Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·13 septembrie 2007
procedural · respins
Varujan Pambuccian
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
## Mulțumesc, domnule președinte.
Da, acesta este motivul pentru care am recurs la formula aceasta cu tichetele. Ungaria, de exemplu, a făcut deduceri din impozitul pe venit și majoritatea țărilor așa procedează.
La noi, nemaiexistând globalizarea, este o problemă și nu am găsit altă soluție. Pe de altă parte, costul acestor tichete nu este suportat din suma respectivă, ci este suportat de către angajator. Deci asta este o chestiune în care angajatorul, dacă dorește să ofere această facilitate angajaților, deduce după aceea din impozitul pe salariu. Așa a fost gândit mecanismul.
Suma de care vorbim se acordă o singură dată, aceste tichete pot fi cumulate, deci la nivelul unei familii poate fi cumpărat ceva mai serios pentru uzul familiei respective, în funcție de câte persoane lucrează acolo, iar lucrul pe care vreau să-l spun este o măsură pe care am inițiat-o demult de tot, prima dată vorbind de ea prin 2001. Atunci nu s-a putut, nu erau bani la buget și am recurs la formula aceea cu Programul EURO 200, pe care îl știm cu toții. Acum sunt bani, dar se dorește — nu știu de ce — o achiziție din sursă unică a unor calculatoare, care să fie distribuite după aceea populației școlare. Cred că procedând în felul acesta, din nou ne adresăm unei piețe libere, fără să existe absolut nicio suspiciune că sursa aia unică a fost aleasă într-un fel sau altul, lăsăm fiecare familie să poată să-și dimensioneze..., dacă are deja un calculator, să poată să-și facă un _upgrade_ , sau să-și cumpere software. Ați văzut că măsura este gândită în felul acesta și, până la urmă, în acea familie, dacă există copii, e clar că ei vor fi principalii beneficiari.
Măsura mai are un avantaj: față de cealaltă soluție în care se făcea cumpărarea din sursă unică și în care suma merge mult mai sus, pentru că acolo trebuie asigurat și un anumit gen de conectivitate foarte scumpă, Wi-Fi, aici nu asiguri deloc conectivitatea, îi lași pe oameni să folosească rețelele de bloc existente și în felul acesta reușești să faci o redirecționare a banilor care sunt utilizați în bugetul familiei către industria de comunicații și îți iei înapoi banii pe care i-ai investit, ca stat, în felul acesta, foarte ușor. Investiția pe care o facem este, în mod cert, o investiție în viitorul economic al României. Este bine să privim lucrurile mai larg decât ca o chestiune în care dăm niște bani ca să se întâmple ceva. Nu sunt tichete de masă, nu se cumpără bunuri care se mănâncă și după aceea se duc pe apa Dâmboviței. Aceștia vor fi bani care se investesc în viitorul intelectual.
Cred că putem face modificări. În primul rând, cei care beneficiază sunt mai puțini.... Noi... Căpșunarii... Căpșunarii nu sunt în legea asta.
Sunt cei care lucrează cu carte de muncă pe teritoriul României. Gândiți-vă...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .