Șerban Nicolae

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu constat că de la o vreme se poartă mimatul surprizei. Un proiect de lege care a fost discutat, dezbătut din 2010, de când s-a adoptat el, așa cum s-a adoptat, în vremea Guvernului Boc, dezbătut cu sindicatele pe tot parcursul anului 2014 și pe tot parcursul anului 2015, ajuns la o formă aproape de final înainte de demisia Guvernului Ponta, pare că îi ia pe unii prin surprindere.

Stimați colegi,

Haideți să lăsăm puțin deoparte ipocrizia. Principiile fundamentale ale Legii personalului plătit din fonduri publice rămân valabile. Ceea ce s-a discutat, ceea ce s-a dezbătut în detaliu ține de calcule, de unele oportunități la un anumit moment și de o proiecție pe anii următori.

De aceea, eu, în calitate de inițiator, susțin această propunere legislativă, cu amendamentele admise, dar o să fac câteva observații și în legătură cu cele respinse.

Vreau să fac o precizare. Am auzit, nu o dată, acea formulă ipocrită în care unii plâng de mila militarilor. Dacă ar fi cinstiți, ar citi textul complet. Șeful Statului Major General nu era prevăzut separat, spre exemplu, de ceilalți șefi din structurile militarizate, respectiv de prim-adjunctul ministrului de interne, șeful Departamentului de Ordine, Siguranță Publică, de prim-adjunctul directorului SRI, de prim-adjunctul directorului SIE, de directorul STS și de directorul SPP. Dar, dintr-o ipocrizie pe care mi-e greu s-o înțeleg de la acest microfon, vorbim doar de militari, ca și cum militarii ar fi nedreptățiți.

Să știți că, pe lângă indexul salarial prevăzut și de coeficient, există și solda militară de grad. Medicii militari vor fi mai bine plătiți decât medicii din sistemul public civil, tocmai pentru că li se adaugă solda de grad și se fac diferențele în funcție de grad și de vechimea din armată. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte însă, sunt și amendamente care au fost respinse și pe care sper că doamna deputat, colega mea, inițiator al acestui proiect legislativ, le va susține și va reuși să le impună. E vorba de asimilarea funcțiilor de la Curtea de Conturi. Dacă vă uitați, Curtea de Conturi este o instituție constituțională. Interdicțiile și incompatibilitățile pentru membrii Consiliului Curții de Conturi, așa cum spune chiar textul Constituției, sunt cele prevăzute pentru magistrați. Cu alte cuvinte, asimilarea nu se face cu membrii Guvernului, nu cu miniștrii, nu cu secretarii de stat sau funcții asimilate acestora, ci cu magistrații. Președintele Curții de Conturi este asimilat cu președintele Curții Constituționale și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, vicepreședinții și președinții Autorității de Audit cu vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceilalți membri ai Consiliului cu judecătorii de la Înalta Curte. Atâta vreme cât au interdicțiile prevăzute de lege pentru magistrați, este normal ca și salarizarea să fie făcută prin asimilare cu magistrații.