Alexandru-Paul Dimitriu

Mulțumesc, domnule președinte.

Cei care au otrăvit mințile românilor trebuie să răspundă. Și trebuie să răspundă din perspectivă politică. Este de datoria noastră să explicăm românilor, celor 5,3 milioane de români, că modul în care au decurs toate aceste evenimente, care au bântuit această campanie electorală, nu este un mod normal, nu este un mod democratic. George Simion, din nefericire, s-a transformat într-o oală sub presiune, plină de ură*, și vedem că – inclusiv în aceste momente postalegeri, în care trebuie să ne adunăm noi, ca națiune, și să găsim drumul ăla bun, drumul ăla care să aducă prosperitate și care să regleze toate decalajele și toate derapajele de natură fiscală –, vedem că avem de-a face, zilnic, cu țâșnete de ură din această oală sub presiune.

Și să mă ierte Dumnezeu, dar nu înțeleg cum un om care își afirmă atât de mult credința și spune că este creștin poate să desconsidere în așa hal doamnele și domnișoarele din națiunea noastră frumoasă. Aceste cadouri, pe care le avem zi de zi lângă noi, sunt terfelite de un om care afirmă că este creștin. Și s-a văzut lucrul acesta în alegeri. S-a văzut, pentru că doamnele sunt cele care i-au dat o palmă politică domnului Simion și l-au făcut pe Nicușor Dan președinte.

Și stau și mă întreb în felul următor: cum puteți vorbi, domnule Simion, acum, _post-factum_ , despre vărsare de sânge?1