. Raportul Curții de Conturi, de prin 2011, prevede – aici este pusă și pagina –, notifică Ministerul Agriculturii că există probleme la inventarul și la patrimoniul public al acestor societăți, recomandând ca, în 30 de zile, să refacă inventarul și patrimoniul. Or, este cunoscut că, dacă nu ai patrimoniul bine asigurat și bine reglementat prin hotărâre de guvern, nu poți să înstrăinezi patrimoniul unităților. Deci undeva a fost pe lângă lege. Morala: ori funcționarii din minister nu cunosc legea, cei care întocmesc ordonanța, ori această ordonanță a fost un pic cam cu dedicație. În orice situație, funcționarii ar cam trebui să plece, iar dacă organele abilitate ale statului vor constata că a fost o ordonanță cam cu dedicație, cei care au făcut presiuni ar cam trebui să răspundă.

Stau și mă întreb: în anul acesta, în care s-au dat o groază de ordonanțe de urgență, dacă adevărul așa este, cum este sugerat de cei care mi-au pus la dispoziție materialul, câte ordonanțe cu dedicație am dat? Și, atunci, avem grija românilor... Care români?

N.B. Duminica aceasta, un specialist în domeniul agricol a vrut să ne spună aceste probleme la emisiunea de specialitate din cadrul Televiziunii Române publice, iar producătorul i-a transmis că ar fi bine să nu vorbească neîntrebat. Și, atunci, televiziunea publică, pe care o plătim toți, nu trebuie să ofere informații? Cred că cei de acolo ar trebui să verifice dacă este adevărat. Să fie vreo legătură între protocolul semnat între Televiziunea Română publică și Ministerul Agriculturii anul trecut? Nu știu. Nu sunt de specialitate. Întreb. Alte organisme sunt abilitate să investigheze.

Și eu vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește domnul senator Badea Leonardo.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi se numește „Discriminarea elevilor din București exercitată de Ministerul Educației în cadrul competițiilor școlare”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cei mai merituoși elevi din școlile noastre, cei care participă la competițiile școlare, olimpicii cu care ne mândrim atât, sunt supuși încă din clasele gimnaziale unei discriminări flagrante. Astfel, elevii care studiază în municipiul București sunt supuși unei competiții mult mai acerbe, în trei etape – pe școală, sector și municipiu –, până la calificarea la etapa națională, față de elevii din județele țării, care trebuie să parcurgă numai două etape, locală și județeană, până la etapa națională.

Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educației nr. 3.035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare prevede, la art. 9:

„În funcție de gradul de participare a elevilor, competițiile școlare pot fi:

a) competiții locale, la care participă elevi dintr-o unitate de învățământ preuniversitar sau din mai multe unități de învățământ preuniversitar din aceeași localitate/sector;

b) competiții județene, la care participă elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din același județ/municipiul București (...).”

Cum însă un sector al Capitalei cuprinde o populație mult mai mare decât populația oricărei localități din țară, o populație asemănătoare unui întreg județ, și cum municipiul București cuprinde mai mult de 10% din populația țării, adică de cinci-șapte ori mai mult decât majoritatea județelor țării, este evident că elevii din București sunt defavorizați atât în calificarea la etapele locale, cât și la etapele județene ale competițiilor școlare.

Soluția este echivalarea etapei pe sector în municipiul București cu etapa județeană, și nu locală. Solicit, astfel,

Ministerului Educației să pună capăt discriminării elevilor din Capitală față de cei din județe, prin modificarea corespunzătoare a Ordinului ministrului educației nr. 3.035/2012.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Badea Leonardo. Se pregătește domnul senator Butnaru Florinel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică se intitulează „Misiunea USL nu s-a încheiat!”.

Stimați colegi,

În tumultul politic al ultimelor zile, unul pe care, personal, nu mi l-aș fi dorit, am putut filtra câteva realități. Desigur, pentru publicul larg – mă întreb cu ce scop –, au răzbit orgoliul, lipsa de precauție, egoismul. Prețul gesturilor politice care au dus la părăsirea guvernării de către colegii noștri va exista atunci când electoratul o va cere. Cum și în ce fel va fi decontată dezamăgirea, nu pot să știu. Cum și în ce fel va privi un alegător USL pulverizarea din interior a proiectului de care și-a legat speranțe multe și frumoase, nu pot să știu. Dar pot să știu că, în afara impulsurilor și deciziilor personale, există și responsabilitate, și curaj, și rațiune.

Poate nu toți au înțeles, de unde și ușurința incredibilă cu care s-a tratat momentul, dar Uniunea Social-Liberală n-a însemnat o banală alianță politică, înconjurată brusc de un succes contextual. Uniunea Social-Liberală n-a însemnat o simplă înșiruire de cuvinte pe hârtie, rostite convingător în campanie. Uniunea Social-Liberală n-a însemnat doar un vehicul electoral incredibil, abandonat după trecerea liniei de sosire.

Nu, stimați colegi! USL a fost un răspuns natural la trebuințe sociale reale, nu inventate. USL a fost un răspuns just la decizii de tristă amintire. USL a fost constituită pe baze solide. Principiile, acțiunile, obiectivele enumerate în programul politic nu au fost doar vorbe pe hârtie. Eu refuz să cred asta. Și-atunci?

Am spus-o în mai multe dintre intervențiile mele de aici, din fața dumneavoastră: guvernarea înseamnă asumare! Victor Ponta și echipa din jurul lui și-au asumat dintru început obiectivele curajoase ale uniunii. Eforturile acestei echipe au fost și sunt recunoscute de foruri interne și internaționale și ele nu pot fi trecute cu vederea, cu atât mai puțin abandonate. Abandonul proiectului USL, al rațiunii și obiectivelor sale nu este o variantă pe care noi trebuie să o acceptăm! Țintele false aruncate pe piață, scenariile politice machiavelice, perdelele de fum și toată recuzita folosită pentru a acoperi fondul ruperii USL, toate țin de politica pe termen scurt. Or, eu nu cred că 70% din români ne-au votat ca să se uite la noi doar cum ne împărțim la televizor ministere sau cum le irosim speranța și încrederea. Ar fi revoltător!

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Butnaru. Se pregătește doamna senator Crețu Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la perdelele forestiere.

Doamnelor și domnilor senatori,

De zilele trecute, pe fondul condițiilor de iarnă deosebite din numeroasele regiuni ale țării, un nou subiect de o importanță majoră se află în atenția opiniei publice. Despre acest subiect doresc să vă vorbesc și eu astăzi, stimați colegi. Perdelele forestiere nu reprezintă deloc un concept nou, fiind folosite de foarte mulți ani în alte țări pentru a preîntâmpina diversele probleme.

Utilitatea perdelelor forestiere este una deosebită, fapt pentru care acestea sunt considerate, de altfel, bun de interes național. Aceste perdele au rolul de a proteja terenurile agricole contra factorilor climatici dăunători și pot chiar să amelioreze condițiile climatice din perimetrul apărat. De asemenea, ele au și un rol antierozional, protejând solul împotriva fenomenelor specifice de eroziune. Mai mult decât atât, perdelele forestiere acționează în sensul protecției căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor. Chiar și în afara sezonului rece, perdelele protejează digurile și malurile contra curenților și viiturilor, asigurând protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale.

Încă din 2002, prin Legea nr. 289, s-a vorbit despre înființarea acestor perdele forestiere, însă, din păcate, mai bine de 12 ani nu s-a realizat ceea ce se dorea. Desigur, nu putem să nu ne gândim cum ar fi fost la ora actuală dacă aceste perdele forestiere ar fi fost realizate. Probabil, fenomenele meteorologice accentuate din ultimii ani nu ar mai fi afectat așa de mulți oameni și atât de multe gospodării și localități.

Programul urmează să fie implementat de consiliile județene, cu finanțare de la bugetul de stat, fiind deja alocată o parte din sumă, mai precis fondurile pentru realizarea de perdele forestiere pe 870 de kilometri din totalul necesar identificat.

În încheiere, doresc să atrag atenția tuturor asupra importanței deosebite a realizării acestor perdele forestiere și, mai ales, aș vrea să-i îndemn pe proprietarii terenurilor din zonele unde perdelele sunt necesare la o cooperare eficientă cu instituțiile abilitate ale statului, pentru ca înființarea acestora să se deruleze cât mai ușor și mai repede posibil, pentru a ne proteja de situații dramatice în iernile care vin. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Crețu Gabriela. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația neprezentată de săptămâna trecută era despre violența împotriva femeilor. Astăzi voi vorbi despre un alt soi de violență.

„Traian Băsescu aruncă mănușa. Sper să nu o observe careva”

Trăim momente în care politica externă este mai semnificativă decât bătăliile noastre interne. Este însă la fel

de derutantă pentru cetățenii de rând și la fel de ruptă de interesele lor.

României i-a lipsit, în cea mai mare parte a istoriei sale, o viziune pe termen lung și cu perspectivă largă. Este, din păcate, un lucru pe care îl recunoaștem noi înșine. Decidenții actuali au fost scutiți de ororile războiului pe pielea proprie și îndrăgostiți de istorie nu prea par. Pozează drept maeștri în tactici și uită că doar atunci când obiectivul este atins știm dacă strategia a fost bună. Sau nu. În România, nici obiectivul nu este prea clar.

În conflictul ucrainean nu luptăm pentru adevăr și dreptate, cum spun mulți, pentru că nu este vorba despre adevăr și dreptate. E vorba de interese, iar noi nu știm care ne este interesul, pentru că nu se străduie nimeni să-l definească. În această sală suntem responsabilii; o parte dintre ei. Noi tăcem. Vorbesc alții.

A vorbit Traian Băsescu, care, ieșind din regulile constituționale nu știu pentru a câta oară, a participat la Congresul PPE la Dublin. Și nu s-a mulțumit să asiste. A transmis mesaje. În două direcții: spre țară, promițând un rol măreț națiunii române, și spre Rusia, să-și bage mințile în cap.

Nu a luat în considerare niște lucruri banale. Cine se poziționează public în aripa radicală a uneia dintre părțile în conflict nu ajunge negociator. Fac o precizare pentru cei care cred altceva. Dacă este o confruntare sau un meci, nu este în interiorul Ucrainei. Ucraina este mingea; sau tortul, dacă vreți.

În al doilea rând, Traian Băsescu și-a pus o parte dintre prietenii politici într-o situație foarte delicată. UE nu are mijloacele să răspundă, nici militar, nici economic, Rusiei, dacă varianta războinică ar trece și altcuiva prin cap, cu excepția președintelui nostru și presei autohtone, devenită aproape isterică. Statele mari nu au nici dorința, nici interesul. Jocul de picioare este pentru ochii lumii, cu scoaterea limbii la adversar se ocupă, din păcate, unele dintre instituțiile europene.

Mulțumesc, doamna senator. Îmi permit o considerație pentru declarația dumneavoastră specială, însă și 12 minute este imens. Este timpul a șase colegi care ar fi trebuit să prezinte declarația politică.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pereș. Se pregătește domnul senator Vochițoiu.

Atrag atenția tuturor colegilor cu privire la întinderea declarației politice. Riscăm să nu mai intrăm în ședința obișnuită de plen pentru actele normative.

Vă rog.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Noul Cod silvic și efectele sale asupra comunităților montane”.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Mă văd nevoit să trag, iarăși, un semnal de alarmă legat de efectele negative pe care legiferarea partizană le aduce economiei agrorurale montane din țara noastră, precum și legat de faptul că Guvernul Ponta abandonează strategia cu privire la zona montană a României, o practică deja cunoscută, care ne revoltă uneori, dar, din păcate, o trecem întotdeauna cu vederea.

În țara noastră, muntele ocupă circa 30% din teritoriul național și are o importanță majoră sub aspect economic, social, cultural și în ceea ce privește biodiversitatea. Toate acestea trebuie bine indicate într-o legislație specifică. Mai nou, un alt act legislativ vine să provoace discuții contradictorii. Noul Cod silvic, prin interdicțiile drastice pe care le cuprinde, mai ales cu privire la accesul animalelor domestice în fondul forestier, va tulbura echilibrul existent în zonă, fapt relevat și de cei care au, și științific, legături trainice, de suflet, cu această zonă.

Printr-un memoriu adresat de către Forumul Montan din România, domnul profesor Radu Rey atrage atenția cu privire la îngrădirea unor drepturi, de mult consfințite, ale populației din zona montană, sigur, nu prin legislație, ci prin obiceiuri consacrate de sute de ani.

Adevărata problemă a pădurilor aflate în zonele montane nu sunt animalele care pasc pe pășuni și se adăpostesc uneori la umbra pădurii, ci defrișările masive, realizate nu de populația montană, ci de companii care activează în industria lemnului. Acum, sub justificări ecologiste, urmează a fi introduse pedepse penale mari, amenzi și chiar închisoare pentru simplul acces al animalelor domestice în păduri, fără a face diferența între pădurile montane și cele din zonele de deal și câmpie. Prin aceste măsuri, răspunsul populației din satele de munte este unul singur – abandonul, renunțarea la creșterea animalelor, care va avea efect în economia

zootehnică, montană și, bineînțeles, PIB-ul României pe următorii ani. Tot am spus noi că 2% din creșterea aceea a PIB-ului de 3,5% este efectul unui an agricol bun. Să vedem ce o fi pe viitor.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Cam lung timpul.

Domnul senator Vochițoiu. Îl invităm la microfon. Se pregătește doamna Rozalia Biró. Insist asupra timpului. Vă rog.

Bună ziua! Domnule președinte, vă mulțumesc mult. Stimați colegi,

„Sistemul de favorizare a producerii energiei din surse regenerabile de energie conduce la închiderea mineritului din Valea Jiului”.

Ca senator al Văii Jiului, sunt consternat de modul de favorizare a producerii energiei din surse regenerabile de energie în detrimentul producerii energiei pe bază de cărbune.

Guvernul României a publicat, în Monitorul Oficial al României nr. 335 din 7 iunie 2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Adoptarea acestei ordonanțe de urgență a avut în vedere, în principal, sistarea efectului de creștere necontrolată a prețurilor la clienții finali de energie electrică prin amânarea temporară a unor certificate verzi până în 2017–2018.

Președintele României a solicitat, la data de 10 ianuarie anul curent, reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013. Cererea de reexaminare a fost respinsă atât de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cât și de Camera Deputaților, care, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea în forma inițială, la data de 11 februarie 2014, iar la data de 19 februarie 2014 a transmis-o spre promulgare.

Președintele Traian Băsescu nu a dorit nici de data aceasta să ia în considerare decizia Parlamentului României și a sesizat miercuri, 26 februarie 2014, Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului privind producerea energiei din surse regenerabile, arătând că nerespectarea procedurii de notificare a Comisiei Europene ar putea duce la declanșarea procedurii de infringement.

Tergiversarea pe care o practică Președintele României cu privire la acest subiect pare mai degrabă o favorizare a producătorilor de energie din surse regenerabile. Cetățenii din Valea Jiului sunt direct interesați ca această ordonanță de urgență să fie aprobată prin lege, pentru că altfel ar urma consecințe deosebite pe plan social pentru ei, închiderea mineritului din zonă fiind considerată un dezastru.

Vă mulțumesc tare mult, domnule senator. O invit la microfon pe doamna Rozalia Biró. Se pregătește domnul senator Mihai Neagu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Înscrierea la școală, o problemă de domiciliu”.

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra unui fapt ce tinde să se generalizeze: apariția unor afaceri ilegale determinate

de fenomenul înscrierii la școală. Din 24 februarie, părinții copiilor de șase sau șapte ani au intrat în febra înscrierii acestora într-o unitate de învățământ, conform metodologiei aferente publicate în Monitorul Oficial al României din data de 17 februarie.

Din păcate, metodologia în cauză nu a suferit modificări substanțiale, ea păstrând aproape în totalitate aceleași principii ca în anul școlar 2013–2014. Înscrierea la școală pentru prima oară a unui copil impune ca părinții să aibă, la data înscrierii, domiciliul în circumscripția aferentă zonei din care școala face parte.

Iată motivul pentru care numeroși părinți au apelat la diverse subterfugii – precum obținerea unei vize de flotant într-o altă zonă – pentru a reuși să-și înscrie copiii la o școală de renume. În mediul on-line, dar și în presă au apărut tot felul de oferte ale unor cetățeni care propun părinților în cauză viză de flotant, totul, desigur, contra unei sume de bani. Această sumă poate atinge o valoare neașteptat de mare, înregistrându-se și cazuri în care s-au cerut peste 500 de euro.

Dragi colegi, ce putem face în această situație? Nu este posibil să stăm și să asistăm la dezvoltarea acestor metode complet ilegale și dăunătoare societății. Trebuie să facem din înscrierea copiilor la școală o bucurie atât pentru copii, cât și pentru părinți, nu o grijă și o problemă majoră, așa cum a devenit, din păcate.

Nu este normal să existe asemenea reglementări restrictive, fiecare părinte trebuie să aibă dreptul de a-și înscrie copilul la orice școală dorește. Mai mult decât atât, acest aspect implică și problematica drepturilor copilului. Orice copil din această țară are dreptul la educație și, implicit, de a beneficia de cele mai bune servicii sociale și educative posibile.

Iată motivele pentru care nu trebuie să lăsăm această situație să se permanentizeze și să degenereze mai mult decât a făcut-o deja. Educația generației de mâine este, după cum sigur sunteți de acord cu mine, o prioritate a oricărei organizări a statului. De aceea, trebuie să depunem toate eforturile necesare pentru a schimba reglementările actuale în sensul liberalizării accesului la educație al tuturor copiilor, indiferent de domiciliu.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Neagu. Se pregătește domnul senator Badea Viorel.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la drepturile unor români pe care statul ar trebui să-i protejeze. Este vorba despre persoanele care suferă de autism.

Nu știu dacă știați, dar, până de curând, în România autismul era considerat o boală a copilăriei. Acest lucru înseamnă că diagnosticul de autism al unui copil se transforma brusc, la atingerea vârstei de 18 ani, în schizofrenie, oligofrenie sau psihoză, lucru absolut ilogic și de neconceput. Nenumăratele campanii ale unor ONG-uri, dar și ale presei au făcut ca, în sfârșit, greșeala să fie reparată printr-un ordin al ministrului sănătății, iar medicii pot folosi acum diagnosticul de autism și în cazul adulților. La nivel instituțional însă, întârzierea în aplicarea acestei măsuri a dus la lipsa desăvârșită a unor statistici privind numărul adulților cu autism din România. Mai mult, autiștii de peste 18 ani care până acum au primit aceste diagnostice greșite pot schimba acest lucru numai dacă aparținătorii cer să li se revizuiască dosarele, pentru că schizofrenia sau oligofrenia are caracter permanent și nu este revizuibilă decât la cerere. Acest lucru presupune să treacă din nou pe la comisiile de reevaluare dacă vor să-și primească drepturile. Până atunci, medicii vor continua să-i trateze pe adulții autiști ca pacienți cu boli psihice grave, deși autismul nu face parte din aceste categorii.

Mai mult, adulții cu autism din România nu beneficiază în niciun fel de servicii medicale de specialitate, la noi neexistând nici măcar un centru specializat pentru așa ceva. Cât privește integrarea lor în societate, acesta este un vis prea îndepărtat pentru părinții acestor tineri, pentru că, în prezent, nu avem locuri în care ei să poată face terapie ocupațională sau să învețe o meserie potrivită.

Oficialii Ministerului Muncii, care sunt responsabili pentru rezolvarea acestor probleme, nu au fost interesați până acum de soarta tinerilor autiști. Un secretar de stat din acest minister declara presei, dovedind cât de mult subapreciază gravitatea bolii, că diagnosticul de autism reflectă un handicap ușor. Oare cât va mai dura până când acești tineri care nu înțeleg lumea în care s-au născut să fie lipsiți și de însoțitor sau de indemnizații pentru că – nu-i așa? – nu a fost nimic grav? Poate că dacă ar fi fost rude cu fostul ministru al muncii situația ar fi fost altfel astăzi.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Badea. Se pregătește domnul senator Bodog Florian.

Insist la toți colegii pentru durata declarației politice. Chiar dacă ea are în sine – eu știu? – două, trei, patru, zece pagini, prezentarea vă rog să o faceți succint.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția asupra situației românilor din Transnistria, al căror acces la educație în limba maternă le este refuzat cu obstinație, prin diverse mijloace, de așa-zisele autorități de la Tiraspol.

De aproape 20 de ani, în regiunea transnistreană activează, în condiții extrem de dificile, opt școli cu predare în grafie latină, cu statut de școli nestatale, și anume: Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Liceul Teoretic „Evrica” din Râbnița, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Dubăsari, Gimnaziul-internat pentru copii orfani din Tighina, gimnaziile din satele Corjova și Roghi, raionul Dubăsari. Aceste instituții de învățământ nu sunt subordonate regimului de la Tiraspol și activează în baza curriculumului Ministerului Educației de la Chișinău, reprezentând adevărate insule de menținere a identității lingvistice și culturale românești.

De-a lungul timpului s-au înregistrat numeroase abuzuri ale așa-ziselor autorități transnistrene asupra corpului didactic, elevilor și părinților care au ales să-i trimită pe copii la aceste școli și, prin diverse acțiuni represive și provocatoare la adresa acestora, se face tot posibilul ca aceste instituții de învățământ să fie lichidate.

În acest sens, doresc să amintesc despre recentele acte de hărțuire petrecute în stânga Nistrului la adresa reprezentanților Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, prin blocarea conturilor instituției, perchiziționarea sediului acestuia de către procuratura transnistreană și anchetarea cadrelor didactice. Astfel, așa-zisele autorități de la Tiraspol

au lansat unele documente fabricate și au impus o seamă de cerințe imposibil de îndeplinit pentru liceu, sub amenințarea închiderii unității de învățământ. Procesul didactic ar putea fi întrerupt însă și mai devreme, pentru că școala nu are cu ce achita facturile pentru întreținerea imobilului, de vreme ce conturile sale au fost blocate.

Situația este extrem de gravă dacă privim declarația de la sfârșitul anului trecut a așa-zisului președinte transnistrean Evgheni Șevciuk, potrivit căruia se apropie momentul în care ultimele opt școli românești din stânga Nistrului își vor înceta activitatea. O presupusă nerespectare a programei transnistrene, care ar însemna studierea limbii române în grafie chirilică, exact ca în perioada Uniunii Sovietice, ar fi motivul din spatele acestei declarații.

Vă rog frumos, domnule senator, să vă apropiați de sfârșitul declarației.

Am sesizat această situație gravă în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și am solicitat o intervenție fermă a instituțiilor europene în această problematică stringentă a educației în limba maternă a românilor care locuiesc în Transnistria.

Țin să amintesc faptul că Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a condamnat Federația Rusă, la 19 octombrie 2012, pentru încălcarea dreptului la educație al unor cetățeni din Transnistria care studiază în școli cu predare în grafia latină și a obligat-o să achite daune morale și materiale de peste un milion de euro. Rusia nu a pus în aplicare această hotărâre. Dacă această decizie ar fi fost executată, ar fi permis redeschiderea zecilor de școli cu predare în limba română închise din 1992 până acum. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog. Se pregătește doamna senator Gabriela Firea.

Bună dimineața! Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Sănătatea, prioritate permanentă a Guvernului”. Stimați colegi,

Incertitudinile legate de conducerea Ministerului Sănătății au luat sfârșit. Va veni, poate, o vreme în care vom avea răgazul să evaluăm mandatul fostului ministru, așa cum a fost el, cu bune și cu rele. Acum însă este vremea să acționăm, este vremea să ne respectăm angajamentele, să ne facem datoria față de oameni și să continuăm modernizarea și reformarea actului de sănătate din țara noastră. Poate că reforma este un cuvânt de care oamenii s-au cam săturat, însă, cel puțin în domeniul sănătății, eu cred că reforma este nu un obiectiv, ci un proces permanent.

Suntem încă foarte departe de nivelul la care ar trebui să fim și de ceea ce românii așteaptă din partea sistemului sanitar. Știm însă foarte bine ce avem de făcut și suntem pregătiți să ne apucăm de muncă. Acum. Toți cei care, așa, ca noi, social-democrați, cred în rolul esențial al serviciilor trebuie să se gândească în permanență la modul în care ele pot deveni mai bune, mai eficiente, mai folositoare românilor.

Pentru orice Guvern responsabil și mai ales pentru un guvern condus de un prim-ministru social-democrat, sănătatea și, în opinia mea, educația reprezintă priorități fundamentale. Însă pentru ca sănătatea, ca prioritate fundamentală, să fie un domeniu bine guvernat și bine administrat trebuie să acționăm coerent, conform unui plan și unei viziuni bazate pe obiective, să luăm decizii fundamentale și, în mod obligatoriu, să respectăm modelele de bune practici europene.

Nu putem ignora – și nu o vom face vreodată – starea de frustrare a românilor atunci când se gândesc la sistemul sanitar. Nu putem să nu vedem cazurile în care acest sistem eșuează în a-și îndeplini misiunea și niciodată nu vom putea ignora greutățile cu care medicii și angajații din domeniul sănătății se confruntă zi de zi, an de an.

Miile de români obligați să facă tot posibilul, de multe ori cu eforturi supraumane, pentru a se trata în străinătate, precum și presiunea pe care această realitate o pune asupra bugetului sunt semne grave și urgente, sunt semnale care ne cer să nu pierdem vremea, ci să acționăm. Acum. Ceea ce propun, așadar, sunt câteva priorități puse în ordine logică, care să ne ghideze acțiunile și de care Ministerul Sănătății sper să țină seama în viitor.

## Mulțumesc tare mult.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește domnul senator Nicoară Marius.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Pensiile și salariile nu pot crește la un nivel satisfăcător fără o reformă a sistemului”.

Anul 2013 poate fi considerat adevăratul punct de cotitură în lupta Guvernului cu efectele crizei. Creșterea economică de 3,5%, mult peste cele mai optimiste așteptări, a fost una sănătoasă, influențată de un an agricol bun, dar și de creșterea producției industriale și a exporturilor. Dincolo însă de cifrele macroeconomice, rămâne de văzut în ce măsură se va regăsi această creștere și în buzunarul românilor.

O analiză realizată de economistul Cristian Socol relevă faptul că, din totalul produsului intern brut, către forța de muncă s-a îndreptat doar o treime. Mai semnificativ decât valoarea în sine este faptul că acest procent se află într-o continuă scădere din 2008, ultimul an dinaintea crizei economice, când cheltuielile de natură salarială reprezentau circa 40% din PIB.

Mărirea salariilor, văzută ca măsură directă de transfer al creșterii economice în buzunarele românilor, este însă ineficientă dacă acest transfer nu este dublat și de o creștere a performanței, a productivității, ceea ce ar asigura o sustenabilitate pe termen mediu și lung a acestor creșteri salariale.

În sectorul privat, această regulă funcționează dintotdeauna, dată fiind orientarea către profit a organizațiilor. La stat însă lucrurile sunt nuanțate. În cele mai multe situații, activitatea salariaților nu este generatoare de profit, ci de servicii publice a căror calitate și chiar cantitate sunt mai greu de cuantificat.

Paradigma creșterii de salarii în raport cu performanța este însă, dragi colegi, obligatorie și în sistemul public, fapt

atestat și de recenta declarație a ministrului muncii, potrivit căreia în sistemul public trebuie să existe, într-adevăr, o motivare a angajaților, în așa fel încât să putem să-i cointeresăm să furnizeze servicii publice de calitate.

De la intenție la fapte este însă, de multe ori, un drum foarte lung, mai ales în an electoral. Ar fi păcat ca Guvernul să nu profite de această conjunctură favorabilă pentru a duce la bun sfârșit reformele structurale care să rezolve eternele probleme cu pensiile și cu salariile.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară. Se pregătește domnul senator Darius Vâlcov.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește „Evoluția partidelor politice în funcție de ideologia electorală”.

În plin an electoral 2014, suntem în fața unor răsturnări de situații guvernamentale datorită aplicării unui dicton vechi, dar și nou, în același timp. Mai precis, e antologic citatul: „Puterea corupe, însă puterea absolută corupe în mod absolut.” Mai grav este când acest citat se manifestă din ce în ce mai obsesiv la nivelul unor partide politice aflate prea des și prea mult la guvernare în ultimii 24 de ani.

În sprijinul celor evidențiate, nu pot să nu remarc cum, săptămânile trecute, un partid care se intitula de centru-dreapta a devenit peste noapte membru într-o uniune de stânga social-democrată.

Ce este interesant este faptul că, într-o societate politică în care se vorbește de dreapta și stânga, un singur partid face jocuri de orientare ideologică pe simpatii doctrinare, după cum apare o oportunitate electorală de moment.

Stimați colegi,

Am dorit să am această scurtă intervenție pentru că nu mi se pare etic și chiar moral că, din 2004 încoace, cei care vorbesc despre moralitate, înțelegere și echitate politică sunt cei care demonstrează de fiecare dată că, în dorința de a fi în centrul puterii, se adaptează la orice coaliție sau orice alianțe politice. Altfel spus, în timp ce partidele tradiționale, apărute fie la 1875, fie după 1989, sunt, măcar în teorie, orientate pe o anumită doctrină, noile partide, apărute după anul 2000, se adaptează doctrinar și ideologic la fiecare schimbare guvernamentală.

Se pare că, într-un viitor al unei societăți scârbite de ce se întâmplă pe scena politică, formațiuni pe care le putem denumi _no name_ ideologic își găsesc totuși locul în perimetrul guvernamental. Această atitudine va avea consecințe asupra evoluției societății românești în ansamblu și copiii noștri ne vor judeca destul de aspru pentru că nu vrem să acceptăm o maturitate doctrinară și ideologică a clasei politice, pe care ei vor trebui s-o reconstruiască în locul nostru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Darius Vâlcov. Se pregătește domnul senator Mihai Niță.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Ce trebuie să învățăm din zăpada căzută din abundență la sfârșitul lunii ianuarie 2014?”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Chiar dacă primăvara anului 2014 a început, aș vrea să vă supun spre atenție astăzi învățămintele pe care trebuie să le tragem cu toții din acel puseu de iarnă de la sfârșitul lunii ianuarie, atunci când România a fost parțial afectată de căderile masive de zăpadă, îndeosebi în zonele de sud și est.

Oricât am vrea să criticăm autoritățile pentru intervențiile făcute în eliminarea surplusului de zăpadă din zonele intens populate, pentru eliberarea căilor de comunicații spre locuințe și instituții publice, uneori, efortul și mijloacele folosite nu au fost cele mai potrivite.

Vina nu trebuie găsită exclusiv în sarcina operatorilor și prestatorilor de servicii specifice. Aici, autoritățile locale, în special cele din marile aglomerații urbane, trebuie să regândească parcul de utilaje specifice. În ianuarie 2014, atunci când au fost acele căderi masive de zăpadă, doar izolat s-au văzut la lucru freze necesare degajării spațiilor rutiere dintre blocuri și de pe arterele rutiere secundare. Aici avem o problemă și, din punctul meu de vedere, cred că înzestrarea cu utilaje poate fi făcută, încă de pe acum, de către școli, grădinițe, spitale și tot ceea ce înseamnă instituție publică.

Pe piață, valoarea unui utilaj de acest gen, de calitate și performanță medii, abia dacă depășește 1.000 de euro. Această sumă nu este un prag valoric inaccesibil celor care gândesc în spiritul unui proverb românesc: „Omul gospodar își face iarna car și vara, sanie.” Manevrarea unui astfel de utilaj nu necesită pregătire suplimentară. El poate fi deservit de către o persoană specializată în acest sens din zona sectorului administrativ.

Considerați această declarație politică un mesaj civic demn de ținut minte, chiar dacă primăvara a început de câteva zile, iar iarna viitoare este azi atât de departe. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Niță. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația are titlul „11 martie – începutul marii guvernări conservatoare”.

La 11 martie 1871 a început guvernarea Cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu. Supranumită „marea guvernare conservatoare”, aceasta a creat bazele constituirii Partidului Conservator.

Considerăm că, la o asemenea dată aniversară, se cuvine a omagia memoria marelui precursor politic, a cărui existență a imprimat semne distincte în cartea de aur a istoriei românești.

Lascăr Catargiu a fost unul dintre marii oameni de stat ai secolului al XIX-lea. A reprezentat politica de vârf a țării timp de aproape patru decenii și jumătate. În privința activității politice, Lascăr Catargiu s-a impus drept cea mai avizată voce a conservatorismului românesc, adjudecându-și, timp de 20 de ani, funcția de președinte al Partidului Conservator. A fost prim-ministru timp de patru mandate. Timp de încă cinci mandate a fost ministru de interne.

În perioada cât s-a aflat în opoziție, liderul conservator a fost exponentul cel mai ferm al acesteia.

De activitatea Cabinetului din anii 1891–1895 sunt legate o serie de măsuri care au dus la modernizarea țării. Ca rezultat al celor șapte guvernări de până la 1918, sunt semnificative realizările în domeniul rural și al meseriilor sau cele privind politica externă prin implicarea statului român în rezolvarea crizei balcanice.

Catargiu a rămas în conștiința semenilor, așa cum îl caracterizează Ion Luca Caragiale, drept „un român neaoș, patriot cuminte și dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund țara și lumea ei”.

Azi, într-o zi însemnată pentru istoria conservatorismului și a politicii românești, ne îndeplinim datoria de onoare omagiind o personalitate de dimensiuni istorice, căreia îi suntem tributari cu toții, indiferent de flamura doctrinară sub care ne-am înrolat. În ce ne privește, rămânem fideli tradiției politice moștenite de la înaintași, pentru că, după cum zicea Alexandru Marghiloman, „conservatorismul nu îmbrățișează interesele unei clase, ci ale tuturor claselor, fără excluziunea niciuneia”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș. Se pregătește domnul senator Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică am intitulat-o „Programe

guvernamentale pentru IMM-uri și tineret”.

Stimați colegi,

Salut și susțin inițiativa Guvernului de a lansa programe de sprijin care vizează IMM-urile, tinerii antreprenori și dezvoltarea optimă a tinerei generații. Măsurile ce vor fi adoptate îi vor sprijini atât în desăvârșirea pregătirii, cât și pentru lansarea unei afaceri sau încadrarea în muncă.

Cele patru programe lansate sunt suplimentare schemei inițiale _de minimis_ de 2 miliarde de lei, la care există deja peste 7.000 de IMM-uri aplicante eligibile. Guvernul Ponta va fi primul Guvern care va respecta legea conform căreia IMM-urile sunt susținute de la buget cu minimum 0,4% din PIB.

Programul „Tineri întreprinzători”, cu finanțare nerambursabilă de până la 10.000 de euro, vizează debutanții în afaceri până la vârsta de 35 de ani. Aceștia pot să primească 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, dar nu mai mult de 10.000 de euro.

Următorul program este adresat femeilor angrenate în antreprenoriatul IMM-urilor, beneficiarele Programului de stimulare a femeilor manager. Vor putea accesa fonduri nerambursabile care vor acoperi maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate și nu pot depăși suma de 41.500 de lei pe beneficiar.

O altă oportunitate care vizează tinerii întreprinzători este Programul „Start”, cu lansarea în 17 martie 2014, care asigură accesul la finanțări nerambursabile de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 de lei pe beneficiar.

Al patrulea program, conceput pentru finanțarea dezvoltării și modernizării activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, este Programul de dezvoltare pentru IMM-uri, care va începe în luna aprilie. În cadrul acestui program, beneficiarii eligibili primesc finanțări nerambursabile de maximum 80% pentru microîntreprinderi, 70% pentru întreprinderi mici și 60% pentru întreprinderi mijlocii din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate. ## Doamnelor și domnilor senatori,

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Programul de guvernare «Dacă o va permite»”.

După trimiterea către Parlament a Programului de guvernare Ponta 3, devin clare motivele pentru care a existat atâta reținere față de acest lucru. Autorii programului știau din capul locului că n-au nimic de prezentat, că ei guvernează din inerție, fără parametri și ținte clare, menținând fostele mari promisiuni electorale ca pe niște idealuri îndepărtate.

Ca să fim mai exacți, revenirea la TVA de 19%, trecută la loc de cinste în program, este marcată de lamentabila formulă „pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite”. La fel stau lucrurile și în cazul introducerii impozitului diferențiat pe venituri. O situație similară este și în privința neimpozitării profitului reinvestit. În plus, se spune că „se analizează” extinderea reducerii TVA de la 24 la 9% și la alte categorii de produse alimentare. În aceeași notă relativistă, se menționează scăderea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori și creșterea progresivă a salariului minim pe economie.

Așadar, nimeni din Guvern nu are habar când se vor întâmpla aceste minuni, nici dacă ele se vor mai întâmpla vreodată. Cel mai deranjant lucru este însă că nu se întrevede nicio măsură pentru susținerea investițiilor și a mediului de afaceri, astfel încât să existe și surse de venit pentru așa-zisele obiective de guvernare. Nici măcar nu rezultă că ar exista intenția unei mai bune colectări a taxelor și impozitelor, după cum promitea PSD în campanie, în condițiile în care însuși șeful ANAF spune că în București evaziunea fiscală este la un nivel de 30–33%.

Iată de ce considerăm că Executivul Ponta 3 își începe noul mandat cu zero credibilitate. Tot programul economic propus este o înșiruire de dorințe și fantezii prin care încearcă să-și ascundă neputința. S-ar putea ca, deocamdată, populismul socialist să mai păcălească electoratul care a crescut în USL. Vin însă două rânduri de alegeri, iar mai mulți români vor cere socoteală că nu le-a fost mai bine cu USL-ul la putere, iar atunci probabil că domnul Ponta le va explica, în calitate de premier genial, că, de fapt, economia duduie, dar în calitate de președinte PSD le va spune că bugetul lăsat de moștenirea dată de Guvernul Ponta 2 nu i-a permis să mai facă absolut nimic.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Federovici. Se pregătește domnul senator Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Ce urmează să facă în următorii doi ani Guvernul Ponta”. Distinși colegi,

Consecvent Programului de guvernare asumat în fața românilor la alegerile din 2012, Guvernul Ponta și-a respectat angajamentele luate, urmând să-și demonstreze profesionalismul și capabilitatea de bună guvernare și în următorii ani.

Astfel, pentru 2014 și 2015 Guvernul Ponta își propune să implementeze cel puțin 10 măsuri care vor veni în sprijinul cetățenilor, al autorităților locale și, nu în ultimul rând, al mediului de afaceri.

Ce ne propunem? Ce-și propune, de fapt, Guvernul și cu sprijinul nostru? Să reducă impozitele și taxele, să reducă CAS-ul la angajator, să acorde scutiri pentru profitul reinvestit, să acorde scheme de garanții de stat și ajutoare de stat de 440 de milioane de euro, să dezvolte schema de ajutor de stat pentru firmele private care creează minimum 20 de locuri de muncă, să sprijine producătorii agricoli prin alocarea de la bugetul de stat și din bugetul Ministerului Agriculturii a sumei de 2,1 miliarde de lei pentru subvenții, să stimuleze creșterea economică, să crească absorbția, în continuare, a fondurilor europene, să stimuleze consumul și, nu în ultimul rând, să reducă rata lunară la creditele bancare.

Sunt convinsă, distinși colegi, că, în urma implementării acestor măsuri, românii vor obține o creștere reală a nivelului de trai, fapt de pe urma căruia noi, cu toții, vom avea de câștigat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop. Se pregătește domnul senator Bujor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică are titlul „Paradigma bugetarului”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi vreau să vă aduc în atenție problema angajaților la stat, adică a bugetarilor, cum îi numește toată lumea.

Știu, vorbim despre un subiect sensibil, care reușește să stârnească discuții aprinse, de cele mai multe ori, atât de contestare a statului, cât și de susținere a acestuia. Mai mult, tema salarizării personalului bugetar este mereu actuală și foarte complexă, iar inițiativa unificării legislației salarizării din sistemul public este una destul de dificilă, întrucât cadrul normativ în materie are aproximativ 1.200.000 de destinatari: salariați bugetari și instituții care aplică dispozițiile respective.

Astfel, în momentul de față, numărul de bugetari este o problemă structurală pentru buget, iar întrebarea care se ridică din această discuție complexă este: „Avem prea mulți sau prea puțini bugetari?”

Pe de o parte, contestatarii cu siguranță ar sări și ar spune că suntem foarte mulți și că avem un aparat bugetar supradimensionat, cu prea mulți angajați, care sug de la „țâța” statului, cu sporuri peste măsură și cu „salarii nesimțite”.

Pe de altă parte, zeci de mii de angajați au rămas fără un loc de muncă, salariile profesorilor și medicilor sunt cu mult sub media europeană, medicii rezidenți nu beneficiază de venituri care să le motiveze activitatea în unitățile salariale din România, de aceea migrează masiv în alte țări, iar nenumărate amenințări de grevă ale polițiștilor, medicilor, profesorilor stau pe cale să izbucnească oricând.

Și, atunci, care este, de fapt, adevărul?

Cifrele indică la ora actuală în România, la o populație de 19 milioane de locuitori, că există 4,3 milioane de salariați – în mediul privat: 3,1 milioane și în instituțiile și companiile statului: 1,2 milioane – și 5,3 milioane de pensionari.

Cei 3,1 milioane din sectorul privat îi includ și pe cei care muncesc la negru, fără carte de muncă. Cei 1,2 milioane de bugetari sunt cei care lucrează în administrația de stat sau locală și cei care lucrează în companiile de stat. Adică poate chiar mama ta, tatăl tău, fiul tău, fiica, rudele, cunoștințele, vecinii, apropiații și toți ceilalți 1.200.000 de oameni care muncesc pentru țara asta. Toți, bugetari.

Stimați colegi, îl invit la microfon pe domnul senator Bujor. Vă aduc la cunoștință că mai sunt 10 declarații politice. V-aș ruga să fiți de acord să le prorogăm pentru săptămâna viitoare.

Atrag atenția liderilor grupurilor parlamentare ca la grup să se discute și să trimită în plen numărul de declarații politice corespunzător timpului alocat, pentru că riscăm să nu mai ținem ședința de plen, cea vizând programul legislativ.

Ultima declarație politică pentru astăzi. Pe celelalte – îi rog pe colegi să nu se supere – le prorogăm pentru săptămâna viitoare.

Domnule senator, aveți cuvântul, foarte scurt, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Actuala opoziție oferă o alternativă la instabilitate”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am asistat în ultimele zile la schimbări majore pe scena politică autohtonă. Formațiunea liberală a ales să treacă în opoziție, părăsind pozițiile-cheie din cadrul Guvernului și

destrămând, practic, o mare alianță politică pe scena României postcomuniste – Uniunea Social-Liberală.

Retragerea PNL de la guvernare s-a făcut într-o manieră iresponsabil de veselă, relaxantă, trecând peste încrederea acordată de alegători proiectelor și obiectivelor USL prin votul din decembrie 2012. Victor Ponta, în calitate de prim-ministru și copreședinte al USL, a încercat până în ultima clipă să salveze alianța, făcând apel la responsabilitate, stabilitate și deschidere către dialog constructiv. În zadar însă, divorțul politic neputând fi evitat.

Scena politică din România a oferit un spectacol de instabilitate guvernamentală cetățenilor, formațiunea liberală optând pentru un viitor în opoziție, atacând foștii aliați și refuzând să valideze membrii noului Executiv, în raport cu o guvernare pe care, până mai ieri, a girat-o. Celelalte două partide din opoziție, PMP și PDL, au contestat la Curtea Constituțională hotărârea Parlamentului de învestire a noului Guvern, însă judecătorii au respins sesizarea, motivând faptul că remanierea guvernamentală a respectat rigorile Constituției.

Noua echipă guvernamentală propusă de Victor Ponta reprezintă o îmbinare reușită de miniștri cu experiență și tehnocrați tineri, dornici să demonstreze calitățile și aptitudinile în slujba statului, răspunzând adecvat necesităților unei guvernări performante.

Este adevărat că sistemul politic românesc are nevoie de o opoziție activă cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate, însă România nu poate continua pe calea conflictului și a dezbinării, stabilitatea fiind garanția unei guvernări bune, care să răspundă adecvat așteptărilor cetățenilor.

Trebuie să fim conștienți că România nu se află în stadiul de a îndura o instabilitate politică, are nevoie de echilibru, în contextul evenimentelor din Ucraina, dar și al evoluțiilor investițiilor străine.

## Mulțumesc.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și convoace colegii în sală pentru a începe programul de plen. Îl rog pe domnul secretar să facă prezența. Declar închisă această parte a ședinței de astăzi. Mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Bună dimineața tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/19.III.2014

Bălu Marius Belacurencu Trifon Bereanu Neculai Biró Rozalia Ibolya Blaga Vasile Boagiu Anca Daniela Boboc Cătălin Bodea Cristian Petru Bodog Florian Dorel Boeriu Valeriu Victor Bota Marius Sorin Ovidiu Bujor Dumitru Marcel Bumbu Octavian Liviu Burlea Marin Butnaru Florinel Butunoi Ionel Daniel Cadăr Leonard Calcan Valentin Gigel Câmpeanu Mariana Chelaru Ioan Chiriac Viorel Chiru Gigi Christian Chiuariu Tudor Alexandru Ciorbea Victor Coca Laurențiu Florian Constantinescu Florin Cordoș Alexandru Corlățean Titus Coste Marius Cotescu Marin Adrănel Crețu Gabriela Cristache Iulian Cristina Ioan Croitoru Cătălin Deneș Ioan Dincă Mărinică Dobra Dorin Mircea Dobrițoiu Corneliu Donțu Ovidiu Liviu Drăghici Damian Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Florinel Dumitrescu Iulian Durbacă Eugen Duruț Aurel Ehegartner Petru Federovici Doina Elena Fifor Mihai Viorel Filip Petru Firea Gabriela Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe Frătean Petru Alexandru Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Ghișe Ioan Grapă Sebastian Grigoraș Viorel Hașotti Puiu Ichim Paul Igaș Traian Constantin Iliescu Lucian Ilieșiu Sorin Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila

absent prezent prezent prezentă absent absentă prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent absentă prezent prezent absent absent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent prezentă prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent absent prezent prezent absent prezentă absent prezent prezentă absent absent prezent absent absent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent absentă absent

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 116. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de

domnii secretari Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii,

Nu am înțeles ce ați spus.

Votul este deschis.

Nu e deschis?

Acum. Votul este deschis.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost aprobată: 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere.

Domnul senator Badea vrea să facă un anunț. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Viorel Riceard Badea:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ziua de 11 martie este o zi tragică în istoria omenirii. Acum 10 ani, în gara Atocha, în urma unui atentat terorist, au murit peste 190 de persoane, dintre care 10 erau emigranți români, membri ai comunității române din Spania.

După cum știți, Guvernul spaniol deja le-a conferit o serie de distincții celor care au pierit atunci. Din acel moment, putem spune că România, ca stat, a fost afectată, a fost lovită de acest flagel, care astăzi s-a întins, practic, în toată lumea.

Aș dori ca în ziua aceasta să-i pomenim pe românii care au murit acum 10 ani în gara Atocha, să le rostim numele, după care să păstrăm un scurt moment de reculegere.

Cei 16 au fost următorii: Anca Valeria Bodea, Livia Bogdan, Ștefan Budai, Tibor Budi, Nicoleta Diac, Gabriela Georgeta Dima, Geneva Petrică, Alois Martinaș, Ștefan Modol, Mariana Negru, Elena Pleș, Ionuț Popa, Emilian Popescu, Paula Sfeatcu, Alexandru Suciu și Csaba Olimpiu Zsigovski.

Aș dori ca, în memoria acestor conaționali, să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc _._

Vă mulțumesc, dragi colegi. Dumnezeu să-i odihnească!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Programul de lucru pentru astăzi a debutat, la ora 9.00, cu ședința Biroului permanent. Au urmat, de la ora 9.00 la ora 10.30, declarații politice.

În momentul de față, suntem în componenta lucrărilor din plen, și anume dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; la ora 14.00 este ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților – vă atrag atenția asupra acestui lucru –, iar de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente. Dacă nu sunt comentarii...

Da, vă rog, domnule senator Pașca, poftiți.

## Domnule președinte,

Vreau să vă anunț că, conform hotărârii Biroului permanent de astăzi, pentru funcția de vicepreședinte Partidul Național Liberal îl propune pe domnul senator Marius Obreja, pentru funcția de secretar pe domnul senator Oprea Mario și pentru funcția de chestor pe domnul senator Nicoară Marius.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, am luat notă. La punctul 3 o să discutăm acest lucru. Dacă nu sunt alte comentarii, v-aș ruga, în ceea ce privește programul de lucru pentru ziua de astăzi, să votați. Procedura este deschisă,

Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 17–22 martie 2014. Biroul permanent vă propune următorul program:

– luni, 17 martie: între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii parlamentare; ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; între orele 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 18 martie: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 19 martie, și joi, 20 martie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 21 martie, și sâmbătă, 22 martie 2014 – activități în circumscripțiile electorale.

- Sunt comentarii în legătură cu această propunere de

- program?

Dacă nu sunt comentarii,

La punctul 3 din ordinea de zi avem alegerea unui membru al Biroului permanent al Senatului.

Dați-mi voie însă, înainte de această problemă, să vă aduc la cunoștință că domnul Horia Ioan Marinescu, numit ieri în funcția de secretar general adjunct al Senatului, și-a depus demisia din această funcție, astăzi, 11 martie. Prin urmare, plenul Senatului ia act... Cred că a fost cel mai „lung” mandat, evident, cu ghilimelele de rigoare.

Prin urmare, plenul Senatului ia act de această demisie și vă

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Revin la punctul 3, referitor la alegerea unui membru al Biroului permanent al Senatului.

Având în vedere demisia domnului Florin Constantinescu din funcția de vicepreședinte al Senatului, membru al Biroului permanent, înregistrată la Biroul permanent de astăzi, luăm act de vacantarea funcției de vicepreședinte și urmează să procedăm la alegerea unui nou vicepreședinte, membru al Biroului permanent al Senatului. Această funcție revine Grupului parlamentar al PNL, conform negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare.

Propunerea nominală pentru funcția de vicepreședinte a fost făcută de domnul senator Pașca, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.

Vreți să prezentați propunerea în detaliu sau nu?

## **Domnul Liviu Titus Pașca**

**:**

## Nu!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Propunerea propriu-zisă. Supun la vot propunerea pentru funcția de vicepreședinte al Senatului, membru al Biroului permanent, domnul Marius Obreja.

Domnul Marius Obreja a fost ales pentru funcția de vicepreședinte al Senatului și membru al Biroului permanent.

Nu v-am văzut, îmi cer scuze. Vă rog să poftiți la microfonul central.

Vă rog să poftiți.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Stimate domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați domni și stimate doamne,

Sunt deosebit de onorat pentru faptul că astăzi mă aflu aici în această poziție. Mulțumesc în mod special solidarității colegilor mei de partid pentru această situație.

Țin foarte mult să vă spun că vin din județul Covasna. Sunt primul senator român din județul Covasna sau Harghita începând de la 1919 încoace.

Vă mulțumesc.

Vă urez succes, domnule senator, în noua funcție pe care urmează să o dețineți și să vă exercitați prerogativele conform regulamentului!

La punctul 4 din ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Ghișe, președintele Comisiei pentru regulament. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință în data de 11 martie anul curent, luând în discuție sesizarea din partea Biroului permanent al Senatului privind înființarea a două noi comisii permanente, conform art. 66 din Regulamentul Senatului.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, raport de admitere pentru înființarea Comisiei permanente pentru transporturi și energie și a Comisiei permanente pentru mediu.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, hotărârea de înființare a comisiilor permanente trebuie să întrunească votul majorității senatorilor.

Membrii comisiei au hotărât să discute ulterior și alte articole care necesită modificări sau completări.

Comisia pentru regulament vă propune și supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, atunci

Nu mai pricep nimic. Am fost la Biroul permanent dimineață, am discutat despre cele două comisii, dar despre modificarea regulamentului...

Se subînțelegea!

Era implicit, dar colegii mei și colegii dumneavoastră știu ce votează?

S-a spus că se va face până în Biroul permanent de luni. Deci știu că s-a discutat în Birou și urma ca astăzi în plen să trecem cele două comisii, dar nu să modificăm regulamentul.

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dialogul nostru devine de acum aproape permanent: al meu și al domnului rector. Dar vreau să-i reamintesc domnului rector că s-a stabilit în dimineața aceasta, fiindcă era implicit. Decizia nu se putea lua doar la nivelul Biroului permanent fără aprobarea Comisiei pentru regulament și s-a spus că astăzi intră în plen, iar luni se fac nominalizările. Poate că aici ați fost dumneavoastră derutat. Deci nu... Nu e un proces de intenție. Dar poate...

Nu. Luni s-a stabilit de domnul lider Hașotti aici..., a făcut chiar dânsul propunerea ca luni să ne vedem la ora două fără un sfert și fiecare să venim cu propunerile pentru comisiile respective. Deci asta a fost discuția.

Ordinea de zi s-a făcut ieri, știți bine, iar Biroul permanent a avut loc la ora 9.00 și am stat până la 10.00, dar s-a introdus pe ordinea de zi, că altfel nu...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Se poate introduce în plen!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Se poate introduce în plen. Știu. Dacă vrem să găsim motive ca să rămânem încă 10 minute în blocaj sau 15..., dar până la urmă votul va decide.

Da, domnule senator Oprea. Vă rog. Neobositul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aici este o hibă chiar a noastră, a tuturor senatorilor, că am votat ordinea de zi de astăzi fără nicio problemă. Cineva ar fi trebuit să propună introducerea în ordinea de zi de astăzi a punctului privind vicepreședintele din partea Grupului parlamentar al PNL și a punctului vizavi de modificare. Nu există. Deci noi am votat ordinea de zi care este pe site, fără să actualizăm ordinea de zi de astăzi.

Asta vreau să vă spun.

Domnul senator Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vorba despre opoziție constructivă. Nu. Opoziția este opoziție, dar lucrurile stau în felul următor: președintele Senatului, practic, a propus plenului ca președintele Comisiei pentru regulament, în baza deciziei Biroului permanent de astăzi, să aducă la cunoștința plenului ceea ce s-a decis. Este regulamentar.

Domnul senator Sârbu. Vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

I-am prezentat și domnului lider Oprea. La ora 9.00, în dimineața aceasta a apărut o altă ordine de zi. La punctul 4 – Proiect de hotărâre privind... poate că nu a apărut pe site.

Deci există. Este această ordine de zi.

Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu știu că aparțin unui grup care are mai mult de șapte membri...

și dacă liderii Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL au primit o astfel de informare,

eu nu am primit nimic, și colegii mei nu sunt informați despre aceste schimbări. Atât. Deci credeam că, în calitate de lider de grup, primesc și eu aceleași informații.

Domnul senator Popescu Corneliu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Se vede că treburile așa vor merge, dar eu voi vota, cu toate că nu am știut despre acest punct al ordinii de zi și, mai mult, vă rog, domnule președinte, să rețineți propunerea mea de a modifica cu această ocazie și art. 16 alin. (2): „Un grup parlamentar poate fi constituit numai dacă cuprinde cel puțin șapte membri”. Să renunțăm la „și poate funcționa”, și atunci Senatul nu va mai funcționa cu încălcarea legii. Justific acest lucru deoarece eu, pe data de 3 martie 2014, am depus o sesizare la Biroul permanent al Senatului prin care atrag atenția... Și bineînțeles nu am cerut desființarea Grupului parlamentar al PC, pentru că nu este treaba mea să fac acest lucru, dar neavând nicio hotărâre în privința Grupului PP-DD, cred că numai așa putem ieși din acest impas, să zic. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, vă mulțumesc pentru intervenție.

Doresc să vă aduc la cunoștință că luni, săptămâna viitoare, în cadrul ședinței Biroului permanent vom discuta această chestiune referitoare la numărul minim de senatori care trebuie să facă parte dintr-un grup parlamentar, pentru ca el să poată fi recunoscut ca atare, cu toate drepturile care decurg.

Am să revin însă la punctul 4 și după ce am ascultat toate punctele de vedere... Domnule senator, vă rog.

Domnul senator Iovescu Ioan.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, este clar că... Deschideți site-ul Senatului să vedeți dacă pe site-ul Senatului aveți și dacă știți ce votați. Eu nu știu ce votez, eu sunt ăla care nu știu niciodată ce votez.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Să știți că eu cred că sinceritatea trebuie apreciată, nu e un motiv de râs.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dați cuvântul președintelui Comisiei pentru regulament să explice!

Cu mare plăcere.

Vă rog. Domnul senator Ghișe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca să fiu mai simplu decât textul raportului și explicit, la Comisia pentru regulament s-au strâns de-a lungul timpului 11 propuneri, printre care și cea menționată anterior de domnul Popescu. Colegii din Comisia pentru regulament am convenit să consultăm grupurile parlamentare, motiv pentru care s-a trimis pentru fiecare propunere... fiecare proiect grupurilor parlamentare. De ce? Pentru că noi, în comisie, nu votăm pe baza unui algoritm, ci suntem reprezentați câte unul din fiecare grup parlamentar.

Celelalte propuneri față de cele de astăzi vor fi dezbătute prin invitarea fiecărui senator sau doamnă senator care a propus ceva. Dar acum avem ca obiect ceea ce iar s-a convenit în Biroul permanent, și anume înființarea a două noi comisii. Deci este vorba, pe de o parte, cum am spus, de Comisia pentru transporturi și energie, respectiv Comisia pentru mediu.

Deci noi pentru acestea ne pronunțăm acum. Suntem sau nu de acord să se înființeze aceste două noi comisii permanente, transporturi și energie, respectiv mediu. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Dumitrescu, aveți cuvântul la microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule președinte,

Eu vă propun să

Vă mulțumesc.

Mai are o intervenție domnul senator Igaș și după aceea dau citire proiectului de hotărâre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Două lucruri scurt și la subiect. Dacă domnul Ghișe ne-ar fi prezentat tuturor colegilor din plen ceea ce propune pentru modificare, probabil că nu aveam această discuție. Un alt lucru foarte important. Eu am fost la Biroul permanent de dimineață. Într-adevăr, s-a modificat puțin ordinea de zi. Sunt de acord cu acest lucru, doar că, pentru bunul mers al lucrurilor în Senat, trebuie să modificăm și pe site, că foarte mulți colegi nu mai folosesc material didactic, folosesc calculatorul, computerul și așa mai departe și e bine să modificăm de fiecare dată și pe site programul Senatului, și atunci nu vor mai apărea probleme.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Desigur, domnule senator.

Vă mulțumesc și am să rog serviciile Senatului să ia notă de această propunere și să o operaționalizeze în așa fel încât site-ul să fie permanent adus nu la zi, ci la oră.

Dați-mi voie să vă citesc proiectul de hotărâre privind completarea art. 66 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și art. 67 din Constituția României, republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948/25 octombrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se completează cu două puncte noi: punctul XIX și punctul XX, cu următorul cuprins:

XIX – Comisia pentru transporturi și energie; XX – Comisia pentru mediu.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (2), hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

- Supun la vot proiectul de hotărâre. Votul este deschis.

109 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

- A cerut cineva intervenție pe procedură? Nu.

Bun.

Trecem la dezbaterea și adoptarea inițiativei legislative înscrise la punctul 5.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2013 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acțiuni deținute de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – SA și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale „Distrigaz Nord” – SA Târgu-Mureș, precum și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice, precum și a termenelor prevăzute la alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – SA și „Electrica Oltenia” – SA.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și aș da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Vreau să vă prezentați, dacă se poate.

## **Domnul Maricel Popa** _– secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Energie_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, domnilor senatori!

Sunt Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie.

Vânzarea de acțiuni către salariații care sunt angajați ai societăților din domeniul energetic este o acțiune de o importanță deosebită, prevăzută de strategia energetică a României.

Neprelungirea termenelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2011 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 împiedică realizarea acestui obiectiv de interes public.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau acum cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii pentru prezentarea raportului, domnul președinte Lucian Iliescu. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 18 februarie 2014, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, asupra proiectului de lege.

Comisia pentru administrație a avizat favorabil. Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Domnule președinte, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Domnul senator Calcan.

Vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Desigur că voi vota „pentru” și sunt convins că absolut toți colegii vor vota „pentru”, numai că aș vrea să arăt că suntem într-o situație incredibilă, și anume faptul că, la 10 ani distanță, nu am reușit să finalizăm aceste probleme în sensul de a da foștilor salariați acțiunile care li se cuvin.

Am mai avut și în 2011 o astfel de ordonanță, aprobată de Parlament în 2012, prin care am modificat din nou termenul, și îmi aduc aminte, atunci – eram tot aici, în Senat – ni s-a spus din partea Guvernului că termenul, și anume decembrie 2013, este ultrasuficient, astfel încât această procedură să fie finalizată.

Iată că nu a fost finalizată, ne aflăm din nou în aceeași situație, iarăși o prelungim și, până la urmă, aș vrea să întreb dacă răspunde cineva de la minister de toată această situație, dacă, până la urmă, răspunde cineva de faptul că, poate, între timp, unii salariați nu mai sunt și, practic, au pierdut acest drept, pentru că sunt convins că nu se poate să moștenești ceva de la cineva care n-a avut...

Și, atunci, bineînțeles că în expunerea de motive... domnul secretar de stat ne spune că este de o importanță extraordinară să aprobăm acest proiect de lege, dar cine răspunde de așa ceva? Ce se întâmplă dacă totuși, nici de data aceasta, nu veți reuși să finalizați acest proces? Pentru că, până la urmă, nu noi, Parlamentul, am impus aceste termene. Am lăsat din partea ministerului, din partea „Electrica”, din partea Departamentului pentru privatizare din

minister să ne spună când cred dânșii că se poate finaliza acest proces. Dânșii ne-au spus: decembrie 2013.

Vă reamintesc că mai avem și cazul Enel, pentru că noi vorbim acum de E.ON. Și acolo este aceeași situație. Din câte am aflat la Comisia pentru privatizare, unde noi am fost sesizați cu aviz, de data asta, ni s-a spus că nici acolo nu s-a făcut, practic, niciun pas final, astfel încât măcar un fost salariat sau un actual salariat să primească ceea ce i se cuvine.

Deci întrebarea mea este: de ce nu s-a reușit în 10 ani să se întâmple așa ceva, să se facă ceea ce am spus într-o lege? Până la urmă, dacă răspunde cineva și dacă totuși termenul decembrie 2014 este rezonabil... sau, dacă nu, haideți să-l amendăm acum și să punem – știu eu? – decembrie 2054, ca să putem să avem o speranță.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea.

Eu sunt de acord cu antevorbitorul Calcan. Doar două lucruri ne diferențiază. Unu, că dumnealui a spus de la început că este de acord și va vota „da”, iar noi o să spunem „nu”. Dumnealui a spus că sunt 10 ani, iar eu îi spun că suntem într-al 11-lea an, și știe bine ce spune, pentru că a fost și președintele Comisiei pentru privatizare și a dat avize și referate.

De fapt, pe înțelesul românilor, este o lege care trecuse în conținutul ei, domnule senator, toate „Electrica” din țară. Deci s-a făcut o corecție la Ordonanța Guvernului din 2004 și au fost incluse toate „Electrica” din România.

Deci, prin legea cu pricina, la art. 1 alin. (1), erau menționați salariații, membrii consiliului de administrație și pensionarii cu drept de a achiziționa acțiuni la societatea la care își desfășurau activitatea atunci, până la limita de 10%. Am înțeles că acum se negociază..., dar astea sunt lucruri pe cale informală..., până la 10% înseamnă și 1%. Deci iată cum Guvernul negociază. Și mai era o condiție: la același preț cu care au fost vândute acțiunile către investitorul strategic.

În alin. (2) era... Deci la primul erau „Distrigaz Nord” și „Distrigaz Sud”, la al doilea era „Electrica” și mai era un alin. (3) în care se spune cine sunt vinovații..., vânzarea de către Ministerul Economiei și Comerțului și de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice și așa mai departe, actorii principali.

Deci povestea asta a oamenilor este, de fapt, o invitație acum la prorogarea unui termen care era din ordonanța la care a făcut trimitere domnul Calcan, din 2011, și care spunea că, până în decembrie 2013, se vor încheia drumurile oamenilor, care chiar au crezut în această promisiune, și că vor deveni acționari. Și nu s-a întâmplat.

Dumnealui, în mod ironic, a spus: „hai s-o ducem până în 2054”. Eu cred că nici nu mai trebuie dus, fiindcă secretarul de stat a început cu altceva. Aproape că m-a impresionat și mă podideau lacrimile că, vai de mine, Guvernul, în felul ăsta, va fi obligat în fața instanței să plătească. Păi, să plătească, domnule, cineva odată și odată!

Este motivul pentru care noi nu votăm așa ceva.

Domnule senator Atanasiu, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

L-am auzit pe secretarul de stat, care ne spune o prostie cât casa și cât ministerul de mare, că într-o lege care îi permite angajatului sau fostului angajat, care e pensionar, să cumpere acțiuni, dacă el nu vrea să cumpere, că nu-i place prețul, statul trebuie să-l despăgubească cu ceva.

E fals, domnule secretar de stat. Vedeți că nu ați citit bine acolo sau cine v-a scris v-a scris prostii acolo.

Doi la mână. Am avut o lege care permitea acestor angajați să cumpere acțiuni timp de doi ani de zile după data privatizării. De atunci și până acum, tot prorogăm termene. Au trecut – 11 minus doi – nouă ani de prorogări de termene. De nouă ani prorogăm termenele. De ce? Că poate va veni o dată când prețul acestor acțiuni să fie favorabil la cumpărare pentru angajați. Nu va veni, fiindcă prețul cu care a cumpărat investitorul strategic nu va fi niciodată favorabil pentru investitorii de pachete foarte mici, de până în 10%, pentru toți salariații și pensionarii de la „Electrica”.

Deci nu va mai veni acest termen și, dacă ministerul și-ar face un calcul serios că în următorii 10 ani nu va veni o asemenea perioadă în care să merite să cumperi la prețul pe care l-a plătit E.ON pe acțiune, ar renunța la prorogări de termene și ar da drumul la vânzare de acțiuni pe bursă, care sunt mai ieftine și angajații le pot cumpăra mai ieftin. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, atunci am să-l rog pe domnul secretar de stat Popa să răspundă la observațiile și întrebările care au fost ridicate de membrii Senatului.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

## Domnilor senatori,

Așa cum spunea domnul senator Atanasiu, este adevărat, n-a fost un moment prielnic pentru piață sau nu s-a maturizat piața. Problemele au fost diferite în anii anteriori. Probabil, domnul senator Oprea știe. Și domnul senator Calcan.

N-aș putea să răspund de ce nu s-a făcut până acum. Eu sunt de anul trecut secretar de stat și răspund de compartimentul respectiv și avem garanția că, până la sfârșitul anului, se va derula vânzarea acțiunilor către salariați.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Iliescu dorește să mai intervină?

Nu.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Nu. Bine.

Permiteți-mi, atunci, să declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”.

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Din partea Guvernului, este prezent domnul ministru Dan Șova.

Domnule ministru, aveți cuvântul la microfonul central.

## **Domnul Dan Coman Șova** _– ministrul transporturilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să vorbesc și din partea Guvernului, și din partea inițiatorului, pentru că tot Guvernul României este inițiator.

Proiectul de lege pe care vreau să-l supun atenției colegilor senatori, o să precizez din start, nu are niciun fel de încărcătură politică, este exclusiv o inițiativă de natură economică a cărei idee a venit din interiorul mediului de afaceri.

Am să expun foarte pe scurt situația.

Astăzi, marii antreprenori din domeniul autostrăzilor și drumurilor naționale încasează sume foarte mari de bani de la CNADNR – de la statul român, practic, prin intermediul CNADNR – pentru investițiile care se fac în România.

Din nefericire, s-a constatat, în practică, că acești antreprenori își plătesc cu foarte mare întârziere, uneori de ani de zile, subantreprenorii sau furnizorii de materiale.

Un alt aspect foarte important pe care îl supun atenției dumneavoastră este faptul că, în marea majoritate a situațiilor – peste 90% –, marii antreprenori sunt din afara României, iar subantreprenorii și furnizorii de materiale sunt firme românești.

În fapt, ca toată lumea să știe exact situația, în realitate, subantreprenorii români sunt cei care construiesc, efectiv, și autostrăzile, și drumurile naționale și, din nefericire, marii antreprenori îi plătesc cu foarte mare întârziere sau deloc. Am exemple concrete de la falimentul lui Alpine Bau, care a falimentat o mulțime de subcontractori în toată partea de vest a țării. Avem alte exemple pe tronsoane aflate în construcție – nu mai vreau să dau exemplele firmelor, pentru că sunt contracte în derulare – unde au schimbat câte 6-7 subcontractori. După ce i-au pus să muncească, nu i-au plătit și i-au dus în faliment.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au elaborat un raport comun.

Îl invit pe reprezentantul comisiilor, domnul senator Mircea Banias, să ia cuvântul. Microfonul numărul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și Comisia economică, industrii și servicii au fost sesizate pentru dezbaterea în fond și întocmirea raportului comun asupra proiectului de lege.

Proiectul a fost dezbătut pe parcursul mai multor ședințe de comisii, în prezența majorității senatorilor. La ședință a participat, din partea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, Elena Petrașcu, secretar general.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil. În urma dezbaterilor, membrii comisiilor, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte raport comun de admitere a proiectului de lege, fără amendamente.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Calcan, aveți cuvântul. Microfonul numărul 4.

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Eu aș vrea să-l felicit pe domnul ministru Dan Șova pentru această idee. Eu cred că este extraordinar de bună și am mari speranțe că, într-adevăr, tăiem un nod gordian important în acest sistem. Sunt zeci, sute, poate chiar mii de firme în România care suferă din cauza unor astfel de contracte; firme mici care neavând posibilitatea de a se bate cu marii giganți încearcă și obțin și ei o mică bucățică dintr-un contract și apoi stau și se milogesc să poată să-și primească banii pentru munca pe care ei au prestat-o.

Sunt foarte multe firme care au intrat în faliment, care au fost închise, deoarece marii antreprenori nu i-au plătit pe cei care au muncit.

Eu susțin acest proiect de lege și l-aș ruga chiar pe domnul ministru să nu mai aștepte – știu eu – o perioadă de timp să vadă cum va funcționa – sunt convins că va funcționa bine – și, poate, chiar din partea Guvernului, să inițieze pentru absolut tot ce înseamnă contracte publice o astfel de modificare, astfel încât în toate domeniile să putem să beneficiem de aceste prevederi care, până la urmă, vor salva extrem de multe firme mici de la faliment, de la închidere, de la șomaj.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Motoc.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege este unul extrem de așteptat de mediul economic. El va reuși să elimine foarte multe dezechilibre la nivel economic care se manifestă de foarte multă vreme, afectând atât derularea acestor lucrări de investiții, cât și gradul de accesare a fondurilor europene.

Îl felicit pe domnul ministru pentru modul în care a abordat problema, în sensul ca acest proiect de lege să fie după aceea generalizat în forma mecanismului de susținere a celor care lucrează sub antreprenorii generali, și cred că, într-adevăr, introducerea acestor mecanisme la nivelul tuturor investițiilor publice care se derulează în România va avea un efect extrem de benefic pentru economia românească.

În acest sens, eu voi susține acest proiect de lege și-i îndemn și pe colegii mei să facă același lucru.

Mulțumesc mult, domnule senator. Următorul intervenient, domnul senator Ákos Mora, microfonul central.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Profit de situația și de faptul că și domnul ministru este prezent astăzi aici, în plenul Parlamentului. Categoric, este un pas înainte față de situația existentă în care antreprenorii generali nu-și plătesc subcontractorii, care, în general, sunt firme românești și care, practic, rămân cu toate datoriile neplătite și rămân cu angajații neplătiți, dar aș profita de acest moment și aș cere să facem și un pas înainte într-un viitor cât mai apropiat, în sensul în care, dacă vom câștiga această bătălie, vizavi de plata subantreprenorilor, înseamnă că partea de finanțare asupra antreprenorilor va fi tot la un nivel foarte mic, care le va asigura un nivel de subzistență. Va trebui să ne concentrăm în viitorul apropiat să încercăm să facem în așa fel încât condițiile de participare la licitație să fie accesibile unor asocieri sau grupuri de asocieri formate din firme românești, în așa fel încât să ajungă să aibă și parte de profit din lucrări, nu numai parte de cheltuieli, pentru că, în acest moment, subantreprenorii abia își închid pe zero sau dacă nu pe minus toate aceste lucrări.

Deci asta este dorința mea și rugămintea către domnul ministru Dan Șova, dacă tot este în acest domeniu foarte important, să vedem un pic cum putem modifica legislația, în sensul de a-i stimula pe subantreprenorii actuali să devină antreprenori generali, în viitor, pentru că ei, altfel, nu se vor putea dezvolta. Or, dezvoltarea capitalului românesc este absolut esențială în România. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mărinică Dincă, la microfonul numărul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să-i spun domnului ministru că această lege pe care încercăm s-o facem astăzi nu trebuie să aibă o emblemă cu cuvintele „dacă” și „poate”. Dacă legea va fi bună, o vom aplica și în alte sectoare.

Nu. Legea trebuie să fie bună și legea pe care o facem astăzi este obligatoriu să fie bună.

În primul rând, am auzit discuții legate de antreprenori că ar fi străini sau români.

Legislația actuală a României și legislația Uniunii Europene nu mai fac nicio deosebire între unii și alții.

Bineînțeles, putem fi patrioți pe domeniul economic, nu e niciun lucru în neregulă, doar că ar trebui să încercăm să mai facem aceste diferențieri.

Cu privire la conținutul textului. La alin. (6) se prevede, printre altele, că în măsura în care după licitație antreprenorul general angajează alți subcontractanți sau și alți subcontractanți, aceștia vor trebui să fie declarați, iar cu această ocazie se încheie un act adițional în care vor fi cuprinse toate prevederile de la alineatul precedent.

Asta este la articolul 12 ceea ce am spus acum.

Ce scrie la alineatul precedent? Scrie că vor fi declarați subcontractanții, tipul de lucrări, cantitățile de lucrări, calitatea lucrării și prețul. E în regulă până aici.

Întrebarea este: în măsura în care se încheie acest act adițional cu prevederile legale prezentate în act, se modifică și devizul de lucrări? Pentru că cel care este noul subcontractant fie vine cu prețuri mai mari, fie că vine cu prețuri mai mici.

Nu avem lămurite aceste aspecte, mai ales în condițiile în care, din punctul meu de vedere, câștigând cinstit la o licitație, la un anumit preț, în măsura în care va veni cu un subcontractant cu un preț mai mare, va trebui să suporte din propriul profit diferența, în măsura în care va veni cu un subcontractant cu prețuri mai mici, pe același principiu, va trebui să-și maximizeze profitul, pentru că aceasta este regula economiei de piață și acestea sunt regulile incluse chiar în legislația privind achizițiile publice.

Nu avem lămurit acest aspect, iar din punctul meu de vedere cred că, dacă nu avem lămurit acest aspect, rămâne la îndemâna funcționarilor din CNADNR, de data aceasta, care, de multe ori, au fost suspectați.

Mulțumesc. Domnul senator Marin Cotescu are cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am să citesc și printre rânduri această ordonanță, fiindcă ea aduce câteva modificări pe care nu le-a precizat foarte clar domnul ministru.

În primul rând, de ce se schimbă denumirea și de ce se reorganizează, pentru că putea să funcționeze foarte bine, să aibă aceleași atribuții și vechea structură.

A doua. Se înregistrează o ipotecă pe toate plățile pe care le face compania. Ei bine, această ipotecă este prioritară față de datoriile la bugetul de stat sau nu? Pentru că plățile, de regulă, nu se fac la întreaga valoare pe care o solicită antreprenorul, se fac după cum are bani compania.

Pe cale de consecință, dacă nu va plăti compania toți banii pe care-i solicită antreprenorul, nu poate antreprenorul general să plătească subcontractanții.

O altă chestiune nouă care e adusă în discuție și nu știu dacă nu contrazice cumva Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, antreprenorul general are voie să-și ia alți subcontractori pe care să-i aducă în contract, deși nu i-a declarat la licitație. De aici o serie întreagă de probleme. S-ar putea să nu mai declare, de fapt, niciun subantreprenor și să vină cu ei pe parcursul lucrărilor, în funcție de ce i-ar conveni.

Nu zic că e rău, dar nu e acum în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

Cam acestea ar fi lucrurile pe eu nu le-am citit foarte clar în ordonanță.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Sebastian Grapă. Nu vă grăbiți!

La microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Aș vrea să-l întreb, de asemenea, pe distinsul domn ministru două chestiuni punctuale.

O practică foarte mare pe care o întâlnim des în zonele unde se scot la licitație lucrări de infrastructură este următoarea: există o entitate comercială care are un istoric foarte bun. Ea, de asemenea, nu dispune de utilaje și nici de personal, însă în sprijinul acesteia vine alta, care chiar lucrează. Se creează următorul derapaj. Prețurile cu care această societate câștigă sunt foarte mari, de obicei cu 25 până la 30%, că acesta, de fapt, este și profitul net pe care ei îl înregistrează, urmând ca lucrările de infrastructură propriu-zis desfășurate să fie la valoarea reală.

În felul acesta, aș vrea să-l întreb pe domnul ministru cum reușește să stârpească acest fenomen, pentru că, din start, bugetul de stat, bugetul central, bugetul lucrării respective sunt prejudiciate cu procentul pe care l-am spus mai devreme.

Și mai e un lucru... aceste entități, modalitatea prin care aceste entități care nu plătesc către subcontractanți pe viitor...

De exemplu, dacă eu accept să lucrez în subantrepriză la un antreprenor general și nu mă plătește, urmez calea instanței.

Mai are dreptul, în condițiile în care există un proces pe rol, să meargă la licitație, pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile față de mine?

Asta este o întrebare. Și știți de ce? Pentru că pe rolul instanțelor și al curților de apel sunt foarte multe procese de genul acesta.

Și o a treia întrebare: domnule ministru, vă referiți la lucrările care nu au un acord-cadru între subcontractanți, pentru că acordul-cadru prevede foarte clar procentele pe care fiecare le desfășoară și, bineînțeles, le și încasează. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Urmează la cuvânt domnul Șerban Mihăilescu. Microfonul numărul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am apreciat foarte mult acest document în comisie, pentru că el încearcă să rezolve o chestiune care afectează nu numai contractele mai mari de la drumuri, ci foarte multe contracte și în alte investiții. Și mă refer, cel puțin pentru București, la contractele privind reabilitarea termică în care nenumărați subcontractanți nu au fost plătiți.

Vizavi de ultimele trei intervenții, ele sunt chiar probleme reale sau mai bine zis o parte au fost probleme reale și această reglementare va rezolva o serie întreagă de întrebări.

Celelalte sunt deja cuprinse în regulile FIDIC și, după aprobarea acestei inițiative legislative, mi-e greu să cred că la drumuri ne vom mai întâlni cu rezultatele legate de antreprenori și de întârzierile de ani de zile care s-au întâmplat în finalizarea unor segmente importante cu care facem cunoștință în fiecare zi în presă.

Eu cred că este un document bun și merită să-l aprobăm. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, îl invit pe domnul ministru Dan Șova dacă poate să dea câteva explicații în legătură cu întrebările care au fost adresate.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încerc să răspund pe rând celor trei colegi care au ridicat probleme. Una dintre ele cu valoarea diferită a actelor adiționale ulterioare față de primul act adițional.

Vreau să vă spun că în structura în care se licitează este neimportant, pentru că prețul pe care îl câștigă antreprenorul general este fix, el neputând fi majorat decât în condiții excepționale cu 10% față de prețul inițial.

Deci pentru el orice contract de subantrepriză sau de furnizare de materiale face parte din cheltuielile contractului. Cum și le aranjează este problema lui. Nu se licitează

niciodată nivelul profitului cuiva, ci doar prețul de construcție al unei lucrări.

Deci, dacă apare ulterior, nu.

Sancțiuni există foarte clar, numai că sancțiunile sunt de natură contractuală. În afară de penalitățile de întârziere, prin mecanismul ipotecii imobiliare asupra sumelor de bani, în mod practic, antreprenorul nu poate veni să încaseze a doua tranșă de bani dacă nu demonstrează plata integrală a subcontractorilor. Prin această modificare se creează un drum direct, de fapt pe una dintre formulele clasice ale Codului civil, pe care juriștii din sală le cunosc foarte bine, și anume când lucrătorii se pot adresa direct beneficiarului, deci subcontractorul se poate adresa direct CNADNR-ului pentru a reclama situația de neplată. Deci este o comunicare directă. Are o ipotecă imobiliară înregistrată la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și, în mod pragmatic, când se vine după a doua tranșă de bani aprobată de inginerul independent, banii nu se eliberează până nu demonstrezi achitarea tuturor datoriilor față de furnizori și subcontractori.

Unul dintre colegii senatori a ridicat problema schimbării denumirii și reorganizării CNADNR-ului.

Cred că este o confuzie. Este titlul ordonanței din 2003, care a reorganizat vechea Administrație Națională de Drumuri. Deci nu are legătură cu situația prezentă, este o lege de modificare a unei ordonanțe. Titlul este din 2003 – reorganizarea și redenumirea –, nu de astăzi.

De asemenea, tot colegul nostru a ridicat problema dacă se încalcă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 cu alegerea subcontractorilor.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule ministru.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dincă Mărinică!

Domnule senator Dincă, microfonul central.

Domnule ministru,

Dragi colegi,

De ce-mi era frică nu am scăpat!

Cu siguranță că nu se licitează profit. Eu am vorbit de deviz de lucrări.

Suma finală a devizului de lucrări o reprezintă suma cu care a câștigat la licitație un antreprenor.

Întrebarea suna așa... având în vedere art. 12 alin. (6), în care există obligația expresă a antreprenorului, înainte de licitație, să-și declare nu numai subcontractanții, ci și tipul de lucrări, cantitățile de materiale, calitatea materialelor, prețul, coroborat cu art. 12 alin. (7), în care, ulterior câștigării licitației, apar noi subcontractanți și trebuie să declare acești subcontractanți, cu acte adiționale, trebuie, în mod obligatoriu, să declare și ceea ce am spus la alineatul precedent, adică tipul de lucrări, cantitățile de materiale și, mai ales, prețul lor... aici este singura... dacă vreți, singurul con de umbră.

Dacă în devizul de lucrări, pe care l-am depus odată cu oferta – și am prezentat ce prețuri are fiecare produs în parte –, dacă am prezenta la începutul licitației și subcontractanții, iar ulterior modific prețul și subcontractantul, potrivit noului act adițional, există vreun temei? Eu nu spun că există sau nu și v-am întrebat: există vreun temei? În principiu, jumătate de răspuns mi l-ați dat. Potrivit acestei legi, nu ne spune nici că există, nici că nu există.

Din punctul meu de vedere, mi-aș dori să nu existe, pentru că s-a câștigat la un preț ferm, chiar dacă ulterior se modifică prețul pentru anumite produse sau pentru anumite servicii. Deci cred că acesta este singurul con de umbră.

Dacă ulterior venim cu acte adiționale în care am modificat diverse prețuri, ar exista această posibilitate să... nu să-i măresc, că nu aici este problema – se mărește cu 10%, este în regulă, dacă are lucrări suplimentare și se cunosc regulile... dacă se micșorează.

Bineînțeles că, nefiind foarte clar aici, rămâne la îndemâna funcționarului din CNADNR, și nu trebuie să rămână.

Vă mulțumesc.

Da, domnule ministru, vă rog.

După aceea, îmi pare rău, încheiem discuțiile și dezbaterile.

Domnule senator,

Cu toată stima, nu aș vrea să vă supărați pe mine, dar nu cunoașteți mecanismul contractual.

Nu există nicio legătură între relația dintre subcontractor și antreprenorul general și relația dintre antreprenorul general și CNADNR.

Între CNADNR și antreprenorul general, dacă vreți să intrăm în chestiuni tehnice, se pot încheia contracte fie pe FIDIC roșu, fie pe FIDIC galben și sunt sigur că știți care este diferența dintre ele.

Nu se poate modifica devizul de lucrări. Nu puteți confunda o autostradă cu o lucrare la baia din spate.

Deci devizul este fix, este aprobat prin caietul de sarcini, este stabilit odată cu contractul. Am spus, repet, prețul nu poate crește niciodată, decât în condiții excepționale cu 10% și demonstrate.

În legătură cu materialele propriu-zise, cu materia primă, cu tehnologia materialelor, care se aplică efectiv în momentul în care începe construcția, asta poate să depindă de foarte multe lucruri, dar, de obicei, sunt stabilite prin proiectul tehnic, care, în FIDIC galben, 90% din autostrăzile din România, se face în primele patru sau șase luni, după ce se dă ordinul de începere a construcțiilor.

Nu este o chestiune deloc relativă. Subcontractorii nu fac decât să execute, propriu-zis, chestiuni care au fost anterior stabilite. Schimbarea subcontractorului nu aduce nicio schimbare de tehnologie, nici de deviz, nici de prețuri, nu are legătură absolut cu nimic. Deci nu este niciun con de umbră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la următorul punct, punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Liviu Stancu din Ministerul Justiției. Aveți cuvântul, microfonul numărul 8.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Evoluția permanentă a acquis-ului comunitar în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și comercială, precum și constatarea existenței unor disfuncționalități în aplicarea legii justifică necesitatea modificării și completării reglementărilor existente prin proiectul de față.

De asemenea, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a determinat o reanalizare a cadrului normativ stabilit prin Legea nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, toate acestea în vederea eliminării unor posibile norme contradictorii sau a unei duble reglementări privind procedura comunicării, notificării actelor judiciare, precum și a obținerii de probe prin comisii rogatorii, în litigiile cu element de extraneitate.

Proiectul de lege cuprinde norme prin care sunt stabilite, cu claritate, atribuțiile Ministerului Justiției, în calitate de autoritate centrală, în domeniile de asistență judiciară prevăzute de art. 1 din lege, cu preponderență în efectuarea procedurii comunicării de acte judiciare și extrajudiciare în străinătate, la solicitarea autorității române.

Ca urmare, solicităm adoptarea proiectului de lege pentru argumentele pe care, pe scurt, le-am evidențiat în fața Domniilor Voastre.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau acum... reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul, doamna senator Doina Federovici, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 18 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă aveți întrebări de adresat reprezentantului Guvernului.

Dacă nu sunt întrebări în cadrul dezbaterilor generale... Grupurile parlamentare doresc să facă intervenții? Nu sunt.

Constat că putem să încheiem acest punct și să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la următorul punct, punctul 8 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean, Ministerul Afacerilor Externe.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

**Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prevederile ordonanței de urgență permit intrarea în România, fără viză, a resortisanților terți posesori de vize, permise de ședere eliberate de state membre Schengen. Prin această facilitate se stimulează mediul de afaceri și turismul.

Menționăm că, la momentul adoptării ordonanței, România era singurul stat non-Schengen care nu implementase o astfel de practică.

În aceste condiții, vă rugăm să dați un vot pozitiv legii de aprobare a ordonanței.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care au elaborat un singur raport, comun.

Doamna senator Doina Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru egalitatea de șanse, precum și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile.

În urma dezbaterii proiectului de lege, în ședința din 18 februarie 2014 membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## Sunt intervenții?

Dacă doresc senatorii să adreseze întrebări. Domnul senator Agrigoroaei. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă ar fi fost o asemenea propunere cu câțiva ani în urmă, am fi avut cu câteva sute de locuri de muncă mai mult în România. Deci apreciem această propunere și sper că suntem toți responsabili pentru a o susține, pentru că atenția noastră trebuie să fie mai mult îndreptată către investitorii din afara Europei decât din Europa.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Altcineva dacă dorește să ia cuvântul. Din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenții. Bun.

Știu că este organică, propun să o trecem atunci la vot după ora 12.30, în rând cu celelalte, pe ordinea de zi a proiectelor de legi organice. Trecem la următorul punct, punctul 9 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Crișu, din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Vă rog.

Microfonul 10.

## **Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat_

## _în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect au fost instituite, în principal, unele noi termene necesare în procesul de finalizare a situației terenurilor agricole și forestiere care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pentru realizarea ulterioară a situației comparative a cererilor și disponibilului de teren și pentru identificarea tuturor imobilelor ce vor face parte din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport favorabil asupra prezentului proiect, pe care Guvernul îl susține.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Și pentru această inițiativă legislativă Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile.

În consecință, în data de 18 februarie 2014 membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul senatorilor care doresc să adreseze întrebări Executivului.

Domnul senator Dincă. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Nu am ce întrebare să-i pun doamnei, o să spun același lucru pe care l-am spus și la celelalte două luări de cuvânt cu privire la modificarea acestui act normativ. Am spus-o de la data la care s-a întocmit acest act normativ, că autoritățile locale nu au decât o pacoste pe cap. Aceeași părere o aveau și reprezentanții UDMR-ului la momentul respectiv.

Ideea este că, din punctul meu de vedere, legislația care s-a întocmit pe această temă nu le dă posibilitatea autorităților locale să ducă la îndeplinire. Vom mai avea

termene de prorogare și vom ajunge la aceeași concluzie. Din păcate, legislația propusă arată incompetența celor din Guvern care au creat acest act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Iovescu. Microfonul 2.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Și la punctul 5 din ordinea de zi s-a solicitat prelungirea termenelor, la fel și aici. De aceea întreb reprezentanții Guvernului: când Guvernul va deveni responsabil la elaborarea și fixarea termenelor?

Bineînțeles că voi vota proiectul și prelungirea, deoarece este foarte important ca să puneți în aplicare.

Reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să intervină? Domnul senator Vegh Alexandru. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum am susținut și la adoptarea Legii nr. 165/2013, încă o dată reiterez ideea: până nu se va face cadastrarea țării și nu se vor elibera anumite fonduri pentru eliberarea documentelor, putem proroga termene încă 10 ani și tot nu se va rezolva problema.

Atrag atenția Guvernului să se gândească totuși la inițierea unui act normativ prin care să se facă cadastrarea țării.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte intervenții.

Reprezentantul Guvernului, dacă are de formulat vreun răspuns.

Nu?

Bine.

Vă mulțumesc.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Permiteți-mi acum, având în vedere că este ora 13 fără 27 de minute, să ne întoarcem la proiectul de lege de la punctul 8.

Este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Având în vedere că este lege organică, supun atenției dumneavoastră următoarele: raportul comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă atrag atenția că vom trece la punctul 55 din ordinea de zi, rămas din ședința trecută, și anume Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.

Reluarea votului este datorată faptului că atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu au întrunit numărul necesar de voturi.

## **Din sală:**

Unde este? Care punct este?

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

55!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 55 din ordinea de zi.

Ultimul. Este punctul 53 în varianta veche. Votul este pornit.

De respingere. Așa voi face.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Listă pentru liderii de grup. S-a solicitat.

Este solicitată lista votului de către liderii de grup.

Supun atunci votului dumneavoastră proiectului de lege pentru respingerea ordonanței.

Votul este deschis.

39 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă și două abțineri, nu a fost adoptat nici proiectul de respingere a ordonanței.

Având în vedere că niciuna dintre variante nu a întrunit majoritatea necesară, proiectul de lege va fi reluat într-o ședință viitoare.

Trecem la punctul 10 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2013 privind măsurile necesare pentru funcționarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcționări a instanțelor pe durata desfășurării activității acestor comisii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiției... Pardon, îmi cer scuze! Domnul secretar de stat Liviu Stancu, Ministerul Justiției. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

Onorată asistență,

În esență, prin ordonanța de urgență menționată se instituie cadrul legal care să permită comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă să sesizeze instanțele de judecată cu cauzele privind cereri, contestații și sesizări referitoare la persoanele aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate.

Totodată, în respectivul act normativ se reglementează, cu caracter excepțional, posibilitatea ca aceste sesizări să fie înaintate instanțelor competente cu 15 zile anterior intrării în vigoare a legii noi, astfel încât respectivele instanțe, dispunând de timpul necesar pentru repartizarea și studierea cauzelor, să se poată pronunța în cel mai scurt termen după intrarea în vigoare a legii noi în legătură cu actele cu care au fost sesizate.

Totodată, se instituie o procedură cu caracter derogatoriu de la dreptul comun, care să permită soluționarea cu maximă celeritate a respectivelor cauze.

Pentru aceste motive, Guvernul solicită adoptarea actului normativ propus.

Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

În ședința din 18 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Dacă nu, reprezentanții grupurilor parlamentare au cuvântul.

Nu doresc.

Bun.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Întrucât nu a întrunit votul majorității, voi supune la vot

proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

Proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu a întrunit majoritatea necesară. Ca urmare, votul va fi reluat într-o ședință viitoare.

Trecem la punctul 12...

Îmi cer scuze, punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de carburanți care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale.

## Procedură de urgență.

Din partea Guvernului participă domnul Dan Baranga, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat. Îi dau cuvântul pentru susținerea propunerii legislative.

## **Domnul Dan Cornel Baranga** – _președintele_

_Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, în perioada 27 ianuarie–29 ianuarie 2014 a fost declarată starea de alertă în anumite județe, respectiv Brăila, Buzău, Vrancea, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea, fapt care a impus implicarea mai multor autorități în acțiunile de răspuns. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale s-au implicat, alături de efective, și cu tehnică. Consumul pentru tehnica cu care au participat cele două ministere nu era planificat pentru astfel de acțiuni și de aceea se impune completarea cu cantitățile de carburant pe care le-au consumat la momentul acela.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale susține proiectul de lege în forma în care a fost propus, inclusiv cu amendamentele care au fost făcute în cadrul comisiilor.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Dobrițoiu.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiza și întocmirea raportului pe tema acestui subiect.

Vă informez că, la rândul său, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil, cu amendamente, noi, înțelegând, la rându-ne, urgența acestei solicitări și necesitatea completării stocurilor cu carburanți ale instituțiilor, am dat, la nivelul comisiei, raport favorabil, cu amendamente. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt întrebări pe care doriți să le adresați reprezentantului Guvernului?

Nu sunt.

Liderii grupurilor parlamentare, dacă doresc să intervină? Nu.

Vă mulțumesc. Încheiem...

Domnul senator Dincă, vă rog, microfonul 2 sau microfonul central.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Dragi colegi,

Suntem în faza în care putem să spunem că statul român este și bătut, și cu banii luați. A reușit Guvernul Ponta să facă lucrul acesta.

Am plătit integral către firmele de deszăpeziri. Statul român nu e restant la nimeni, a rămas restant la Ministerul Apărării și la structuri de forță. Și astăzi... nu știu dacă acoperă toată restanța, dar o parte din restanță o acoperă astăzi.

Cred că ar trebui ca Guvernul Ponta să-și recunoască incompetența, să-i roage pe cei de la firmele de deszăpeziri să le dea banii înapoi și să-i ducă la Ministerul Apărării și la celelalte structuri de forță care au participat la această deszăpezire, după cum vedeți, în județele în care a fost cod portocaliu, dar și cod roșu, exact unde Ministerul Apărării Naționale a intervenit.

Mai mult, din păcate, nu avem un raport de la Ministerul Apărării, să vedem exact cât au cheltuit. Practic, Guvernul a dat cât a crezut de cuviință, nu în baza unui cuantum determinat de reprezentanții Ministerului Apărării Naționale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții mai sunt? Dacă nu mai sunt... Domnul Cadăr? Da.

Vă rog, domnule senator Cadăr. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i răspund domnului ministru din umbră al armatei prin faptul că aceste cheltuieli sunt neprevăzute și trebuie acoperite financiar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Severin. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru posibilitatea de a lua cuvântul și vreau să spun... mă gândeam foarte atent la senzația de déjà-vu pe care o aveam. Mă gândeam: de ce cunosc eu ce s-a vorbit? Și mi-am dat seama: o spusese domnul Băsescu la televizor și, imediat, partidul care nu mai are nicio legătură cu domnul Băsescu, partidul care a rupt-o cu Mișcarea Populară, care... nimic, s-a transformat, dacă vreți, în ecou, în voce, în trompetă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Igaș.

Haideți să animăm puțin dezbaterea.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am participat, în cadrul comisiei, la dezbaterea acestui punct de pe ordinea de zi și vreau să aduc la cunoștința senatorilor faptul că a retrage din rezerva de stat combustibil pentru armată și MAI nu este un lucru nou. S-a mai întâmplat și, în momente delicate, cred că este un lucru normal să-și completeze rezerva pe care au consumat-o în anumite momente de dificultate, atunci când au intervenit pentru salvarea de vieți omenești.

Ce mi se pare anormal sunt amendamentele aduse de colegii noștri, prin care se încearcă trimiterea unor sume sau cantități de combustibil către anumite consilii județene. Cred că aici este puțin greșit. Iar dacă sunt consilii județene sau primării care au suferit în urma zăpezilor, eu cred că acest lucru se poate face prin hotărâre de guvern, așa cum și dumneavoastră, domnule președinte Tăriceanu, ați făcut când ați fost prim-ministru, așa cum și eu propuneam, în perioada în care am fost ministru de interne, să alocăm bani din rezerva bugetară. Aici cred că este un lucru normal să-l facă Guvernul, și nu printr-un proiect de lege adus în Senatul României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să iau cuvântul pentru că sunt cel care a formulat unele amendamente la acest proiect de lege.

Vreau să-i spun colegului nostru că nu consiliile județene vor primi cantitățile de combustibil, ci instituțiile prefectului, care, în condițiile legii, trebuie să execute completarea stocurilor la fiecare subunitate sau unitate administrativ-teritorială, în baza a ceea ce comandamentul local și cel județean au hotărât în timpul codului roșu din județele menționate în fundamentarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Domnule senator Dincă, mai doriți să luați cuvântul?

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Nu pot decât să constat că un fost PDL-ist moare de dorul președintelui actual.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din ce văd eu aici, în ordinea de zi pe care o avem fiecare la mapă scrie clar: „Vor fi acordate Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale”.

Așa cum spunea și domnul ministru Igaș, deci, într-adevăr, aceste două ministere, de fiecare dată, au făcut consum în exces, în tot felul de situații neprevăzute și, într-adevăr, se justifică, și în niciun caz nu ajung la consiliile județene. Este clar scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

Nu doream neapărat să dau un drept la replică stimatului coleg, dar faptul de a fi fost PD-ist nu este nicio vină, niciun merit. Fiecare avem opțiuni la un anumit moment, mai bune sau mai drepte. Faptul de a fi consecvent cu ticăloșiile făcute de un președinte-dictator și de a ți le asuma, într-adevăr, atunci este o mare problemă.

Dar, și mai tragic, unii nu am știut treaba asta, ce reprezintă, acum mulți ani, dar alții știu foarte bine și văd că și le asumă, și este o rușine, și vor plăti.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nuu... Este...

...un remember adresat colegului Severin: că el a intrat în politica mare prin PDL.

PDL!

Și... și... are cuvinte destul de neinspirat formulate, de o pseudocultură, ca președinte al Comisiei pentru cultură, vorbind de un partid care a fost susținut de un om ce 10 ani a fost Președintele României. Dumneavoastră nu aveți nici candidat la PSD.

Domnul senator Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

Vă mulțumesc, domnule Oprea.

Știți ceva? Pot să aștept diverse replici de la tinerii dumneavoastră colegi, veniți în ultima vreme, câte doriți dumneavoastră, dar dumneavoastră știți bine cine a fost primul parlamentar din interiorul Grupului PDL, în 2009, care v-a spus în față, acolo, la grup, ce am spus și acum, aici. Deci nu aveți dreptul să vorbiți treaba asta!

Iar, în rest, legat de pseudocultură și restul, iertați-mă, nu e cazul să vorbiți dumneavoastră, care ați dat atâtea „succe...”, nu mai spun cum, și restul lumii. Haideți, haideți, să ne uităm în zonă!

Dar important este altceva: dacă cineva mai avea cel mai mic dubiu că PDL nu este decât o altă față a PMP... ați avut-o acum!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Mihăilescu.

Cred că aveți dreptate.

Să vină dimineața, la declarații politice!

Domnule președinte, vă rugăm frumos, mai avem un minut. E o lege banală și am ajuns la niște discuții de ne doare capul.

Vă rog eu frumos, închideți discuțiile și supuneți la vot.

Da.

Având în vedere că ultimele intervenții nu au legătură cu problema legată de rezervele de stat și cu carburanții, v-aș propune și eu să trecem la... să încheiem dezbaterile generale.

Domnul senator Moga. Asta voiați să...? Da.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Același lucru voiam să vă spun și eu, dar nu înainte de faptul că am remarcat că pentru codul roșu e vinovat și președintele Băsescu, e vinovat și premierul Ponta... toată lumea. E vinovat și Dumnezeu că ne-a dat cod roșu.

Însă și eu sunt autorul unor amendamente și aș vrea să vă conving, stimați colegi, pentru că atunci, în perioada aceea, în județul Constanța, cu ajutorul acestor cantități de carburanți, s-au salvat, într-o noapte, 217 oameni din nămeți și 36 de cazuri medicale.

Încă o dată, doresc să închidem lucrările, ca să finalizăm acest...

Dezbaterile!

Vă mulțumesc. Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc. Voi fi foarte concis, distins Senat.

Are dreptate domnul senator Moga – și vreau să vă spun că noi vom vota acest proiect de lege –, numai că am o nedumerire, domnule senator: dacă totul a fost în regulă și toate autoritățile locale s-au comportat bine, și s-a primit acest combustibil de la Guvern, de ce ați înlocuit fără motiv prefectul de Constanța?

Domnul senator Bodog.

Dar am o rugăminte: dacă este referitor la proiectul de lege. Dacă sunt alte chestiuni, putem face, la dezbateri politice, multe intervenții pe subiect.

Exact. Exact asta voiam să propun: să facem dezbaterile politice dimineață, de la ora 9.30.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise...

Da, domnule senator.

Poftiți, aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Pentru că s-au formulat atâtea puncte de vedere, cer o pauză de consultări de cinci minute.

E dreptul meu.

Este dreptul meu, ca lider de grup.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dar eram în procedură de vot.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu era procedură. Nu era procedură!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, eram în procedură de vot deja. Îmi pare rău. Îmi pare rău, am întrebat... Vă rog.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, se supune votului.

Numai un moment.

Supun acum la vot proiectul de lege. Supun proiectul de lege la vot. Votul este deschis.

102 voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 3 abțineri. Vă mulțumesc.

Declar închise, pe ziua de astăzi, lucrările plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648548]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 26/19.III.2014 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei