Gheorghe Dinu Socotar

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform evaluărilor, estimărilor specialiștilor, ne așteptăm ca în următorii 20 de ani inteligența artificială să revoluționeze societatea în ansamblul ei.

Impactul care este așteptat este asemănător sau echivalentul unei noi revoluții industriale, motiv pentru care este absolut logic ca și Comisia Europeană, dar și celelalte instituții europene – pentru că o să vedem că și Parlamentul European s-a aplecat asupra acestei probleme – să fie interesate de această temă, motiv pentru care a apărut această comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European.

Documentul statuează că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o abordare coordonată, pentru a beneficia la maximum de oportunitățile oferite de inteligența artificială și pentru a răspunde noilor provocări pe care aceasta le aduce. Și, în principiu, stabilește câteva direcții pentru o inițiativă europeană privind inteligența artificială, respectiv creșterea capacității tehnologice și industriale a Uniunii Europene în utilizarea inteligenței artificiale în întreaga economie, pregătirea pentru schimbările socioeconomice și asigurarea unui cadru etic și legal adecvat.

Liderii europeni au plasat inteligența artificială în unul dintre domeniile de prioritate, printr-un document pe care l-au adoptat pe 10 aprilie.

Fac și aici o precizare. Dacă ați citit, comunicarea Consiliului Europei face referire la 24 de state, printre care nu și România. Dar doar din rațiuni birocratice a întârziat România. Ulterior, s-a asociat acestei inițiative semnate pe data de 10 aprilie anul acesta.

Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să fac o analiză personală a documentului, mă asociez opiniei formulate în Comisia pentru tehnologia informației, pentru că este un document mare, amplu, dar vag puțin. Și o să vă spun de ce.

Deci cred că ar fi cazul să constatăm că documentul are în vedere două dimensiuni, una economică și una de etică și legalitate.

Sub dimensiunea economică, documentul subliniază un fapt îngrijorător, și anume investițiile în cercetare în domeniul inteligenței artificiale sunt undeva la nivelul a 3 miliarde de euro pe an în Europa, comparativ cu 6,5-7 miliarde pe an în Asia și 12-15 miliarde de euro pe an în Statele Unite.

În Europa mai există și fonduri publice, dar, cu fonduri publice cu tot, abia ajungem la 4-4,5 miliarde, ceea ce ne plasează la coada-coada acestui clasament, ceea ce nu este deloc bine.

Documentul, pe de altă parte, își propune – și de aceea am avut, împreună cu colegii de la IT, aprecierea că este puțin vag –, își propune ca până în 2020, care peste doi ani ar fi, Europa să ajungă la investiții în cercetare în inteligența artificială de 20 de miliarde, fără a arăta neapărat o cale cum vom realiza acest lucru. Și acesta este un paradox. Pentru că, tot așa, documentul subliniază faptul că în primele 100 cele mai prestigioase instituții de cercetare în domeniul inteligenței artificiale cele mai multe – respectiv 32 – sunt în Europa.