Stenogramă plen

Declar deschisă ședința de astăzi.

Vă anunț că, din totalul de 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 213.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 17 septembrie, și miercuri, 19 septembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 17–22 septembrie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 12–17 septembrie de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, avem primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative. Domnule Pambuccian, v-aș ruga să luați cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură, am două chestiuni.

Prima este o rugăminte din partea grupului nostru parlamentar și anume este legată de PL-x 403/2016.

Vă rugăm să mutăm acest proiect de lege de la poziția 177 la poziția 2, cu retrimitere la comisie, pentru o săptămână. Aceasta este prima chestiune.

A doua chestiune este legată de o bâlbă care a fost la validarea colegului nostru, reprezentantul comunității rușilor lipoveni, domnul deputat Ampleev, faptul că a depus jurământul, după care s-a votat raportul Comisiei de validare, a doua oară, la votul final.

Vă întreb dacă nu este necesar să depună jurământul încă o dată, pentru a fi, din punct de vedere formal, conform cu tot ceea ce spune legislația în vigoare.

Acestea ar fi cele două chestiuni.

Pentru prima vă solicit un vot. Pentru a doua, nu știu, să luăm o decizie cum este mai bine.

Părerea noastră ar fi că este bine să mai depună jurământul o dată, ca să fim foarte în regulă, din punct de vedere formal, cu toate lucrurile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Da. Ținând cont că este un moment solemn și frumos, invit colegul să depună jurământul încă o dată.

Bine, după 10 minute, ca să fie aduse Constituția și Biblia. Dacă tot s-a deschis discuția aceasta... Asta este, când ne abatem puțin de la norme...

Nu era vina... Decât faptul că ați dorit să nu-l mai țineți să aștepte și, bineînțeles, colegi care să vină să conteste, ca să strice un moment frumos, cărora nu le găsesc niciun fel de scuză.

Bun. Deci dacă la subiectul acesta mai avem ceva de zis? Nu mai avem nimic de zis.

Când...

Am înțeles. Stați, că mai sunt și alți colegi cu intervenții. Poate că avem de votat mai multe odată, nu? Așa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit și eu supunerea la vot a următoarelor propuneri, și anume de pe poziția 15 de pe ordinea de zi PL-x 269/2018 să fie adus pe poziția 3 și de pe poziția 20 PL-x 266/2018 să fie adus pe poziția 4 și retrimise comisiei; termen: două săptămâni. Mulțumesc.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Dacă mai sunt alte propuneri în sensul introducerii sau schimbării pe ordinea de zi sau retrimiteri la comisie? Nu sunt.

Pe poziția 2 ați spus... Și să fie retrimis comisiei.

Eu am înțeles... cu două voturi. Dar, spre exemplu, dacă retrimiți ceva comisiei, când reintroduci nu este bine, atunci, la noua reintroducere, să spui că o vrei pe poziția 3? Pentru că între timp votăm noi că va fi pe poziția pe care ziceți dumneavoastră. Și când se întoarce de la comisie o să vedeți că este altă ordine de zi. Dar în fine.

Supun votului prima propunere, și anume proiectul de lege de la poziția 178 să fie la poziția 12.

Cine este pentru?

Cu 155 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost aprobată prima propunere a dumneavoastră.

Vă rugăm, vot.

162 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Nu, a ajuns pe poziția 4. Discutăm despre retrimiteri la comisie când avem de dezbătut poziția 4. Deocamdată suntem la 3. Așa.

Deci invit colegul pentru a depune jurământul.

Sunteți singurul care aveți această onoare, să depuneți de două ori jurământul, în Parlament.

## **Domnul Andrian Ampleev:**

Eu, Ampleev Andrian, deputat ales la nivel național, Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 57/2018.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Sunt obiecții la titlu? Nu sunt.

Sunt obiecții la articolul unic? Nu.

Rămâne pentru votul final.

3. La punctul 3 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2018 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație; PL-x 269/2018.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului..., inițiatorului..., dacă dorește.

Nu dorește.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din regulament, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2018 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23, în sensul clarificării criteriilor de selecție a membrilor Consiliului de coordonare a Institutului Național de Administrație, precum și corelarea prevederilor referitoare la necesitatea avizării de către Consiliul de coordonare a tarifelor programelor de formare profesională, și nu aprobarea acestora, care se realizează prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

În conformitate cu prevederile art. 61 din regulament, membrii comisiei au examinat proiectul de lege și avizul Consiliului Legislativ, în ședința din 15 mai 2018, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege amintit, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Vă mulțumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul deputaților PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care aprobă Ordonanța nr. 21/2018, care modifică Ordonanța nr. 23, în sensul că aceasta clarifică criteriile de selecție a membrilor consiliilor de coordonare, adică pe ce competențe pot fi funcționari publici sau înalți funcționari publici și unde nu.

De asemenea, reglementează și modul în care Consiliul de coordonare avizează tarifele pentru programele de formare, și nu le aprobă, atribut care este al ministrului administrației și dezvoltării regionale.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

La poziția 4 avem... propunerea care a venit aici, a fost retrimisă de noi, acum câteva minute, de la poziția 20, cu solicitarea să fie retrimisă comisiei, pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Voturi pentru – 139, abțineri – una, un coleg nu votează. Cu majoritate de voturi, a fost retrimis comisiei, pentru două săptămâni.

Poziția 3 din vechea ordine de zi era dezbaterea, sub rezerva primirii raportului.

Nu s-a primit.

Poziția 4, de asemenea, sub rezerva primirii raportului. Nu s-a primit.

Poziția 5. Același lucru, nu s-a primit raportul.

Deci avem un număr de COM-uri, cum ziceți dumneavoastră.

Poziția 6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inteligența artificială pentru Europa – COM(2018) 237; PHCD 43/2018.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să citesc opinia formulată de comisia noastră privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor vizând inteligența artificială pentru Europa.

Am avut în vedere, domnule președinte: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informațiilor; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, dar și analiza realizată de comisia noastră.

Astfel, comisia noastră susține inițiativele Comisiei Europene referitoare la creșterea capacității inteligenței artificiale de a ajuta la rezolvarea provocărilor mondiale, pentru a fi dezbătute și adoptate cât mai rapid, pentru a dezvolta un cadru programatic și normativ adaptabil.

Totodată, comisia noastră subliniază că experiența țărilor din Europa care utilizează inteligența artificială pentru a monitoriza mișcarea, temperatura și consumul de hrană ar fi util să fie cunoscută și extinsă în cât mai multe regiuni ale Uniunii care se bazează pe agricultură, în special în zonele mai puțin dezvoltate.

Atragem atenția asupra necesității de a valida datele din cercetare și din sectorul public care pot fi utilizate pentru a alimenta sistemele de inteligență artificială, pentru a evita preluarea de date redundante, imprecise sau eronate.

Totodată, recomandăm analiza din timp, la nivelul Uniunii Europene, a economiilor statelor membre, pentru a se determina în ce măsură distribuția teritorială a sectoarelor implicate în dezvoltarea de servicii și produse care integrează tehnologii de inteligență artificială cunoaște o repartiție echilibrată pe teritoriul Uniunii și a pregăti, astfel, din timp acțiuni în domeniul politicilor de convergență și coeziune, dacă se dovedește necesar.

Vreau să vă spun că noi ne-am întrunit în ședința din 20 iunie 2018 și am hotărât, cu unanimitate de voturi, să adoptăm prezentul proiect de opinie, transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc.

Următorul vorbitor, domnul Moldovan Sorin Dan, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Progresul tehnologic este unul incredibil.

Să ne gândim, de exemplu, la telefonul mobil și la evoluția lui în ultimii 10-20 de ani.

Același progres tehnologic îl putem găsi în industrie, în medicină și, în special, în cercetare.

Prezenta hotărâre, care este supusă aprobării, atrage atenția asupra impactului social-economic pe care îl are acest progres tehnologic, a aspectelor unde Uniunea Europeană trebuie să fie foarte atentă.

Inteligența artificială pune multe locuri de muncă în pericol, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru a face față acestor schimbări, pe care viitorul inevitabil le va aduce.

Partidul Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de hotărâre. Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Socotar Gheorghe Dinu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform evaluărilor, estimărilor specialiștilor, ne așteptăm ca în următorii 20 de ani inteligența artificială să revoluționeze societatea în ansamblul ei.

Impactul care este așteptat este asemănător sau echivalentul unei noi revoluții industriale, motiv pentru care este absolut logic ca și Comisia Europeană, dar și celelalte instituții europene – pentru că o să vedem că și Parlamentul European s-a aplecat asupra acestei probleme – să fie interesate de această temă, motiv pentru care a apărut această comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European.

Documentul statuează că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o abordare coordonată, pentru a beneficia la maximum de oportunitățile oferite de inteligența artificială și pentru a răspunde noilor provocări pe care aceasta le aduce. Și, în principiu, stabilește câteva direcții pentru o inițiativă europeană privind inteligența artificială, respectiv creșterea capacității tehnologice și industriale a Uniunii Europene în utilizarea inteligenței artificiale în întreaga economie, pregătirea pentru schimbările socioeconomice și asigurarea unui cadru etic și legal adecvat.

Liderii europeni au plasat inteligența artificială în unul dintre domeniile de prioritate, printr-un document pe care l-au adoptat pe 10 aprilie.

Fac și aici o precizare. Dacă ați citit, comunicarea Consiliului Europei face referire la 24 de state, printre care nu și România. Dar doar din rațiuni birocratice a întârziat România. Ulterior, s-a asociat acestei inițiative semnate pe data de 10 aprilie anul acesta.

Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să fac o analiză personală a documentului, mă asociez opiniei formulate în Comisia pentru tehnologia informației, pentru că este un document mare, amplu, dar vag puțin. Și o să vă spun de ce.

Deci cred că ar fi cazul să constatăm că documentul are în vedere două dimensiuni, una economică și una de etică și legalitate.

Sub dimensiunea economică, documentul subliniază un fapt îngrijorător, și anume investițiile în cercetare în domeniul inteligenței artificiale sunt undeva la nivelul a 3 miliarde de euro pe an în Europa, comparativ cu 6,5-7 miliarde pe an în Asia și 12-15 miliarde de euro pe an în Statele Unite.

Domnul Barna Ilie Dan, Grupul USR.

Evident că susținem, după cum este subliniat și în proiectul final de opinie, necesitatea educației în mediul digital, cuprinzând atât programele de adaptare a tinerilor la oportunitățile spectaculoase pe care le aduce mediul digital, cât și educația în domeniul celălalt, al conduitei preventive, pentru a evita situațiile dramatice pe care le vedem în alte țări.

Dar, dincolo de susținerea unor astfel de opinii cu care suntem cu toții de acord, trebuie să privim foarte real la ceea ce facem noi concret, dincolo de poziția europeană. Pentru că, în momentul de față, în România, oamenii stau ore întregi, dimineața, la cozi, de pe la 6.00-7.00 dimineața, să ia bonuri de ordine, să înregistreze sau să radieze o mașină sau să preia un apartament pe care l-au moștenit. Suntem departe de orice digitalizare.

Zilele trecute discutam cu niște tineri antreprenori din Cluj, care mi-au spus că și-au făcut firmă în Estonia, și nu în România, în doar 10 minute, pe internet. Pentru că în Estonia 98% din procesele de management al documentelor cu statul se fac digital. Și iată că avem cetățeni români care acum sunt contribuabili ai statului estonian pentru că... digitalizare...

Cât timp noi nu investim la modul real în digitalizarea ANAF, în digitalizarea acestor instituții de prim contact cu cetățeanul, discuția aceasta, de a susține principial, nu are consistență.

Bineînțeles că USR va vota. Suntem de acord, opinia este consistentă și relevantă.

Dar, dacă nu avem investiții reale și pe zona de cercetare, cum bine s-a menționat, dar și pe zona aceea, pragmatic rurală, de cetățeni – rurală și urbană, de fapt, de cetățeni –, discutăm doar opinii, cum este și opinia pe care o adoptăm. Mulțumesc.

Domnule deputat Pambuccian, vă rog frumos.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Primul lucru care trebuie spus – deoarece cuvintele sunt folosite și de multe ori ajung să creeze campanii de marketing vizavi de lucruri care arată altfel în realitate – este cum a apărut conceptul acesta.

El a apărut în 1956, într-un workshop care a avut loc la Dartmouth College. I s-a spus „inteligență artificială”. În realitate, este o colecție de algoritmi care, în cea mai mare parte a lor, pot să recunoască șabloane foarte repede și pot să caute în volume de date mari foarte repede.

Este un lucru bun, pentru că asemenea algoritmi nu fac nimic altceva decât să diminueze, la fel ca roboții industriali, în industrie, nevoia de oameni, în locurile în care există foarte multe procese repetitive sau procese care se bazează pe reguli.

Acum, uitându-ne la documentul pe care îl pune Uniunea Europeană, pe mine cel mai mult m-a amuzat ideea unei organizații care să se ocupe de roboți, după ce tocmai a plecat în China cel mai mare proiectant și producător de fabrici robotizate.

Avea și Uniunea Europeană un atu pe lumea asta; era KUKA. L-au cumpărat chinezii. După ce s-a protestat în Bundestag – KUKA era companie germană –, s-a protestat în Parlamentul European, dar nimeni nu a găsit bani să le dea acționarilor care voiau să-și vândă acțiunile. Și, uite așa, s-a mai dus una dintre tehnologiile mari și promițătoare europene către China.

Acum facem planuri pentru 2020, pentru ce-o mai veni după aceea...

Este un document inofensiv. Nu va face nici bine, nici rău. Nu va face nimic. Asta este realitatea.

În ceea ce privește România, aici lucrurile ar trebui... Și, după părerea mea, ar trebui să luăm foarte în serios lucrul acesta.

Noi am dezvoltat o industrie de IT, nu așa cum am avut-o în anii ’80, adică în perioada în care am fost o putere globală în domeniu, ci așa cum am putut, în condițiile în care România nu este o piață și nu știm să mergem pe piețele mari, adică am dezvoltat-o în special ca o industrie de outsourcing, ca să nu zic lohn.

În următorii 10-15 ani, sistemele de inteligență artificială o să preia. Așa cum roboții industriali înlocuiesc muncitorii din fabrică, la fel aceste sisteme vor înlocui muncitorul din fabrica de soft, care este programatorul.

## Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt, practic, obiecții, rămâne la votul final.

Până la următorul proiect, avem de făcut un anunț, și anume: Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 175/2015 privind ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010 – PL-x 300/2018; lege ordinară; i s-a împlinit termenul constituțional pentru dezbatere și vot final la 13 septembrie 2018.

Prin urmare, a fost anunțat pentru că, termenul fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat,

în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

9. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul – Contribuția Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE de la Sofia din data de 16 mai 2018; COM(2018) 306; PHCD 44/2018. Dacă există intervenții? Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Am avut în vedere: fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților; analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene; și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe.

Comisia noastră subliniază că educația pentru cercetare și inovare este o necesitate pentru realizarea personală în societatea digitală și în condițiile progresului tehnic rapid și, în consecință, ar fi recomandabil să fie considerată o temă orizontală a politicilor Uniunii, ca parte din stilul de viață al omului modern și în vederea asigurării capitalului uman necesar consolidării și diversificării pieței unice.

Recomandăm o cât mai mare deschidere a Fondului „InvestEU” către microîntreprinderi inovatoare, în special din zonele Uniunii unde capitalul de investiții este mai puțin disponibil.

Ne manifestăm interesul de a fi informați cu privire la procentul din planul de investiții strategice alocat întreprinderilor la început de drum și microîntreprinderilor, precum și dacă există o analiză a eventualelor obstacole întâmpinate de ele la accesarea acestei resurse.

Împărtășim îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la faptul că investițiile private scăzute în domeniul inovării constituie o deficiență persistentă în Europa.

Împărtășim îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la faptul că deficiența europeană specifică este disponibilitatea redusă a capitalului de risc, care reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru întreprinderile inovatoare nou-înființate.

Considerăm că ar fi utilă o inițiativă la nivelul Uniunii pentru a susține o mai mare flexibilitate și autonomie a universităților, în vederea identificării unor măsuri de încurajare a educației pe termen scurt în domenii cu înaltă relevanță tehnologică sau bazate pe cercetare științifică și pentru a se asigura o distribuție echitabilă a capacității de cercetare private pe teritoriul Uniunii.

Recomandăm analiza eficienței investițiilor publice în cercetare, sub aspectul impactului economic și social, precum și comparativ cu investițiile private în cercetare, pentru a identifica atât mijlocele de creștere a eficienței utilizării fondurilor publice, cât și posibilitatea de a înlocui sau a completa țintele bugetare procentuale cu un indicator potrivit.

Domnul Gudu Vasile, PNL.

## **Domnul Vasile Gudu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Documentul european supus astăzi spre dezbatere și aprobare face parte din Strategia președintelui Consiliului European privind impunerea unei agende comune a regiunilor, statelor membre și Comisiei Europene referitoare la stimularea cercetării și inovării.

Structurat pe două mari capitole – „Șansa Europei de a investi în viitor”, respectiv „O agendă reînnoită pentru un ecosistem european de cercetare și inovare mai puternic” –, documentul conține o serie de măsuri concrete menite să stimuleze agenda Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării.

Mai mult decât atât, în actualul climat politic european, marcat de divergențele de opinie în materie de relație comercială cu Statele Unite ale Americii, materializarea măsurilor cuprinse în prezentul document va conferi Uniunii Europene instrumentele necesare pentru a stimula noul val de inovare și a stabili un standard pentru concurența mondială.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Manole Petre Florin, PSD.

## Mulțumesc.

Societatea poate să avanseze doar în ritmul în care inovează. Și poate să ofere o prosperitate durabilă doar dacă valorifică la maximum cunoștințele, spiritul antreprenorial și productivitatea cetățenilor săi. Și arată că orice economie își poate devansa concurenții doar prin cercetare și inovare de vârf.

Pentru a contribui la încurajarea inovațiilor revoluționare majore în Europa, Comisia Europeană propune crearea unui Consiliu European pentru Inovare. Acesta va sprijini traiectoria comercială a ideilor promițătoare, de la cercetare la industrie, care se va realiza prin intermediul întreprinderilor nou-înființate și al transferurilor către industrie.

Educația pentru cercetare și inovare este o necesitate pentru realizarea personală, în societatea digitală și în condițiile progresului tehnic rapid. În consecință, ar fi recomandabil să fie considerată o temă orizontală a politicilor Uniunii Europene.

Maximizarea investițiilor în cercetare este legată de rezultatul acestora, de eficiența lor, precum și de capacitatea pieței unice de a integra diversificarea și potențialul de noi sectoare de piață generate.

În consecință, Partidul Social Democrat susține adoptarea opiniei privitoare la comunicarea nr. 306, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Gavrilă Camelia, PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Documentul lansat în discuție merită atenția noastră și din perspectiva profesorilor, a dascălilor, a reprezentanților,

în general, ai societății interesate de viitor și cu privirea spre secolul XXI, care trebuie să fie al cercetării, al inovării.

Observăm că orizontul Comisiei spre următorul exercițiu financiar transferă sau asigură o continuitate de la acel Consiliu European al Cercetării spre un Consiliu European al Inovării.

Cred că, din perspectiva noastră, dincolo de frumusețea cuvintelor și de seducția acestor concepte, trebuie să creăm o cultură a cercetării și a inovării, din anii universitari, de studenție, dar și mai devreme, chiar din zona învățământului liceal, atunci când o predare și o stimulare a gândirii critice, a sistemului asociativ, comparativ, a puterii de a formula opinii și judecăți de valoare, a realizării de microproiecte de cercetare.

Se pot realiza toate acestea ca un fel de anticameră, înainte de marea cercetare pe care o realizezi fie în anii de studenție, în anii de doctorat și în anii de profesie, mai departe.

De remarcat ar fi că, poate, și investiția privată în cercetare ar trebui să fie mai mare. Și, de asemenea, poate că – tot se apropie un moment în care vom realiza un nou proiect bugetar – fondurile alocate pentru cercetare trebuie să aibă consistența necesară, așa cum și documentele europene sugerează.

De altfel, și alte țări au deficiențe, prin analiza alocărilor din PIB pentru cercetare. Dar, pentru că Europa este în preajma unor competiții mari la nivel global și pentru că forța și inteligența europeană sunt probate, cred că acest lucru trebuie să se regăsească și în investiții, și în cultura aceasta, de care vorbeam, a inovării și a cercetării, ca strategii guvernamentale și ca strategii educaționale, încă din anii liceali, cum spuneam, universitari, dar și în cultivarea respectului pentru cercetător, în selecția cercetătorilor și în crearea unei cariere și a unor investiții care să fie atractive, pentru ca produsele, care de multe ori sunt foarte valoroase, să poată să intre pe această piață concurențială.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

## Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, nefiind obiecții sau comentarii, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Finalizarea unei piețe unice digitale de încredere pentru toți – Contribuția Comisiei la reuniunea informală a liderilor UE privind protecția datelor și piața unică digitală, desfășurată la Sofia la 16 mai 2018; COM(2018) 320. Este proiectul de hotărâre nr. 45.

Vă rog.

Dacă îmi permiteți, o să vă întrerup o secundă, înainte de a începe.

Aș vrea să

Cu majoritate de voturi, s-a prelungit programul, cu 15 minute.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut în vedere, la elaborarea acestei opinii: proiectul de opinie al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților; precum și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia noastră salută progresele Comisiei Europene în asigurarea protecției depline a vieții private și a datelor cu caracter personal ale cetățenilor și susține accelerarea finalizării în 2018 a pieței unice digitale.

Considerăm că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a identifica și a proteja legal noile informații cu caracter personal rezultate din prelucrarea datelor personale pentru care persoana în cauză și-a dat acordul, dar despre a căror posibilitate de a fi generate ca rezultat al aplicării unor algoritmi sau pe alte căi nu avea cunoștință la momentul acordării consimțământului.

Recomandăm ca măsurile care se preconizează la nivelul Uniunii referitoare la protecția datelor personale să ia în considerare relevanța metadatelor și să includă un cadru de protecție a acestora, dacă se va demonstra a fi necesar.

Totodată, recomandăm ca măsurile de sprijinire diferențiate între statele membre să fie făcute în așa fel încât să reflecte inegalitățile zonale și sociale dintre nivelurile de conștientizare ale cetățenilor cu privire la faptul că datele lor ar putea fi utilizate în mod abuziv, dacă nu sunt protejate corespunzător.

Considerăm că gestionarea transformării digitale într-o abordare cu adevărat europeană, bazată pe valorile fundamentale comune, în scopul consolidării pieței unice digitale și al protecției datelor personale, necesită o acțiune armonizată la nivelul Uniunii, care să extindă și să aprofundeze ceea ce s-a realizat până în prezent în domeniul pregătirii noii generații pentru societatea digitală, inclusiv prin atragerea agențiilor europene relevante, precum și prin antrenarea resurselor educative extracurriculare în domeniul tehnologiei informației, al pedagogiei integrate, al științelor și ingineriei.

Da. Mulțumesc. Domnul Mușoiu Ștefan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Normele Uniunii Europene privind protecția datelor permit libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, din care poate fi generată masa critică de date esențiale pentru o economie puternică bazată pe date.

Digitizarea este esențială pentru menținerea și crearea, în viitor, de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Recomandarea Comisiei Europene privind măsurile de combatere eficace a conținutului ilegal online vizează adoptarea de măsuri specifice adresate platformelor și statelor membre, pentru a îmbunătăți detectarea, eliminarea și prevenirea conținutului ilegal.

Datele vor stimula inovarea digitală, cu condiția ca în paralel să se realizeze investiții în capacitățile digitale necesare pentru a prelucra cantități mari de date, care cresc exponențial.

Recentul pachet privind datele va debloca potențialul datelor publice și al datelor științifice și va permite reutilizarea acestora de către întreprinderile europene nou-înființate.

Posibilitatea reutilizării datelor este esențială în activitățile de analiză a volumelor mari de date și va stimula creșterea economică, va contribui la inovare și la abordarea principalelor provocări sociale, precum asistența medicală sau mijloacele de transport în comun.

Avansul rapid al internetului lucrurilor, al roboticii de automatizare a proceselor și al altor asemenea tehnici necesită un cadru legislativ flexibil la nivelul Uniunii, care să poată fi modificat rapid, pentru a asigura în aceste condiții funcționarea pieței libere, a liberei concurențe și a drepturilor cetățenilor.

Grupul PSD susține adoptarea opiniei referitoare la comunicarea COM(2018) 320, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Gudu Vasile.

## **Domnul Vasile Gudu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Finalizarea Agendei unice digitale este unul dintre obiectivele asumate de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Ca urmare a acestui fapt, prin intermediul documentului analizat astăzi, Comisia Europeană invită Consiliul European să impulsioneze soluționarea chestiunilor restante legate de protejarea și utilizarea datelor, astfel încât Uniunea să poată valorifica întregul potențial al economiei bazate pe date.

Mai mult decât atât, în opinia instituției europene, viitorul cadru financiar multianual post-2020 trebuie să conțină măsuri concrete, menite să sprijine cercetarea și inovarea, politica de coeziune și mecanismul în conectarea Europei.

Scopul final al documentului este acela de a transforma Uniunea Europeană într-un actor competitiv în economia mondială bazată pe date.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Seidler Cristian Gabriel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Nu știu dacă ați reușit să citiți textul acestui COM. V-aș atrage atenția asupra punctului 1. Și o să vă citesc: „Camera Deputaților salută progresele Comisiei Europene în asigurarea protecției depline a vieții private și a datelor cu caracter personal ale cetățenilor...” Și textul curge mai departe.

Ar fi de dorit ca această Cameră să poată saluta progresele nu doar ale Comisiei Europene, ci, mai ales, ale Guvernului României, în materie.

Din păcate însă, avem un consilier al doamnei prim-ministru care, în ciuda a ceea ce vom vota, foarte probabil, în acest text, publică date cu caracter personal, date medicale cu caracter personal, ale oponenților politici. Vedeți dumneavoastră, aceeași metodă...

Deci...

...a mai fost utilizată...

Deci... vă rog să încetați, pentru că am să cer sancționarea dumneavoastră, în caz contrar.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Chiar vă rog.

Domnule președinte,

La punctul 1..., la punctul 1 al proiectului de hotărâre – vă citesc, poate nu erați atent – se spune: „Camera Deputaților...”

Invit următorul deputat, vă rog.

„...salută progresele...”

Chiar vă invit să nu-mi tăiați microfonul, în timp ce vă citesc din textul hotărârii pe care o supuneți votului...

Mulțumim frumos.

L-am citit. Eu vă spun să reveniți la subiect.

...v-aș ruga să reveniți la subiect.

„Camera Deputaților salută progresele...”

Deci vă somez...

Da. Cred că pot să-mi exprim părerea de la microfonul Camerei Deputaților fără să fiu cenzurat politic. Mulțumesc.

Încă o dată, vă atrag atenția că nu sunteți la subiect.

Iar eu vă atrag atenția...

Deci dacă-mi veți spune...

...că vorbesc la subiect.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Dacă îmi veți spune unde se vorbește în COM-ul respectiv despre anumite persoane...

Deci, dacă vă faceți că nu înțelegeți, este un alt subiect, da?

Domnule președinte, Dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți...

Deci... vă...

La punctul 1...

Deci... vă rog...

Eu vă citesc din textul hotărârii...

„...Comisiei Europene...”

...să reveniți la subiect.

Eu vă somez să nu mă somați în timp ce tocmai citesc...

Închidem ședința de astăzi...

...proiectul hotărârii pe care...

...având în vedere tulburarea.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

...o

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, din 17 septembrie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Astăzi, următorii deputați au de primit răspunsuri la întrebările pe care le-au pus: domnul Codreanu Constantin, domnul Cozmanciuc Corneliu Mugurel și domnul Popescu Pavel.

Din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Șaramet Veaceslav adresează răspunsul domnului Codreanu Constantin, de la Grupul PMP.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea nr. 5.050A din 2018 adresată de domnul deputat Constantin Codreanu, vă comunicăm următoarele:

Programul de tabere „ARC” – 2018 include organizarea unor tabere de vară, în perioada iulie–august, precum și a unor tabere de iarnă, în luna noiembrie.

Anul acesta, numărul locurilor alocate de Guvern participanților la taberele ARC a crescut cu 50%, de la 2.000 la 3.000 de locuri. Activitățile organizate în cadrul programului sunt diverse și toate au fost dedicate anului centenar. De altfel, și ediția de anul acesta a fost sub egida Centenarului.

În privința selecției participanților: este realizată de către asociația din țările unde se regăsesc comunități de români, în limita locurilor alocate de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Criteriile de selecție ale participanților sunt următoarele: sunt români de pretutindeni; se recomandă, în același timp, o vârstă între opt și 18 ani; participă pentru prima dată la Programul „ARC”; au cunoștințe de bază ale limbii române; sunt câștigători ai olimpiadelor, concursurilor naționale și internaționale sau au rezultate bune la învățătură – pentru că susținem meritocrația; au rezultate și aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice etc. sau au rezultate remarcabile în promovarea identității românești. Și, în același timp, să îndeplinească toate cerințele pentru deplasarea în România, fie că este vorba de pașaport, viză, aviz epidemiologic etc.

În cadrul taberelor de vară, desfășurate la Sulina, în județul Tulcea, între 26 iunie și 28 august – în total nouă serii –, și la Oglinzi, Neamț, între 25 iunie și 31 iulie – în total cinci serii –, au fost alocate, cum spuneam mai devreme, 2.700 de locuri, fiind ocupate de un număr de 2.599 de participanți.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a alocat participanților din Serbia un număr de 281 de locuri. Pentru Serbia de Răsărit au fost alocate 134 de locuri, iar pentru Voivodina un număr de 147 de locuri.

Vă mulțumesc.

Ministerul Afacerilor Externe. Maria Magdalena Grigore, secretar de stat, răspunde domnului Codreanu Constantin, PMP.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule deputat Constantin Codreanu, ca urmare a solicitării, interpelării dumneavoastră din data de 4 septembrie 2018, prin care ne-ați adresat o solicitare referitoare la lista instituțiilor de învățământ preșcolar din Republica Moldova construite, renovate sau dotate cu sprijinul financiar al României, vă prezint în continuare o serie de elemente de interes:

1. Până în prezent, România a acordat 26 de milioane de euro pentru reabilitarea instituțiilor școlare din Republica Moldova, alocate astfel: 20 de milioane de euro în prima tranșă și 3 milioane de euro în tranșa a doua – ambele în 2014 –, respectiv 3 milioane de euro, tranșa a treia, în 2016.

Menționăm că tranșele RO1 și RO3 au fost finanțate prin acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, prin implementarea Programului de asistență tehnică și financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de către România Republicii Moldova, iar tranșa a doua, prin Mecanismul asistenței oficiale pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe.

A doua problematică. Listele complete ale instituțiilor de învățământ preșcolar din Republica Moldova construite, renovate sau dotate cu sprijinul financiar al României, inclusiv sumele acordate în cazul fiecărei instituții, pot fi consultate în anexele la prezenta interpelare. Precizăm că sumele aferente tranșelor I și III sunt exprimate în euro și în lei moldovenești, iar cele din tranșa a II-a doar în lei moldovenești.

Precizăm că principiul promovat permanent de partea română în dialogul cu autoritățile Republicii Moldova, în vederea întocmirii listelor instituțiilor preșcolare, este distribuția cât mai extinsă a comunităților beneficiare, indiferent de etnia, limba vorbită sau confesiunea acestora sau de opțiunea politică a autorităților din cele două comunități.

Totodată, ca urmare a fluctuației cursului valutar, la prima tranșă au apărut economii în valoare de 780.000 de euro, direcționate către Liceul cu predare în limba română „Mihai Eminescu” din orașul Comrat, ca urmare a schimbului de scrisori dintre Republica Moldova și România.

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul Mihai Valeriu, subsecretar de stat, răspunde domnului Cozmanciuc Corneliu Mugurel, PNL. **Domnul Valeriu Mihai** – _subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Clarificări cu privire la protestul diasporei din data de 10 august”, precizez faptul că am prezentat public informațiile în ceea ce privește evenimentul în discuție, atât cu ocazia celor două declarații de presă pe care le-am susținut, cât și în luarea de cuvânt în plenul Camerei Deputaților din data de 11 septembrie 2018.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a întocmit o informare privind manifestația de protest desfășurată în data de 10 august, care a fost pusă la dispoziția Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Senatului și Camerei Deputaților, precum și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care are în instrumentare o cauză penală referitoare la modul de acțiune a structurilor specializate ale Jandarmeriei Române pe timpul evenimentului din data de 10 august.

Așadar, aspectele la care faceți referire fac obiectul unei anchete penale, astfel că, având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, instituția noastră nu poate oferi alte informații privitoare la subiectul în discuție.

Vă mulțumesc.

Semnează doamna ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Vă mulțumesc.

Tot din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul subsecretar de stat Mihai Valeriu răspunde domnului Codreanu Constantin.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Numărul actualizat al cetățenilor români deținători ai pașapoartelor de tip CRDS – cetățeni români cu domiciliul în străinătate”, facem următoarele precizări:

Din informațiile puse la dispoziție de către Direcția Generală de Pașapoarte reiese faptul că numărul actualizat al cetățenilor români deținători de pașapoarte cu mențiunea statutului de domiciliu, valabile sau expirate, este de 782.641. Dintre aceștia, 465.596 dețineau pașapoarte valabile la data de 12 septembrie 2018.

De asemenea, precizăm faptul că Direcția de Pașapoarte nu deține date cu privire la cetățenii români care au reședința în străinătate, dar care nu și-au formalizat șederea într-un alt stat.

În acest context, vă înaintăm alăturat, defalcat pe țări, tabelul privind numărul actualizat al cetățenilor români

deținători de pașapoarte cu menționarea statului de domiciliu, valabile sau expirate, precum și numărul deținătorilor de pașapoarte cu menționarea statului de domiciliu, valabile la data de 12 septembrie 2018.

Referitor la solicitările dumneavoastră de la punctele 3 și 4, precizăm faptul că Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, nu are competențe legale în sensul celor menționate în cuprinsul celor două solicitări, atribuțiile instituției noastre rezumându-se, conform Legii nr. 208, la comunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a datelor care se înscriu în Registrul electoral, pentru fiecare alegător.

De asemenea, menționăm faptul că Autoritatea Electorală Permanentă este instituția administrativă cu competență generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumului, precum și de a elabora și a propune îmbunătățirea sistemului electoral, context în care apreciem că informațiile cu privire la problematica enunțată de dumneavoastră în întrebare vă pot fi puse la dispoziție de către această instituție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ministerul Sănătății solicită amânare cu privire la răspunsurile pe care trebuie să le adreseze domnului Popescu Pavel, respectiv problemele ridicate în întrebările cu nr. 4.962A și 4.965A.

Lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința din 17 septembrie 2018: Daniel Olteanu, ALDE – o interpelare; Silviu Deheleanu, USR – două interpelări; Vasile Cristian Achiței, PNL – o interpelare; Pavel Popescu, PNL – o interpelare; Iulian Bulai, USR – o interpelare; Liviu Ionuț Moșteanu, USR – două interpelări; Oana Mioara Bîzgan-Gayral, neafiliat – o interpelare, Varujan Vosganian, ALDE – o interpelare; Dumitru Lovin, ALDE – două interpelări; Tinel Gheorghe, PNL – o interpelare; Ilie Toma, PSD – două interpelări; Elvira Șarapatin, PSD – o interpelare; Tamara Dorina Ciofu, PSD – o interpelare; Maricela Cobuz, PSD – două interpelări; Vlad Emanuel Duruș, USR – o interpelare; Matei Adrian Dobrovie, USR – o interpelare; Cristina Mădălina Prună, USR – o interpelare; Sergiu Cosmin Vlad, USR – o interpelare; Vasile Axinte, PSD – o interpelare; Emanuel Ungureanu, USR – o interpelare; Constantin Codreanu, PMP – o interpelare; Camelia Gavrilă, PSD – o interpelare, Marius Pașcan, PMP – o interpelare; Eugen Tomac, PMP – o interpelare.

Toți cei 24 din această listă, cu excepția domnului Tinel, au depus interpelările în scris.

Ar trebui să facem o verificare, să vedem dacă nu cumva se confundă întrebările cu interpelările, că prea sunt numai interpelări aici. Este o deosebire foarte mare între o întrebare și o interpelare. Adică sunt convins că multe dintre ele sunt întrebări.

Domnul Tinel Gheorghe are o interpelare pe care vrea să o facă. Îl invit la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, și are ca obiect „Aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 228/2018, Programul «Tomate»”.

Pe scurt, Programul „Tomate” s-a blocat și la nivel național, și în județul Ialomița și doresc să aflu informații și detalii despre ce se întâmplă cu acest program și când va fi deblocat, sumele care sunt alocate anul acesta și care sunt măsurile compensatorii pentru fermierii care au depus cereri de solicitare pentru finanțare pe Programul „Tomate”? De azi n-au mai primit banii corespunzători. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă colegii care au depus interpelările respective se află în sală și doresc să le susțină personal? O secundă.

Citesc lista și, cum vă auziți strigați, apăsați pe buton ca să vă înscrieți la vorbitor: Daniel Olteanu, Silviu Dehelean, Vasile Cristian Achiței, Pavel Popescu, Iulian Bulai, Liviu Ionuț Moșteanu, Oana Mioara Bîzgan, Varujan Vosganian, Dumitru Lovin, Tinel Gheorghe, Ilie Toma, Elvira Șarapatin, Tamara Dorina Ciofu, Maricela Cobuz, Vlad Emanuel Duruș, Matei Adrian Dobrovie, Cristina Mădălina Prună, Sergiu Cosmin Vlad, Vasile Axinte, Emanuel Ungureanu, Constantin Codreanu, Camelia Gavrilă, Marius Pașcan, Eugen Tomac. Bun. O luăm în ordine. Domnul Toma Ilie?

Domnule președinte, Stimați colegi,

Interpelarea mea face referire la reluarea transportului de călători pe linia ferată între stațiile Simeria și Hunedoara.

Un scurt preambul de zece secunde. Această circulație a fost oprită. Această rută nu mai funcționează de aproximativ opt luni, deci Hunedoara este probabil singurul municipiu din țară care nu mai are legătură pe linia ferată și transportul de călători.

Am mai făcut o interpelare sau chiar două la Ministerul Transporturilor. Mi s-a dat un răspuns că se realizează o licitație pentru înscriere și se arată că:

În conformitate cu prevederile legale, secțiile de circulație au fost scoase la licitație prin Bursa Română de Mărfuri, însă la licitațiile publice organizate lunar, începând din anul 2016 și până în prezent, nu s-a prezentat niciun ofertant pentru închirierea secției Simeria–Hunedoara, respectiv grupul din care fac parte Simeria–Peștiș și Simeria–Hunedoara, neinteroperabile. Legislația prevede reluarea procedurii de licitație a infrastructurii feroviare, în vederea închirierii până la adjudecare, și încheierea unui contract, în condițiile legii.

Totodată, conform art. 10 din anexa nr. 1 la HG nr. 643/2011 pentru aprobarea condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR” a unor părți ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și gestionarea acestora, pentru secțiile aparținând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfășoară și transport de călători se va proceda astfel:

CNCF „CFR” – SA va continua să asigure administrarea secțiilor respective și va relua procedura de licitație, în condițiile legii.

Am făcut un tabel cu prețuri, prin care se încearcă a se scoate la licitație linia de cale ferată Simeria–Hunedoara. Nu este chiar un preț rentabil. Am făcut un tabel; nu vi-l mai citesc, că nu are rost.

Menționez că relieful pe ruta Simeria–Peștiș–Hunedoara nu este muntos, nu sunt tuneluri, există doar trei podețe și o pantă cu o înclinație de sub doi la mie. În prezent, serviciul de transport călători pe ruta Simeria–Peștiș și Simeria–Hunedoara este sistat.

Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul locuitorilor municipiului Hunedoara, vă rog să îmi comunicați care sunt indicatorii pe baza cărora s-a stabilit prețul minim de pornire per secție 2018 – lei/an fără TVA – și de ce prețul de închiriere pentru grupul 1 Simeria–Peștiș și Simeria–Hunedoara are o asemenea valoare și când CFR

Vă mulțumesc.

Domnul Ungureanu Emanuel Dumitru.

Interpelarea mea are ca obiect „Situația achizițiilor suspecte efectuate de conducerea Spitalului Județean de Urgență Cluj în intervalul 2016–2018 și alte probleme foarte grave din cadrul aceluiași spital” și se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Stimată doamnă ministru al sănătății, Sorina Pintea, Vă solicit să trimiteți în regim de urgență Corpul de control al Ministerului Sănătății pentru a verifica achizițiile efectuate de către conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca între anii 2016–2018.

Doamnă ministru Sorina Pintea,

Pacienții care se adresează secției de ortopedie din cadrul SCJ Cluj se plâng foarte des de lipsa protezelor ortopedice, iar cei de pe secția ORL de lipsa implanturilor cohleare și a altor dispozitive medicale care asigură recuperarea unor deficiențe organice sau funcționale. Aceleași probleme apar și pe alte secții ale aceluiași spital.

Ca exemplu, la Spitalul Județean Cluj au fost achiziționate numai în anul 2018 proteze ortopedice de aproape 15 milioane de lei, cu prețuri ce par a fi supraevaluate.

De asemenea, prețurile la alte echipamente medicale și materiale sanitare achiziționate au valori care depășesc media valorilor existente în SEAP.

Ca urmare a achiziției la prețuri supraevaluate, pacienții nu primesc, de regulă, dispozitivele de care au nevoie sau, mai rău, sunt obligați să le procure cu resurse proprii, cu toate că statul român este obligat, prin Constituție, să le asigure, în baza calității de asigurat pe care o au acești bolnavi.

Având în vedere aceste informații primite de la pacienții afectați de aceste abuzuri vă rog să dispuneți o verificare a achizițiilor publice care s-au efectuat la SCJU, în vederea stabilirii legalității acestora. De asemenea, dacă materialele sanitare și medicamentele achiziționate sunt în concordanță cu nevoile imediate ale secțiilor care fac parte din același spital.

Vă reamintesc, doamnă ministru, și de gravele probleme sesizate Ministerului Sănătății în luna iunie a acestui an prin adresa din 28 iunie 2018, cu nr. de înregistrare 32.346, prin care vă rugam să mobilizați Direcția de Sănătate Publică Cluj și Inspecția Sanitară pentru a lua măsuri cu privire la problemele sesizate în privința transportului și a depozitării hranei pentru pacienții îngrijiți pe secțiile aceluiași spital, situația dramatică a condițiilor de muncă a personalului serviciului de anatomopatologie, situația camerei de gazare din cadrul farmaciei spitalului etc.

Vă mulțumesc.

În mod normal epuizăm timpul la 18.15; pentru că a fost decalat cu un sfert de oră, vom sta aici până când toți colegii prezenți în sală își vor putea susține întrebările și interpelările.

Totodată, v-aș ruga să vă încadrați în termenul de trei minute.

Mulțumesc.

Urmează doamna Ciofu Tamara Dorina.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este „Includerea copiilor cu autism printre beneficiarii îngrijirii paliative, pediatrice, astfel încât să fie eliberat certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani”.

Având în vedere emiterea, în prima parte a acestui an, a Ordinului ministrului sănătății nr. 253/2018, cu anexele aferente, pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcționare și autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, vă rog să-mi comunicați dacă sunteți de acord cu modificarea acestuia astfel încât și minorii diagnosticați de medicul specialist cu autism să beneficieze de certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani.

În prezent, deși pentru copiii cu handicap a căror afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative certificate de medicul de specialitate Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani, în anexa nr. 3 a Ordinului nr. 253/2018 minorii cu autism nu se regăsesc printre beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative.

În acest sens, consider că trebuie corectată o astfel de situație, pentru a nu exista niciun fel de discriminare între copiii care suferă de diferite afecțiuni grave, ce le afectează modul de viață, așa cum este, de exemplu, autismul, care presupune o tulburare de dezvoltare considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei.

Cred cu tărie că efectele autismului și ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate, acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranță, deschidere și apropiere.

În cele din urmă, cred că toți putem fi de acord că scopul nu trebuie să fie instituționalizarea și izolarea de societate, ci integrarea și participarea, pe cât posibil, la viața socială.

Solicit răspuns în scris.

Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoșani.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Duruș Vlad Emanuel. Se pregătește domnul Achiței Vasile Cristian, PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dănuț Andrușcă, ministrul economiei.

Stimate domnule ministru,

Am fost acum aproximativ trei săptămâni în localitatea Băiuț, la galeria minei Brainer, acolo unde a avut loc accidentul ecologic soldat cu poluarea întregii zone.

Am constatat, cu neplăcută surprindere, faptul că entitățile juridice aflate în portofoliul ministerului pe care-l conduceți și în subordinea Ministerului Mediului își fac treaba cu mult neprofesionalism. Mă refer la compania Remin și la Comisariatul Județean Maramureș al Gărzii Naționale de Mediu.

În urma acelui nefericit eveniment anterior menționat, Garda de Mediu a impus companiei Remin și firmei Conversmin – cea care a făcut lucrările de închidere și ecologizare ale respectivului perimetru – unele măsuri de conformare și de anulare a pericolului pe care îl reprezintă deversările necontrolate de ape de mină.

Unele dintre măsuri trebuiau îndeplinite până la finalul lunii mai, iar cea mai importantă sarcină – construirea unei stații de epurare a apelor de mină – ar trebui realizată până în iunie 2019.

După cum spuneam, am fost pe teren și am văzut lucrările. Este greu să le caracterizez. De altfel, mi-e dificil să găsesc cuvintele potrivite pentru atâta dezinteres arătat de instituțiile anterior menționate.

Stimate domnule ministru,

Aveți responsabilitatea pentru sănătatea și siguranța maramureșenilor. Este de datoria ministerului și vă solicit să acordați de urgență sume pentru a pune în siguranță aceste perimetre nocive.

Una dintre măsurile obligatorii este construirea unei stații de epurare.

De asemenea, vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți câți bani ați cuprins în rectificarea bugetară din acest an pentru începerea lucrărilor la acest obiectiv, care, vă reamintesc, trebuie să fie gata până anul viitor, în luna iunie.

Ce sume veți aloca din bugetul pe 2019?

Și vă rog să-mi răspundeți, domnule ministru, care au fost sumele cheltuite până în acest moment pentru închiderea și ecologizarea Minei Brainer și dacă în planul de închidere era prevăzută construirea unei stații de epurare?

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Achiței Vasile Cristian, PNL. Se pregătește domnul Vlad Sergiu Cosmin, USR.

## Domnule președinte,

Interpelarea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, privitor la modernizarea drumului național 29D Botoșani–Ștefănești, km 2 + 800 – 18 + 500 și km 21 + 800 – 48 + 146.

Stimate domnule ministru,

Drumul național 29D Botoșani–Ștefănești este o axă rutieră extrem de importantă pentru județul Botoșani, legând partea de est a județului, cu o populație de aproximativ 100.000 de locuitori, cu municipiul reședință de județ și deservind, în același timp, punctul vamal și de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Stânca-Costești.

În consecință, modernizarea DN 29D reprezintă o urgență majoră, cu impact social și economic major.

Vă rugăm deci să ne comunicați:

1. În ce stadiu se află, la această dată, proiectul de investiții „Modernizare DN 29D Botoșani–Ștefănești”?

2. Când estimați că vor fi aprobați indicatorii tehnicoeconomici ai proiectului, care să permită emiterea unei hotărâri a Guvernului referitoare la acest obiectiv de investiții?

3. Cum vă raportați la următoarea declarație a senatorului PSD Federovici Doina, datată 1 iulie 2018, referitoare la garanțiile pe care dumneavoastră, personal, le-ați dat privind termenele de implementare a proiectului de modernizare a DN 29D: „Din discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru Șova și cu directorul general de la CNAIR, proiectul a trecut de CTE-ul mic cu privire la siguranța circulației. Săptămâna viitoare va intra în CTE-ul mare și urmează promovarea hotărârii Guvernului. Am primit toate garanțiile, astfel încât până la rectificarea bugetară, dacă sunt făcuți acești pași, să promovăm și hotărârea Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.”

Menționez că rectificarea bugetară, în vigoare din data de 7 septembrie, nu cuprinde nicio referire la proiectul ce constituie subiectul prezentei interpelări și că nici hotărârea Guvernului referitoare la modernizarea DN 29D nu a fost emisă până la această dată.

În atari condiții:

4. Putem considera că v-ați încălcat angajamentele ferme pe care declară senatorul Federovici că vi le-ați luat, neonorând „toate garanțiile în privința proiectului de investiții de modernizare a drumului național 29D Botoșani–Ștefănești”?

Da. Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin. Se pregătește domnul Codreanu Constantin. Când spun „se pregătește”, îl rog să vină mai în față, să nu mai...

Bună ziua!

Interpelare adresată domnului Dănuț Andrușcă, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: „Situația de la Sanevit – SA”.

Stimate domnule ministru,

Deși nu mai are activitate de producție din aprilie 2013, Sanevit – SA nu este în vreo formă de organizare juridică – insolvență, faliment –, iar fabrica pare să nu aibă nici conducere și pare să fie și părăsită.

Din anul 2010 au fost investitori interesați să cumpere fabrica și să relanseze producția, dar, din păcate, a fost scoasă la vânzare foarte târziu și la un preț foarte mare.

În prezent, fabrica este într-o stare de degradare continuă: plouă prin acoperiș și se deteriorează atât clădirea, cât și utilajele; nu s-a făcut nicio conservare a clădirii și a utilajelor; puținii angajați se ocupă doar de pază.

Fabrica are datorii către bugetul de stat și bugetul local, precum și către salariați.

Nu s-au mai făcut plăți salariale din anul 2013; sunt restanțe salariale către actualii și către foștii salariați.

Toți angajații care au de primit drepturi salariale au acționat fabrica în judecată, au câștigat procesele, iar un executor judecătoresc a instituit sechestru pe o parte din utilaje, urmând să le scoată la vânzare.

Vă rog să-mi comunicați care este poziția Ministerului Economiei referitor la fabrica de seringi din Arad, Sanevit – SA, care este statutul juridic al firmei și care sunt intențiile viitoare ale ministerului referitoare la această firmă.

Vă rog să-mi răspundeți oral, precum și să trimiteți răspunsul pe mail.

Vă mulțumesc.

Vlad Sergiu Cosmin, deputat al USR de Arad.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este următorul: „Stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federația Rusă a tezaurului Băncii Naționale a României evacuat la Moscova”.

## Mult stimate domnule ministru,

Tezaurul Băncii Naționale a României evacuat la Moscova începând cu luna decembrie 1916 și depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, în compartimentul rezervat sucursalei moscovite a Băncii de Stat a Rusiei, a fost practic confiscat de Rusia sovietică.

Această problemă a marcat negativ relațiile românosovietice și, după 1991, pe cele româno-ruse, în pofida faptului că în anii 1935 și 1956 au avut loc restituiri care au vizat alte bunuri decât aurul Băncii Naționale a României depozitat la Moscova.

Așa cum se cunoaște, statul român și Banca Națională a României nu au renunțat niciodată la tezaurul BNR și au întreprins constant demersuri pentru recuperarea acestuia.

La 4 iulie 2003 a fost semnat Tratatul privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, ocazie cu care problema tezaurului BNR la Moscova a fost readusă în discuțiile oficiale româno-ruse.

Această chestiune a făcut obiectul declarației comune a miniștrilor afacerilor externe ai României și Federației Ruse, care au agreat înființarea unei comisii mixte pentru studierea problemelor izvorâte din istoria complicată a relațiilor bilaterale româno-ruse, inclusiv problema tezaurului BNR depus la Moscova și confiscat de Rusia.

Comisia mixtă româno-rusă a avut patru sesiuni între anii 2003 și 2016, reprezentanții statului român prezentând documentele originale care atestă predarea tezaurului BNR reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componența rusă a comisiei mixte.

În această situație, ținând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

Care este stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federația Rusă a tezaurului BNR evacuat la Moscova?

Domnul Axinte Vasile, PSD. Se pregătește doamna Cobuz Maricela, PSD.

Interpelare adresată Ministerului Sănătății, doamnei ministru Sorina Pintea.

Spitalul municipal de urgență tratează anual 70.000 de pacienți în Compartimentul de urgențe, care este insuficient pentru tratarea tuturor urgențelor majore sau cu risc vital.

Menționez faptul că municipiul Pașcani se află la confluența a trei județe – Iași, Suceava, Neamț – și la o distanță de aproximativ 70 de km față de cele trei reședințe ale județelor. Heliportul din incinta spitalului este funcțional deja de cinci ani.

A fost depus un studiu de fezabilitate la sediul Ministerului Sănătății care prevede construirea unui corp de clădire UPU nou, alăturat clădirii existente a spitalului municipal de urgență, care să aibă ca scop asigurarea tratării urgențelor majore sau cu risc vital.

La interpelarea din 4.04.2017 am primit răspunsul nr. 3.345, prin care eram înștiințat că sursa de finanțare pentru proiectare și execuție UPU Pașcani va fi asigurată de la bugetul de stat, iar 10% va fi contribuția consiliului local, dar fără să fie prevăzut un termen anume.

Având în vedere cele menționate, vă rog să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Putem considera răspunsul la interpelare serios unul și asumat de către minister?

2. Când se poate semna un contract de finanțare pentru proiectare și execuție UPU Pașcani? Solicităm răspuns în scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Iași, Vasile Axinte.

Da. Vă mulțumesc. Doamna Cobuz Maricela.

Interpelare adresată domnului Petru Bogdan Cojocaru, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

Obiectul interpelării: „Românii care folosesc cartele PrePay de la operatorii de telefonie mobilă din țară sunt nevoiți să plătească suplimentar pentru taxele de roaming”. Stimate domnule ministru,

În România sunt foarte mulți cetățeni care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay de la operatorii de telefonie mobilă. Aceștia aduc un venit substanțial operatorilor datorită reîncărcărilor periodice, lunare, pentru activarea unor oferte naționale, precum și internaționale. Foarte mulți dintre aceștia călătoresc în afara țării, în statele membre UE, fie că vorbim de concedii, vacanțe sau călătorii în interes de serviciu.

Consumatorii care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay sunt nevoiți să plătească suplimentar pentru activarea serviciilor de roaming. Astfel, banii cetățenilor ajung în buzunarele marilor operatori de telefonie mobilă, cum ar fi Orange, Vodafone, Telekom și alții.

În ultima perioadă am primit la cabinetul parlamentar, din partea cetățenilor din Suceava, numeroase solicitări în privința eliminării acestor taxe suplimentare și a posibilității de a utiliza în statele membre UE ofertele naționale deja active.

Un caz concret. Un cetățean care folosește cartela reîncărcabilă PrePay de la un operator de telefonie mobilă și își activează o opțiune lunară pentru a beneficia de serviciile de telefonie mobilă, în momentul în care acesta dorește să călătorească spre o țară membră UE, este nevoit să plătească suplimentar o taxă de 8-10 euro, în funcție de operatorul de telefonie mobilă, pentru a putea beneficia de serviciile de roaming. Mai mult decât atât, opțiunea națională deja activă îi va fi dezactivată, pentru a putea fi activă opțiunea de roaming.

Acesta este un furt din buzunarul cetățenilor și un câștig enorm pentru marii operatori de telefonie mobilă din România.

Sunt cazuri în care românii au activat opțiunea națională doar de câteva zile și sunt nevoiți să-și anuleze opțiunea, pentru activarea alteia, în vederea beneficierii de serviciile de roaming în statele membre ale Uniunii Europene.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Da. Vă mulțumesc. Domnul Lovin Dumitru, ALDE. Urmează doamna Șarapatin Elvira.

Sigur, poftiți. Dar aceasta era ordinea de pe ecran.

Nu. Deci am rugat să se înscrie...

Treceți și vorbiți. Deci... între timp vă explic.

Am rugat ca aceia care sunt în sală să apese pe buton. Și am luat ordinea apăsării pe buton. Dânsul a fost mai iute de mână.

Cu scuze, cu mulțumiri, o să fiu succintă.

Interpelarea mea se adresează domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale, și se referă la programele implementate, la strategia eventuală pe termen mediu și lung realizată de Ministerul Educației Naționale în raport cu capacitatea și calitatea locurilor disponibile în cadrul internatelor școlare din România, ținând cont de starea precară a acestora, de importanța și de rolul educațional și de faptul că mulți elevi solicită un loc de cazare.

Conform datelor statistice, raportându-ne la 2016, 52,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani aveau domiciliul în mediul rural. Majoritatea liceelor, a liceelor tehnologice, a școlilor profesionale importante, bine dotate, se află în zona urbană. Fie că se face naveta, fie că se solicită locuri de cazare, e importantă realizarea unor internate, care au o semnificație educațională extrem de importantă, care sunt, de multe ori, într-un grad de degradare avansată, fie că ne referim la calitatea infrastructurii, la dotare, la mobilier sau la fonduri reduse și implicare uneori deficitară din partea autorităților locale.

Câteva situații din județul Iași, câteva exemple edificatoare: Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”, Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă”, Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”.

Dar situațiile acestea se regăsesc într-o măsură sau alta în toate județele.

Din această perspectivă, considerăm că e nevoie de câteva clarificări din partea ministerului legate de capacitatea de cazare prezentă în internatele școlare din România – nu mă refer la cele studențești –, situația celor aflate în curs de reabilitare, de modernizare, programe de finanțare care au fost derulate între anii 2012–2018.

Subliniez, de asemenea, nevoia unei strategii pe termen mediu și lung pentru reabilitarea internatelor și, de asemenea, prinderea unor sume, alocarea unor sume adecvate pentru anul 2019. Pentru că problema este importantă, necesitatea și responsabilitatea unităților școlare, și aceasta este importantă și, de asemenea, implicarea și la nivel de strategie politică, educațională, de nivel guvernamental.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Lovin Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelare.

Domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Deputat Dumitru Lovin, Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea.

- Obiectul interpelării: „Situația proiectului privind crearea

- unui sistem de management al deșeurilor din județul Vâlcea”. Domnule viceprim-ministru,

În urmă cu mai puțin de un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Consiliul Județean Vâlcea semnau contractul de finanțare pentru crearea unui sistem de management al deșeurilor, care presupunea, printre altele, și realizarea unei stații de tratare mecano-biologică, la Roești.

Din păcate însă, proiectul a fost implementat doar parțial, principala sa componentă – stația de la Roești – nefiind realizată nici la ora actuală. Iar asta în condițiile în care pentru Vâlcea a devenit o mare problemă depozitarea gunoiului.

În ultimii ani, proiectul a fost modificat, fazat, iar în 2017 a fost semnat un nou contract de finanțare, în valoare de 32 de milioane de euro, acesta încadrându-se în exercițiul financiar 2014–2020.

Din nefericire, nici acest proiect vital pentru județul Vâlcea nu a fost demarat concret și există temeri că nu va fi realizat la termen.

În aceste condiții, vă rog să-mi prezentați o situație detaliată a acestui proiect, dacă este în grafic, până când trebuie finalizat pentru a nu primi corecții financiare și ce trebuie făcut pentru a-l implementa în bune condiții.

În concluzie, domnule viceprim-ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, deputat Dumitru Lovin. Mulțumesc, domnule președinte.

Da. Mulțumesc.

Nu mai sunt vorbitori... Vă rog.

Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan... Vă rog să mă scuzați, sunt foarte răcită, asta e.

Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan și domnului ministru Tudorel Toader.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Violența împotriva femeilor a fost recunoscută, ca concept, în legislația din România prin ratificarea Convenției de la Istanbul, intrată în vigoare în septembrie 2016.

În acord cu legislația în vigoare, este interzis orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic și implică o atitudine, un limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane, atât în public, cât și în privat.

În urma cercetărilor sociale realizate în ultima perioadă în România, s-a evaluat că în fiecare zi aproape 3.000 de femei sunt agresate.

Cu toate acestea, numărul extrem de redus de acte de violență verbală raportate la autoritățile statului demonstrează lipsa cunoașterii legislației în domeniu și a drepturilor pe care le au victimele acestui tip de agresiune.

Violența verbală presupune utilizarea unui comportament agresiv, gesturi și alte acte intenționate care afectează personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane.

Violența verbală este un abuz cu efecte psihologice importante. Chiar dacă urmele acesteia nu sunt fizic vizibile, ea reprezintă o formă de violență, de care trebuie să ne protejăm.

Așadar, pentru a putea crește nivelul de conștientizare a violenței verbale, precum și a efectelor pe care le generează la nivel psihologic fiecărei femei, consider că este nevoie de o campanie publică pentru prevenirea și combaterea acestei violențe împotriva femeilor.

În urma aspectelor prezentate, vă rog să-mi comunicați ce măsuri ați adoptat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 232 din 2 august 2018, care completează Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevede interzicerea și pedepsirea hărțuirii psihologice atât în public, cât și în privat.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Da. Vă mulțumesc. Am epuizat lista cu toți vorbitorii, ne-am încadrat și în timp.

Voiam să rog colegii, cei puțini, cei care au rămas, să citească regulamentul, să vadă diferența între întrebare și interpelare. E o mare diferență. Și majoritatea din ceea ce am auzit astăzi s-a încadrat la categoria întrebări, și nu...

Stafful tehnic a scris, din _copy-paste_ , „interpelare” la toată lumea.

Bun.

## Ședința este închisă.

Aș dori să se consemneze în stenogramă chemarea la ordine pe care am adresat-o domnului Seidler, de la Grupul USR, urmând a înștiința Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru a propune o sancțiune, dacă este cazul, împotriva Domniei Sale.

Eu înțeleg că este foarte greu să te dezobișnuiești de încălcarea regulamentului, dar orice învăț are și dezvăț.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100379]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 131/24.IX.2018 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei