Stenogramă plen

2. Lege pentru modificarea art. 128 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea, în perioada 2013–2018, a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum și alte măsuri.

5. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

6. Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

8. Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului.

9. Lege pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

Se aude, da?

Proiectul asigură transpunerea Directivei 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului, din data de 16 aprilie 2014, de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al altor situații.

Menționez că s-a depășit termenul de transpunere, așa că solicit menținerea procedurii de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (b92/13.03.2017).

Dintre inițiatori există?

Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul UDMR susține necesitatea dezbaterii în procedură de urgență a acestui proiect legislativ. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

3. Propunerea legislativă privind înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea”, Suceava, prin divizarea parțială a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (b93/16.03.2017).

La fel, o serie de senatori și deputați inițiatori. Vă rog, domnule senator Ioan Stan. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna senator.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

Este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare, a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20 din 11 martie 2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (b108/28.03.2017).

Continuăm activitatea noastră cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Și avem, la punctul 1, Propunerea legislativă – Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L111/8.05.2017).

Vă informez că este vorba despre o lege organică. Invit la microfon...

Dintre inițiatori, îi dau cuvântul doamnei Lia Olguța Vasilescu.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Întrucât statutul actual nu asigură baza legală de funcționare a Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea”, Suceava, susțin procedura de urgență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare (b164/26.04.2017).

Dintre inițiatori, doamna senator Silistru. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susținem – inițiatorii – procedura de urgență, având în vedere că prin această propunere legislativă se clarifică niște lucruri referitoare la paza fondului forestier, la asigurarea lemnelor de foc pentru cetățeni și, nu în ultimul rând, la administrarea fondului forestier – proprietate publică a statului – și regenerarea suprafețelor care au fost defrișate. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Parlamentul României a adoptat programul de guvernare, care prevede o nouă lege a salarizării, cu creșteri, în medie, de 56% ale salariilor și o anvelopă în plus de 32 de miliarde, în patru ani.

Legea era necesară pentru corectarea disfuncționalităților din sistemul de salarizare, care presupun:

– nu totdeauna conducătorul instituției are și cel mai mare salariu;

– persoana cu aceeași pregătire profesională, vechime sau nivel de studii nu are aceeași remunerație;

– funcțiile comune, gen contabil, șofer sau IT-ist, care se regăsesc în toate instituțiile, au nivel de salarizare diferit;

– în baza de jos a piramidei salariale, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari.

În acest sens, noua lege prevede următoarele:

– o diferență între administrația centrală față de cea teritorială și locală, cu salariul cel mai mare pentru conducătorul de instituție;

– corectarea disfuncționalităților salariale pe principiul „la muncă egală, salarii egale”, la care se adaugă vechimea și nivelul studiilor;

– un capitol separat pentru funcții comune care se aplică pentru absolut toate familiile ocupaționale;

– creșteri mai mari în baza de jos a piramidei și, uneori, chiar scăderi de salarii la vârf. Au fost păstrate toate sporurile existente pentru familiile ocupaționale.

A fost păstrată, după votul Comisiei senatoriale de muncă, aceeași modalitate de calcul al sporurilor care există în legea în vigoare, cu anvelopă de 30% sporuri, dar pe ordonatorul principal de credite, nu pe ordonatorul de credite, așa cum fusese prevăzut inițial în proiect.

A fost exclus în comisie articolul cu înghețarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul al pensiilor. Fac această precizare pentru că am văzut că s-a cerut retrimiterea la comisie pentru a se elimina acest articol din lege. El a fost eliminat chiar la cererea inițiatorilor.

Singura modificare de structură s-a făcut la administrația publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare și administrative, în sensul că se dă o limită minimă – salariul minim pe economie – și una maximă – salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean, al căror coeficient apare în lege.

Mulțumesc și eu, doamna deputat, în calitatea dumneavoastră de inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul ministru Ilie Viorel.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, creându-se cadrul legislativ pentru:

– dezvoltarea unui sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar și de supraveghere a aplicării acestora;

– dezvoltarea unui sistem de distribuire a resurselor bugetare alocate pentru cheltuieli de personal, prin stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar în vederea promovării performanței individuale;

– remunerarea persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.

În punctul de vedere al Guvernului am inclus și propuneri, și observații, unele cu considerații privind impactul bugetar. Avem, de asemenea, observații cu caracter general, observații cu caracter punctual și, de asemenea, observații privind anexele la propunerea legislativă.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor precizate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule președinte Ion Rotaru, aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție Propunerea legislativă – Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe parcursul mai multor ședințe, la care au fost invitați, pe lângă reprezentanții Ministerului de Finanțe și ai Ministerului Muncii, reprezentanții principalelor confederații sindicale din România. Au fost dezbateri aprinse de-a lungul multor ore de discuții. A fost o serie întreagă de amendamente pe marginea inițiativei legislative.

Precizez că doar din partea comisiilor de aviz, care au fost 13, a venit o serie de amendamente. De la 12 comisii au venit amendamente. Am avut foarte multe puncte de vedere de la diverse organisme care au tangență cu legea și care vor fi influențate de decizia legislativă.

Per ansamblu, au fost peste 300 de amendamente. 148 de amendamente au fost admise, 170 de amendamente au fost respinse.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, respectiv 6 voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă, cu precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea este o lege organică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt intervenții din partea colegilor din sală? Da. V-am văzut, domnule Cîțu. Am văzut... E în regulă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este adevărat, este o lege foarte importantă și este așteptată de foarte mulți oameni, în special de cei angajați în sectorul bugetar. De aceea, noi am spus de la bun început că nu ar trebui grăbită analiza acestei legi și ar trebui să facem lucrurile să rămână pe viitor, și nu să ne folosim de ele electoral. Și aș vrea să încep cu ceea ce avem, informațiile pe care le avem, pentru că inițiatorii nu au oferit un punct, un impact bugetar – nu știm care este –, dar în programul de guvernare scrie foarte clar că impactul bugetar este de 32 de miliarde, și atât. Nu se spune nimic altceva de 43 sau alte cifre.

Mai mult, aceste cifre apar din punctul de vedere al Guvernului. Punctul de vedere al Guvernului ne spune de această cifră de 43 de miliarde, dar ne spune de 43 de miliarde în contextul în care reducem contribuțiile sociale și sunt transferate către angajat. Astăzi avem un cod fiscal unde contribuțiile sociale nu sunt reduse, deci impactul bugetar nu ni se spune care este în condițiile actuale.

Aș dori să ne spună... Domnule președinte, să cereți Ministerului de Finanțe să ne spună care este impactul, având în vedere Codul fiscal în vigoare de astăzi.

Mai mult, scenariul pe care-l ia în considerare Ministerul de Finanțe este un scenariu pe care-l găsim în programul de guvernare al PSD-ului, dar tot acolo găsim și reducerea impozitului pe venit la 10% și chiar 0%. Care este impactul în acele condiții, dacă tot vorbim de un nou cod fiscal? Nu avem acest impact.

Deci, deocamdată, lucrăm cu niște cifre pe care nu le stăpânim și aș vrea să văd, iarăși, alte cifre, chiar și cu acest impact de 32 de miliarde, ce înseamnă pentru deficitul bugetar din 2017.

În Parlament am aprobat niște indicatori macro, cu un deficit bugetar pe cash de 2,96 sau de 2,99.

Simpla... Doar ce avem acum în Legea salarizării ne duce cu deficitul la cel puțin 3,2%, fără să vorbim de acei 500 de milioane de lei care apar din iulie 2017, iar în punctul de vedere al Guvernului avem un plus de 18 miliarde de lei în 2018, adică un deficit bugetar de aproape 5% anul viitor.

Toate acestea nu au fost discutate, sunt băgate sub preș, de aceea cererea noastră de a retrimite la comisie și de a discuta, de a avea cifrele și de a permite inițiatorilor să revină cu impactul, să ne arate toate cifrele, să ne arate calculele, să putem să luăm o decizie fundamentată, ca să nu fim pe viitor nevoiți să revenim asupra acestor cifre și să tăiem din nou salariile în momente de criză. Deci ar fi bine să avem astăzi cifrele. Și nu văd de ce atâta grabă, în afară de faptul bine înțeles că urmează o campanie electorală. Pe 11 iunie sunt alegeri și este nevoie de încă o lege, doar trecută pentru ochii electoratului, dar nu să fie sustenabilă.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Bădulescu. Aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central.

Bună ziua, stimați colegi!

Suntem puși cu toții în fața unui examen extrem de important, să dezbatem și să votăm o lege cu o deosebită importanță pentru România și pentru sectorul bugetar, în mod special. O inițiativă legislativă, să spunem, nobilă se poate transforma, din cauza grabei cu care a fost dezbătută în comisie, într-un eșec. Și tare îmi e că acest lucru se poate întâmpla. Și o să vă spun și de ce: sunt anumite prevederi în text, așa cum a fost el aprobat în Comisia pentru muncă, care generează, în primul rând, discriminări. Discriminări în interiorul unor profesii și între ocupații între ele.

Aceste lucruri sunt susceptibile, cu siguranță, de a suporta critici de neconstituționalitate, în primul rând, pe acest temei juridic. Și, dacă în Comisia pentru muncă au fost înțelese, cel puțin, o parte dintre ele și s-au aprobat anumite amendamente, în alte zone nu s-a realizat acest lucru.

Pe de altă parte, pe lângă faptul că discriminarea apărută în această lege, discriminările apărute în această lege creează inechitate, inechitatea apare și în interiorul unor sisteme, ca, de exemplu, prin modul în care sporurile acordate prin prezenta lege sunt supuse unor limitări în acea anvelopă bugetară de..., în acea anvelopă de 30%.

Dacă stăm să ne gândim foarte bine, un singur exemplu v-aș putea da aici și este elocvent din punctul acesta de vedere. Dacă avem o lege prin care se acordau tichete de masă unor categorii de bugetari, cum este categoria din sănătate, în acest moment, se transformă aceste tichete de masă în indemnizație de hrană, indemnizație care este supusă impozitării și care intră acum în acea anvelopă bugetară, în acea anvelopă de 30%. Ce vom face? Vom avea iarăși o situație discriminatorie față de ceea ce au primit oamenii ăștia în trecut și ceea ce primesc în prezent.

Cu siguranță și aici pot apărea critici și lucruri care să ducă spre neconstituționalitatea unor articole de acest gen, dar nu mai mult decât atât. Deși se spune că se măresc salariile, în realitate, în anumite zone veniturile scad, tocmai din cauza acestor limitări ale sporurilor.

Din această perspectivă, suportă foarte multe critici această lege și, ca urmare a acestor lucruri, era indicat ca dezbaterile să fie mult mai ample și mult mai bine așezate din punctul de vedere al modului de calcul și al modului în care se stabilesc aceste grile de salarizare.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Adrian Wiener.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Legea salarizării unice a fost o șansă a unei declarații politice fundamentale, a unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește reașezarea straturilor diverselor categorii de personal bugetar. Putea fi o șansă la transparență și dialog. Este o șansă pentru afirmarea importanței strategice, de exemplu, a educației. Putea motiva alegerea unei cariere de dascăl pentru tinerii valoroși. În sănătate, de exemplu, sunt decuplate de la momentul creșterii categorii importante de personal, mă refer la infirmieri, brancardieri, biologi, biochimiști. Era o șansă, care a fost ratată, de dezbatere publică reală cu sindicatele și pentru obținerea unei acceptanțe mai largi, o șansă pentru dezbatere argumentată în afara disonanțelor politice, în Parlament. Ați ales însă procedura de urgență.

De asemenea, ar fi putut fi o șansă pentru eliminarea unor discriminări, unor inadecvări care, astăzi, brăzdează, să zic, segmentul bugetar. Vor urma, probabil, proteste, greve, procese, nemulțumiri, probabil inflație, depășirea deficitului bugetar de 3%.

În esență, cred că este o șansă ratată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Continuăm dezbaterile.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Microfonul central? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

O lege a salarizării personalului din fonduri publice, în mod evident, este o lege complexă, care privește toate segmentele societății în ceea ce privește sfera publică.

Din acest punct de vedere, este logic că interesul în jurul unei asemenea legi, al dezbaterii unei asemenea legi, a unui asemenea proiect legislativ, este uriaș și asta ar presupune, într-o logică simplă, că trebuie ca Parlamentul – Senatul și Camera Deputaților – să facă o lege perfectă.

Din păcate, o lege perfectă în domeniul salarizării din fondurile publice mai mult ca sigur nu poate exista nici în România, nici în state vest-europene sau oriunde priviți în lume, pentru că evident că toate acele solicitări pe anumite domenii de activitate nu pot fi toate, laolaltă, susținute într-un anumit context.

Important este însă pentru noi, Grupul parlamentar al UDMR, ca anumite principii să fie aplicate. Și aceste principii în proiectul legislativ, unele dintre ele, se regăsesc și sperăm că se vor regăsi în continuare și în aplicarea legii.

Acel principiu amintit deja aici, în plenul Senatului, ca niciun funcționar public sau personal contractual să nu aibă un salariu mai mare decât conducătorul/conducătorii instituției... Este o situație care s-a perpetuat de-a lungul anilor și care trebuie să ia sfârșit cu acest proiect legislativ și cu aprobarea acestei legi.

Întărirea principiului autonomiei locale, ca autoritățile locale să poată să decidă și în privința salarizării funcționarilor – nu a conducătorilor, a funcționarilor –, iarăși este un principiu pe care îl salutăm și îl susținem.

Au fost trei zile de foc în Comisia pentru muncă pe acest proiect legislativ. Grupul UDMR a avut mai multe inițiative de amendamente sau altele făcute de alte grupuri parlamentare, dar pe care le-am susținut, și acestea, credem noi, aduc modificări importante și care îmbunătățesc proiectul legislativ.

Salarizarea conducătorilor autorităților administrației publice locale

Pentru noi era de neconceput ca un primar de reședință..., primar de municipiu reședință de județ să aibă

Mulțumim, domnule senator. Continuăm dezbaterile generale.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Liviu Pop.

Microfonul central.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Multe nu ar mai fi de spus despre această inițiativă legislativă. Doar dacă vrem să recunoaștem că, în 2010, atunci când nostalgicii după guvernarea PDL și-au angajat răspunderea pe această Lege a salarizării unitare și ne-am trezit cu zeci de mii de procese ale celor din administrația locală, din învățământ, din educație – în unele cazuri chiar hilar: ordonatorul de credite, șeful de instituție, se dădea în judecată pe el însuși, că nu-și poate da un salariu corect –, evident, au urmat decizii ale Curții Constituționale, una dintre ele aruncând în aer sistemul bugetar, dacă nu am veni cu această inițiativă legislativă.

Astăzi, când venim în dezbateri parlamentare, după o lună și jumătate de dezbatere a legii pe site-ul Partidului Social Democrat, în Parlament, în comisii, mai auzim – și chiar ieri am auzit un parlamentar PDL de frunte care critica cu mânie proletară – că de ce nu dezbatem această lege. Revenind la textul legii – așa cum am spus prin programul de guvernare –, o să dau câteva răspunsuri antevorbitorilor mei, care cred că au avut scăpări în lecturarea acestei legi.

Discutăm de Programul de guvernare 2017–2020 și, într-adevăr, așa cum a spus și doamna ministru Olguța Vasilescu, în 2020, impactul bugetar este de 32 de miliarde, urmând ca în 2022, evident, după alegerile democratice pe care le vom avea în 2020, să avem această creștere până la 43 de miliarde.

În același timp, am văzut temerile – mai mult ale politicienilor, nu ale celor care lucrează în administrația locală – vizavi de tichetele de masă.

Astăzi, în sistemul bugetar, aproximativ 20% din angajați pot beneficia de aceste tichete de masă, dacă ordonatorul de credite are venituri suplimentare sau venituri proprii, tichete de masă care se impozitează doar cu acel 16%.

Propunerea legislativă și ceea ce a trecut prin Comisia pentru muncă spun clar că se acordă două prime, în cuantum de un salariu minim pe economie, adică la nivelul anului 2018, 3.800 de lei, având în vedere că salariul minim brut pe economie va fi de 1.907 lei. Însă aceste sume, alături de prima de vacanță, echivalentul unui salariu minim, se vor include în salariul fiecărui angajat, adică dreptul la pensie implicit, evident, impozitele și taxele, urmând ca în mai 2019, atunci când va intra impozitul pe venitul global, salariatul să-și aducă documentele aferente.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vreau doar să fac precizarea către Guvern despre solicitarea pe care a făcut-o domnul senator Cîțu, și anume să li se prezinte impactul bugetar într-o formulă pe care s-o observe și Domniile Lor, s-o înțeleagă.

Dau cuvântul doamnei senator Hărău Eleonora Carmen. Vă rog, doamna senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că-n Comisia pentru muncă, la Senat, reprezentanții opoziției s-au străduit din răsputeri să muncească, în sens constructiv. S-au depus amendamente. Am încercat să corectăm ce se poate pe structura asta generală schiloadă.

Iar ca să fac aici o referire la istoricul elaborării acestor legi foarte importante, care ne fac pe noi, muritorii de rând, din Parlamentul acesta, să ne jucăm de-a Dumnezeu cu soarta oamenilor, adevărat, în 2010 s-a făcut o greșeală uriașă, aceea a asumării răspunderii, și s-a văzut unde duce o astfel de conduită și din punctul de vedere al eficienței măsurii legislative, și din punct de vedere electoral.

Dar nici o spoială de dezbatere, așa cum riscăm să facem acum, pe repede înainte, cu un text de lege, preluat tot pe repede înainte de structura PSD–ALDE de la domnul Vâlcov, nu va aduce rezultate mai bune.

Din păcate, am câteva argumente prin care pot susține că ea poate aduce rezultate chiar mai proaste decât Legea nr. 284.

Susținem, ca liberali, necesitatea adoptării unei legi a salarizării bugetare pentru a rezolva lucrurile care există în sistem.

Și constatăm cu interes și până la urmă salutăm lucrul acesta, că însuși PSD renunță la a mai denumi legea „a salarizării unitare”. Sintagma respectivă este scoasă din titlu, recunoscând, de fapt, că această lege nu e unitară, e parcelară, are influențe diferite. Eu îndrăznesc să le spun discriminatorii și inechitabile în sistemul plății bugetarilor.

PNL constată că fundamentul proiectului de lege a salarizării este, stimați colegi – vă rog să fiți atenți –, salariul minim brut garantat în plată, care crește anual în funcție de politica celor care fac politici economice, în funcție de inflație, în funcție de multe considerente. Și nu există nicio bază, un studiu al Comisiei Naționale de Prognoză sau al altor instituții abilitate interne sau internaționale pentru anii de implementare a legii.

Nu se corelează în niciun fel grila salarizării bugetarilor cu evoluția din economia reală. Uite, o să vă dau un exemplu. Începând din anul 2023, salariile, după acest text de lege, se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexe cu salariul de bază minim brut garantat în plată în vigoare, considerat a fi 2.500 de lei, la acest moment. Dar ce se întâmplă dacă la acea dată salariul minim nu ajunge acolo? Se scad din nou salariile? Înmulțim salariul minim de la acea dată cu coeficienții și stabilim noi salarii?

Iar pentru...

Doamna senator...

Am să închei cu o propoziție.

Vă rog.

Din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal ca rectorul Politehnicii de la Timișoara să aibă un salariu consistent mai mic decât managerul Spitalului din Hunedoara, fără a avea nimic împotriva managerilor de spital.

Stimați colegi,

Îndemn la responsabilitate. Avem încă ocazia să corectăm această lege în Camera Deputaților.

Vă rog, nu aruncați țara în aer din motive electorale! Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim și noi pentru scurta prezentare a punctului de vedere al Grupului PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PMP, pe domnul senator Gabi Ionașcu.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea salarizării este absolut necesară, dar de data aceasta ne găsim într-o situație paradoxală. Cei care din economia reală sunt salarizați la salariul minim pe economie vor trebui să contribuie la salariile celor din sistemul bugetar.

De data aceasta nu o să mă refer la o astfel de discriminare, ci mă refer la unele prevederi din articolul 6, care se referă la principii.

Principiul nediscriminării, în opinia noastră, este încălcat, iar aici dau exemplul personalului clerical, unde ca bază sunt prevăzuți 1.050 de lei, față de 1.450 de lei, care sunt prevăzuți în celelalte grile de salarizare. La fel și personalul auxiliar sau cel care concură la obiectivul principal din sănătate, spre exemplu, unde un brancardier este plătit foarte prost.

Un alt principiu încălcat – este vorba de egalitate: la muncă egală, salariu egal. Veți vedea aici, ca exemplu, personalul cu aceleași atribuții de serviciu din direcțiile regionale de finanțe publice plătit cu mult mai bine decât cei care strâng banii din administrațiile publice locale.

Un alt principiu care este încălcat, este vorba de stimularea personalului bugetar. Este vorba de cei 5% din anvelopa salarială. Veți vedea că criteriile de apreciere sunt cele corespunzătoare gradațiilor, fără niciun fel de evaluare și fără niciun fel de sarcină în dreptul șefului ierarhic superior sau al ordonatorului principal de credite.

Consider că, în situația aceasta, sistemul de premii sau de premii de excelență este la îndemâna celui care conduce instituția respectivă, care, de multe ori, este produsul unui proces politic.

Un al patrulea principiu încălcat, din cele opt enunțate, este vorba de sustenabilitate. Evident că, în aceste condiții,

Doamna senator... cheltuielile de funcționare a instituțiilor publice și, în special, cele ale autorităților publice locale vor crește fără precedent, în detrimentul cheltuielilor pentru dezvoltare. Opinez că, de data aceasta, comunitățile locale vor fi lipsite de acele resurse financiare, cel puțin pentru finanțarea acelor cote-părți, pentru finanțarea proiectelor europene. Aduceți-vă aminte, săptămâna trecută – dacă ne aducem aminte –, în Senatul României s-a aprobat un credit de trezorerie de circa 500.000 de lei. Pentru ce? Pentru finanțarea celor 2%. Aceasta este demonstrația foarte clară că autoritățile publice locale, în secțiunile de dezvoltare, nu au prevăzute sumele necesare, mai ales că în programul de guvernare, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru comunitățile cele mai sărace din România – este vorba de comunitățile rurale – nu se va mai încasa impozitul pe terenul agricol. În schimb, făcându-i aliații puterii, ei vor primi niște sume în echivalent de circa 750 de lei pe locuitor.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Cu precizarea că de la comisie vine acest proiect legislativ.

Continuăm dezbaterile noastre și o invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna senator Lavinia Craioveanu.

Vă rog, doamna senator.

Microfonul central.

Înainte de toate, vreau să menționez că se află în sală, în calitate de vizitatori, un grup de studenți de la Jurnalism și reprezentanți ai Federației „Solidaritatea Sanitară”, pe care îi salutăm.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am ascultat cu atenție ceea ce spuneau colegii mei liberali. Nu mă surprinde deloc, mărturisesc, că opoziția critică măsurile și legea pe care le aduce PSD-ul astăzi în fața și pentru români. Pentru că, de fiecare dată când PSD-ul ia măsuri care conduc la creșterea veniturilor și la creșterea nivelului de trai pentru oameni, se întâmplă la fel. Vă amintiți cum a fost și cu Codul fiscal.

Nu o să reiau, pentru că domnul senator Cseke Attila a enunțat mai devreme principiile care stau la baza acestei legi și a exemplificat foarte bine. Cert este că pentru toți românii salariile vor crește. Această lege a salarizării conduce la creșterea veniturilor oamenilor, ale românilor, iar noi, când am venit în fața acestora în campania electorală, asta am spus și asta facem. Motiv pentru care noi vom vota și vom susține această lege.

Un singur lucru vreau să mai adaug, acela că s-a menționat mai devreme că nu s-au făcut consultări cu reprezentanții sindicatelor. Eu vreau să vă reamintesc, dragi colegi, că în comisii acești reprezentanți ai sindicatelor ne-au mărturisit că, după negocierile inițiale, au ieșit foarte încântați

de la Ministerul Muncii de creșterile salariale și de amendamentele care le-au fost acceptate la acele negocieri. Așadar, inițial, acestea au fost de acord. Ce s-a întâmplat după rămâne de văzut.

Eu vreau să o felicit pe doamna ministru pentru ceea ce a făcut și să o asigur de toată susținerea noastră.

## Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Raluca Presadă. Doamna senator, vă rog, aveți microfonul central. Microfonul central.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

S-au spus deja foarte multe lucruri despre Legea salarizării unitare. Aș dori doar să fac o remarcă. Este legea salarizării arbitrare, până la urmă, pentru că numai despre salarizare unitară nu putem vorbi.

S-au menționat mai multe motive pentru care acest lucru este adevărat. Până la urmă, prin această lege nu s-a reușit îndreptarea inechităților existente în sistemul bugetar și nu am înțeles, până la urmă, raporturile dintre diversele familii ocupaționale sau de ce coeficienții sunt aceia care sunt.

Din păcate, este legea salarizării arbitrare, pentru că nu am înțeles de ce, de exemplu, primarii și viceprimarii de orașe au nevoie de un supliment, de un punct la coeficientul care era deja în grilă. Nu am înțeles de ce este nevoie ca acești primari care au proiecte din fonduri europene să beneficieze de un spor de 25% din salariul de bază. Lucrurile astea nu le-am lămurit până la urmă în cadrul Comisiei pentru muncă, așa cum nu am lămurit foarte multe alte lucruri.

S-a spus aici că este vorba despre o lege perfectibilă. Da, toate lucrurile pot fi până la un punct perfectibile. Din păcate, nu a fost timp. Sindicatele au spus foarte bine: „Noi am fost informați, nu am fost consultați.” Și așa s-a întâmplat și în cazul dezbaterilor de la Comisia pentru muncă.

S-a menționat aici lipsa... S-a menționat aici asumarea răspunderii, dar aș dori să întreb: acest Guvern ce și-a asumat pentru această lege? Adică, până la urmă, dezbatem o lege a unor parlamentari PSD. Această lege nu a venit de la Guvern și, în afara unui aviz dat de Guvern, nu am văzut ca acest Guvern să-și asume ceva, de fapt. Și cred că de aici pornește toată problema. Și mă mai întreb acum: dacă vom continua așa dezbaterile în această sesiune parlamentară și în cele care vor veni, cu această majoritate parlamentară?

Nu este prima dată când majoritatea PSD–ALDE reușește să impună o procedură de urgență și nu este prima dată când reușește în comisii să-și impună un punct de vedere. Poate că colegii mei mai vechi aici, în Parlament, s-au obișnuit cu asta, eu refuz însă să accept că asta este normalitatea atunci când ajungi la putere.

Nu...

Doamna senator, vă rog să nu dialogați cu sala.

USR se va împotrivi acestui proiect legislativ. Credem că, până la urmă, parlamentarii care vor vota pentru ea trebuie să-și asume răspunderea, dacă nici măcar Guvernul nu o face.

## Mulțumesc, doamna senator.

Am înțeles un lucru, pe care, recunosc, nici eu nu reușeam să-l înțeleg. Atâta timp cât reușiți să vă împotriviți că majoritatea se impune prin vot, prin votul majorității, este clară poziția USR.

Continuăm dezbaterile și îl invit pe domnul senator Șerban Nicolae, în calitate de inițiator. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu constat că de la o vreme se poartă mimatul surprizei. Un proiect de lege care a fost discutat, dezbătut din 2010, de când s-a adoptat el, așa cum s-a adoptat, în vremea Guvernului Boc, dezbătut cu sindicatele pe tot parcursul anului 2014 și pe tot parcursul anului 2015, ajuns la o formă aproape de final înainte de demisia Guvernului Ponta, pare că îi ia pe unii prin surprindere.

Stimați colegi,

Haideți să lăsăm puțin deoparte ipocrizia. Principiile fundamentale ale Legii personalului plătit din fonduri publice rămân valabile. Ceea ce s-a discutat, ceea ce s-a dezbătut în detaliu ține de calcule, de unele oportunități la un anumit moment și de o proiecție pe anii următori.

De aceea, eu, în calitate de inițiator, susțin această propunere legislativă, cu amendamentele admise, dar o să fac câteva observații și în legătură cu cele respinse.

Vreau să fac o precizare. Am auzit, nu o dată, acea formulă ipocrită în care unii plâng de mila militarilor. Dacă ar fi cinstiți, ar citi textul complet. Șeful Statului Major General nu era prevăzut separat, spre exemplu, de ceilalți șefi din structurile militarizate, respectiv de prim-adjunctul ministrului de interne, șeful Departamentului de Ordine, Siguranță Publică, de prim-adjunctul directorului SRI, de prim-adjunctul directorului SIE, de directorul STS și de directorul SPP. Dar, dintr-o ipocrizie pe care mi-e greu s-o înțeleg de la acest microfon, vorbim doar de militari, ca și cum militarii ar fi nedreptățiți.

Să știți că, pe lângă indexul salarial prevăzut și de coeficient, există și solda militară de grad. Medicii militari vor fi mai bine plătiți decât medicii din sistemul public civil, tocmai pentru că li se adaugă solda de grad și se fac diferențele în funcție de grad și de vechimea din armată. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte însă, sunt și amendamente care au fost respinse și pe care sper că doamna deputat, colega mea, inițiator al acestui proiect legislativ, le va susține și va reuși să le impună. E vorba de asimilarea funcțiilor de la Curtea de Conturi. Dacă vă uitați, Curtea de Conturi este o instituție constituțională. Interdicțiile și incompatibilitățile pentru membrii Consiliului Curții de Conturi, așa cum spune chiar textul Constituției, sunt cele prevăzute pentru magistrați. Cu alte cuvinte, asimilarea nu se face cu membrii Guvernului, nu cu miniștrii, nu cu secretarii de stat sau funcții asimilate acestora, ci cu magistrații. Președintele Curții de Conturi este asimilat cu președintele Curții Constituționale și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, vicepreședinții și președinții Autorității de Audit cu vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceilalți membri ai Consiliului cu judecătorii de la Înalta Curte. Atâta vreme cât au interdicțiile prevăzute de lege pentru magistrați, este normal ca și salarizarea să fie făcută prin asimilare cu magistrații.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Zamfir. Microfonul 2.

O scurtă precizare. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acum eu aș vrea să dau o scurtă explicație, că replică nu cred – nici nu văd că sunt în sală colegii de la USR. Tocmai era nedumerită de ce a fost nevoie ca primarilor să li se mărească, primarilor și viceprimarilor să li se mărească coeficientul acela și de ce trebuie să le mărim indemnizația cu 25% celor care sunt implicați în proiecte cu fonduri europene. Tocmai pentru că a fost amendamentul meu, vreau să mulțumesc, în primul rând, tuturor celor care l-au susținut și doamnei ministru Olguța Vasilescu, care l-a susținut.

Vreau să spun că, acum, colegii de la USR...

A, ați venit? Bine ați venit! Haideți să vă spun. Deci, în primul rând, lucrul ăsta trebuie făcut pentru că așa e drept. Doi: implicarea primarilor în proiecte europene este una _de facto_ . Primarul nu trebuie să fie neapărat, să figureze pe lista aia că lucrează el două, trei, șapte ore pe un proiect european, primarul este cel care aleargă peste tot să obțină acea finanțare. Or, era drept ca primarul, chiar dacă nu este scriptic în proiectul respectiv, să primească acea indemnizație mărită, pentru că ăsta este și un mod de a-i impulsiona, în primul rând, să atragă finanțări europene. Orice finanțare europeană este un bun câștigat pentru comunitate.

Vă mulțumesc încă o dată, pentru cei care ați susținut aceste amendamente. Mulțumesc mult.

Mulțumim, domnule senator.

În încheiere, în conformitate cu prevederile art. 100 din Regulamentul Senatului, îl invit la microfon pe președintele comisiei raportoare, domnul senator Rotaru.

Microfonul central. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș pleca de la următorul raționament: era nevoie de o lege a salarizării? Este evident pentru toată lumea că era nevoie. Este limpede faptul că Legea nr. 284, care a fost aplicată neunitar și care a avut o serie întreagă de ambiguități și disfuncționalități în interiorul ei, care a fost aplicată neunitar, dacă vreți, a generat în continuare nu punerea la punct a sistemului de plată în sistemul bugetar, ba, dimpotrivă, a generat mult mai multe disfuncționalități.

Ce face actuala lege pe care o critică colegii noștri de la PNL că nu este o lege unitară? Este, într-adevăr, o lege-cadru, dar este, dacă vreți, o lege unitară, prin prisma faptului că tratează unitar toate cele nouă familii ocupaționale.

Pe de altă parte, constat că se pleacă de la raționamentul drobului de sare: dar dacă se întâmplă ceva? Dacă mergem pe acest raționament, o să constatăm că n-o să avem în continuare o lege a salarizării, că vom avea haos în ceea ce privește plata bugetarilor, că nu vom stimula în niciun fel performanța, că nu vom reuși să punem la punct toate disfuncționalitățile, și este una dintre reglementările importante, care vizează eliminarea disfuncționalităților.

Pe de altă parte, legea este clădită pe niște principii foarte sănătoase, care sunt exprimate clar în lege și care vor fi aplicate.

Consecințele acestei legi: este limpede faptul că vor fi benefice pentru tot personalul din sistemul bugetar și vor genera ceea ce oamenii așteaptă de la cei din administrație, de la cei care lucrează cu fonduri publice, de la cei care sunt în slujba cetățeanului într-un domeniu sau altul, un serviciu mai bun, de mai bună calitate.

Se punea problema aici că nu avem criterii de performanță. În perioada imediat următoare ne propunem să elaborăm noul Cod administrativ, care va genera schimbarea a cel puțin 27 de acte normative și care va pune ordine și din această perspectivă, care înseamnă criterii de performanță, criterii de evaluare, modul în care se va face acest lucru, cum se cântăresc lucrurile, pe cine să stimulezi și pe cine să poți, până la urmă, și trage la răspundere sau sancționa.

Dacă nu privim lucrurile în context și încercăm să speculăm doar anumite aspecte, care, sigur, mai pot fi perfectate, pentru că noi am avut la Comisia pentru muncă peste 300 de amendamente, așa cum spuneam...

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Ultimul cuvânt, din partea inițiatorilor, doamna ministru și deputat Lia Olguța Vasilescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să răspund punctual tuturor temerilor exprimate și, uneori, judecăților făcute aici, precum și jumătăților de adevăr spuse, așa cum, din păcate, se întâmplă și la televiziuni, însă mă așteptam la cei care vor vota această lege să fi și citit cu foarte mare atenție.

Nu vrem să folosim electoral această lege, pentru că noi am câștigat alegerile parlamentare.

Programul de guvernare a fost deja votat de către Parlamentul României.

Acum nu facem altceva decât să aplicăm acest program care prevede o creștere a anvelopei salariale cu 32 de miliarde și o creștere a salariilor cu 56% pe medie, în următorii patru ani de zile.

Este foarte adevărat că legea nu se oprește la anul 2020, pentru că, din păcate, disfuncționalitățile din sistem erau atât de mari și atât de greu de corectat, încât a trebuit să ne ducem până la nivelul anului 2022. De aceea, avem nevoie de o anvelopă de 43 de miliarde până atunci.

Voi repeta aceste cifre până când ele se vor înțelege, pentru că am impresia că se face o confuzie voită, nu neapărat din întâmplare. Legea este corelată cu noul Cod fiscal. Din cauza aceasta, a fost și lucrată într-un grup de lucru, același grup de lucru care, parte din el, lucrează și la Codul fiscal.

În ceea ce privește deficitul, observ aceste îngrijorări vizavi de deficit, dar vreau să vă spun că era prognozat un deficit de 1,5 miliarde pe primul trimestru al acestui an și avem un excedent de 1,5 miliarde. Însă culmea este că exact parlamentarii care au această îngrijorare vizavi de deficit au venit cu cele mai multe amendamente ca să se mai crească salariile față de propunerea inițiatorilor.

Am făcut și un calcul pentru parlamentarii PNL. Sunt aproximativ 10 miliarde în plus față de cele 32 ale inițiatorilor, care erau în plus.

S-a mai discutat aici despre tichetele de masă și indemnizația de hrană. A răspuns foarte bine domnul senator Pop. N-aș vrea să mai reiau subiectul.

Dacă legea a fost sau nu transparentă. Legea s-a discutat cu federațiile sindicale. Legea a avut o perioadă, înainte de a fi depusă la Parlamentul României, de transparență. A stat pe un site, oricine a putut să se uite pe aceste prevederi. S-au făcut și foarte multe amendamente de către parlamentari, tocmai pentru faptul că legea a rămas o perioadă în transparență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, doamna deputat și ministru.

Am încheiat aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului legislativ.

Înainte de a supune votului dumneavoastră raportul comisiei, o să dezbatem și o să

Imediat, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Chirteș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La poziția 3 aș vrea să susțin un amendament fără impact bugetar, dar care poate aduce României o..., să spunem, riscul declanșării unei proceduri de infringement.

Art. 2 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „Dispozițiile prezentei legi nu se aplică Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.”

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule președinte,

Am următoarea rugăminte. E bună remarca dumneavoastră și, haideți, colegii care intervin să intervină pe număr curent, pentru că, dacă se duc doar pe articolul de lege, e greu să urmărim. Număr curent și, atunci, regăsim foarte ușor.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Este foarte bine.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

De la nr. crt. 2 până la nr. crt. 10, dacă sunt?

Nu sunt.

Nr. crt. 10..., 11 – nr. crt. 20, textul legii? Nu sunt.

Vă rog.

Nu, spuneam așa: doream să urmărim raportul comisiei și, pentru colegii care doresc să susțină amendamentele respinse, să ne uităm după numărul curent. Iar în raportul comisiei, prima dată, avem amendamentele respinse la textul legii.

Nu, doar doream să-i explic colegului senator, ca să nu ne grăbim, poate sunt articole sau amendamente pe care dorește să le susțină.

Deci am ajuns la nr. 30.

Nu sunt intervenții. Nr. crt. 31 – nr. crt. 40? Nr. crt. 41 – nr. crt. 50? Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Deci nu mi se pare normal modul rapid în care se acționează și se trece peste amendamentele pe care..., care au fost respinse la comisie, fără să se dea posibilitatea colegilor să urmărească efectiv numărul de amendament și așa mai departe.

Motiv pentru care eu o să susțin un amendament peste care nu știu dacă ați trecut atât de repede..., ajungând la numărul 50. Îmi iau libertatea de a susține un amendament respins, pentru că nu am reușit să vă urmăresc în modul în care dumneavoastră ați condus ședința.

Așadar, pentru art. 18 alin. (1) am un amendament: ordonatorii de credite acordă pentru toate categoriile de personal indemnizații de hrană sub formă de tichete de masă, la nivelul anual a două salarii de bază minime brute

pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării, Ministerului Internelor, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului Poliției Locale, care beneficiază de dreptul de hrană potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană în timp de pace ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată.

Susțin acest amendament din câteva rațiuni extrem de importante. Este vorba de faptul că, pe de o parte, anumite categorii de bugetari, cum sunt cei din sănătate, primesc în acest moment tichete de masă și eliminarea, odată cu această formă, a art. 18 și a art. 43 din Legea privind tichetele de masă duce la eliminarea unor drepturi care, practic, se aflau în plată.

Pe de altă parte, trebuie explicat că în acest moment vom avea trei categorii de drepturi în ceea ce privește dreptul de hrană: va fi dreptul de hrană al militarilor, polițiștilor și așa mai departe, va fi indemnizația de hrană care este propusă prin prezenta lege și vor fi tichetele de masă care sunt acordate personalului din anumite societăți comerciale, mai ales în zona privată.

Din această perspectivă, dacă vreți, tichetele de masă sunt importante pentru că așa se va ajunge la atacarea la Curtea Constituțională de către anumite categorii a acestei prevederi.

Domnule senator!

Da.

Am o singură rugăminte: să încercați să concentrați argumentația dumneavoastră...

O să concentrez, dar vreau să-mi țin pledoaria până la capăt, sunt avocat...

E în regulă, dar nu suntem în sala de judecată.

...și pledoaria mea e importantă pentru toate categoriile de bugetari.

Având în vedere ceea ce vă spuneam mai devreme, tichetele de masă sunt menite să reducă din economia subterană și, pe de altă parte, acordarea acestor drepturi în bani conduce către eludarea scopului pentru care acest spor este acordat.

Pe de altă parte, este nedrept pentru toate categoriile să introducem în această anvelopă salarială de 30% această indemnizație de hrană.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Cu precizarea că solicitarea dumneavoastră de amendament se află la nr. crt. 21, cu precizarea că noi am trecut foarte repede, în așa fel încât dumneavoastră nu ați putut să urmăriți, dar noi am reușit să vă urmărim amendamentul,

Dacă sunt, până la nr. crt. 50, alți colegi care nu au reușit să urmărească?

Vă rog, domnul senator Ionașcu.

Imediat!

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă este ora 18.00, îmi spuneți. Dacă nu, dau citire celor două amendamente.

Vă rog.

Era vorba de art. 16. Propunerea mea era privind: „Acordarea drepturilor salariale personalului din instituții și autorități publice prevăzute la alin. (1) se va face proporțional cu coeficientul de succes al proiectului.” Este vorba de acele sporuri salariale pe care le primesc funcționarii publici... salarizați din... proiecte europene.

Propunerea noastră era ca salarizarea să se facă în funcție de coeficientul de succes al proiectului, ca raport dintre stadiul realizat al proiectului și stadiul programat, întrucât în proiectul de lege este numai în funcție de prezența la lucru, certificată printr-un pontaj.

La art. 26 și, cu aceasta, îmi închei propunerile mele...

Domnule senator!

...era vorba...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, numai puțin! Haideți să

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Este vorba despre nr. crt. 18.

Era vorba de articolul...

Vă rog să-mi spuneți numărul curent acum.

Din raport. Nu avem același raport de la comisie și eu, și dumneavoastră?

N-am raportul de la comisie în mână, citesc...

Atunci va fi foarte greu să urmăriți și vă rog să nu mă acuzați pe mine!

În general, numărul curent e acolo, în stânga tabelului.

Poate mă ajută cineva...

Vă rog, aveți cuvântul.

24, îmi spune un coleg.

E în regulă. Vă rog să susțineți amendamentul.

Număr marginal.

Este vorba de art. 26, referitor la premii și sporuri _... (Discuții la prezidiu.)_ Vă rog.

Domnule senator, cu scuzele de rigoare, a trecut ora 18.00, ieșim din programul de lucru.

Mâine...

Mâine-dimineață...

Mulțumesc, domnule președinte.

...la ora 10.30, sunteți primul care aveți cuvântul...

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...și veți susține nr. crt. 24, art. 18.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Cu precizarea că sunt pe site toate...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doresc să precizez pentru toată lumea: se află pe site raportul comisiei, cu amendamentele admise și cu amendamentele respinse, pentru a ne fi ușor mâine să urmărim amendamentele respinse și să le susținem.

Art. 26. Nu pot să vă spun numărul curent din...

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## Stimate domnule ministru,

## Bună seara!

Sunt Mihai Goțiu, președintele de la această oră, asistat de Adrian Țuțuianu și Ioan Iustin Talpoș.

Voi conduce sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

În deschidere o invit la microfon, din partea Grupului senatorial al PSD, pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi senatori,

Întrebarea din această seară este adresată doamnei viceprim-ministru Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Sursa de finanțare pentru proiectul «Consolidarea și restaurarea „Teatrului Mihai Eminescu”», Botoșani, proiect declarat nefuncțional”.

## Stimată doamnă viceprim-ministru,

Teatrul „Mihai Eminescu”, Botoșani, finanțat de Consiliul Local al Municipiului Botoșani, a beneficiat, prin intermediul proiectului „Consolidarea și restaurarea Teatrului «Mihai Eminescu»”, de o finanțare europeană de 5 milioane de euro (21,6 milioane de lei), fonduri obținute prin Programul Operațional Regional 2007–2013. Din păcate însă, banii nu au putut fi cheltuiți din cauza unor deficiențe de proiectare. Practic, proiectantul nu a luat în calcul că structura de rezistență a imobilului are nevoie de consolidare, iar din acest motiv a fost nevoie de o expertiză care a întârziat foarte mult lucrările, determinând depășirea termenelor prevăzute în proiect.

Lucrările au început în anul 2014, iar în prezent sunt sistate. În acest moment, proiectul de reabilitare a teatrului este declarat nefuncțional, constructorul a încetat lucrul, dar continuarea lucrărilor de consolidare, reabilitare și restaurare a Teatrului „Mihai Eminescu”, din municipiul Botoșani, este necesară, având la bază concluziile expertizei tehnice actualizate în anul 2016, clădirea fiind de o importanță majoră pentru municipiu, deoarece a fost inaugurată în anul 1914 și este inclusă pe lista monumentelor istorice.

În condițiile în care fondurile europene nu mai pot fi accesate și proiectul trebuie finalizat până la data de 31 decembrie 2018, pentru a evita rambursarea fondurilor care au fost deja investite, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi indicați care sunt sursele de finanțare de care poate beneficia Consiliul Local Botoșani pentru continuarea proiectului de reabilitare a Teatrului „Mihai Eminescu”, din Botoșani, pentru finalizarea reabilitării atât de mult așteptate de toți botoșănenii.

Îi mulțumim doamnei Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la microfon pe doamna senator Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea pe care o adresez astăzi îl are în vedere pe domnul Florian Dorel Bodog, ministru al sănătății, și are drept subiect: „Plafoanele epuizate în maximum 48 de ore” la o categorie de prestații medicale foarte importante pentru diagnosticul preventiv al diverselor boli.

Stimate domnule ministru,

Ca specialist în politici de sănătate, dar mai ales ca medic și cadru didactic universitar, știți foarte bine că prin prevenirea timpurie..., prin diagnosticarea timpurie a bolilor se ajunge la o tratare mult mai eficientă a acestora, la diminuarea suferinței pacientului și, nu în cele din urmă, la economii semnificative din punct de vedere bugetar.

Cu toate astea, știindu-se că cel mai important instrument în depistarea precoce a bolilor este realizarea investigațiilor de laborator (analize medicale), sistemul este nefuncțional în România. Analizele decontate de casele județene de sănătate (pentru care plafonul este fixat de casa de sănătate) se epuizează într-un termen extrem de scurt, în maximum 48 de ore.

Așadar, asiguraților din sistemul de sănătate din România li se interzice, practic, un drept pentru care contribuie lunar din veniturile realizate. Mai mult decât atât, nu sunt puține situațiile în care mass-media din România a reflectat superficialitatea laboratoarelor de analize medicale în analiza probelor recoltate și irelevanța vădită a rezultatelor eliberate de acestea. Față de această situație intolerabilă, vă solicit, domnule ministru, atât măsuri extrem de ferme, cât și mai multe precizări, și anume:

1. Ați efectuat sau intenționați să faceți o evaluare pentru a determina motivele pentru care plafoanele de decontare pentru analize medicale de laborator se epuizează, practic, în primele două zile ale fiecărei luni?

2. Ce alternative aveți pentru a stopa umilirea asiguraților încolonați în primele zile ale lunii la cozi imense, cu speranța că vor „prinde” o parte din acest plafon?

3. Ați evaluat dacă prețul decontat către laboratoarele de analize reflectă în mod real costurile sau sunt în concordanță cu prețurile relative din piață?

Îi mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator George Edward Dircă.

## Bună seara, stimați colegi!

Domnule președinte de ședință,

Astăzi voi adresa o interpelare domnului prim-ministru, Sorin Grindeanu, domnului ministru al afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu, și doamnei ministru delegat pentru afaceri europene, Ana Birchall.

## Domnule prim-ministru,

România va deține în semestrul I al anului 2019 mandatul semestrial la președinția Consiliului Uniunii Europene, într-o perioadă care se anunță de pe acum crucială pentru viitorul Uniunii Europene și evoluția proiectului european. Este suficient să amintim în acest sens doar câteva dintre momentele de referință previzibile ale primului nostru mandat european, și anume:

- finalizarea negocierilor privind retragerea Marii Britanii

- din Uniunea Europeană, Brexitul;

– reformarea tratatelor UE și conturarea unei noi viziuni asupra construcției unionale, respectiv asupra direcțiilor de dezvoltare a proiectului european, deja anunțată de tandemul franco-german;

- combaterea eficientă și coerentă a rețelelor terorismului

- internațional;

- și gestionarea eficientă a crizelor și conflictelor la

- granițele externe ale Uniunii Europene.

Îndeplinirea onorabilă de către țara noastră a sarcinilor deosebite ce-i revin, în mai puțin de doi ani, la cârma Uniunii Europene depășește cu mult atribuțiile stricte ale Ministerului român de Externe, implicând, în mod nemijlocit, prestigiul și poziționarea României la nivel european și internațional în calitate de membră a comunității europene și euroatlantice.

Pe cale de consecință, vorbim de responsabilități directe la cele mai înalte niveluri instituționale executive ale statului român, cu referire directă la Președinția și Guvernul României. În același timp, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu atribuții clare privind realizarea politicii externe a statului român, este chemat să joace un rol-cheie în procesul de pregătire aferent viitorului mandat al României la președinția Uniunii Europene.

Îi mulțumim domnului senator George Edward Dircă, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Doru Adrian Pănescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministru al muncii și justiției sociale.

Obiectul întrebării: „Stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie pentru persoanele care au adeverințe ce atestă formele de retribuire obținute în acord global”.

Stimată doamnă ministru,

Până în anul 2011, în practica judiciară națională nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, pensii provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974.

Unele instanțe de judecată au considerat că, la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, casele județene de pensii au obligația să valorifice și veniturile suplimentare obținute în acord global. Alte instanțe au considerat că veniturile obținute în acord global, prevăzute în legislația anterioară anului 2001, nu pot fi valorificate la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Prin promovarea recursului în interesul legii în 2011, procurorul general a arătat că, deși Legea nr. 19/2000 a fost abrogată în mod expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, problema de drept invocată subzistă și se cuvine a fi dezlegată, având în vedere dispozițiile tranzitorii conținute de art. 174 și 178 din Legea nr. 263/2010.

Astfel, a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974. Având în vedere că:

Îi mulțumim domnului senator Doru Adrian Pănescu, de la Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Cazan Vasile.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprimministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul interpelării: „Stadiu implementare obiective investiții în Programul național de dezvoltare locală (al unor obiective din comuna Bazna, județul Sibiu)”.

Stimată doamnă ministru,

Vă întreb care este stadiul implementării următoarelor proiecte din comuna Bazna în cadrul Programului național de dezvoltare locală, având în vedere că autoritățile locale au depus documentele necesare.

Comuna Bazna are în componența sa trei sate: Bazna, Boian și Velț. Proiectele sunt următoarele:

– modernizarea Străzii Brazilor, după biserică, și prelungirea Străzii Brazilor, după grădini, din comuna Bazna, județul Sibiu;

- lucrări autorizare PSI la școala și grădinița din Boian,

- comuna Bazna, județul Sibiu;

- extindere rețea de canalizare menajeră și branșament

- în localitatea Bazna, județul Sibiu;

- modernizarea drumului comunal 16 Velț;

- modernizare rețea de străzi, sat Boian, comuna Bazna,

- județul Sibiu.

Aveți atașate anexele nr. 3 la Normele metodologice privind solicitările de finanțare prin Programul național de dezvoltare locală.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan.

Și, dacă-mi mai permiteți, două foarte scurte întrebări adresate tot doamnei viceprim-ministru.

Obiectul întrebării este o „Solicitare includere în Programul PNDL – «Reabilitare drumuri comunale și rețea stradală, comuna Racovița, județul Sibiu»”.

Referitor la sesizarea primită din partea autorităților locale din comuna Racovița, județul Sibiu, vă întreb care este termenul implementării proiectului „Reabilitare drumuri comunale și rețea stradală, comuna Racovița, județul Sibiu” în Programul național de dezvoltare locală, având în vedere că s-au depus documentele necesare.

Finalizarea acestei modernizări va duce la dezvoltarea durabilă a comunei, iar autoritățile locale implicate consideră oportună începerea demersurilor în vederea includerii proiectului de investiții prin PNDL.

Mulțumim domnului senator Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu.

Domnule președinte, Dragi colegi,

În această seară am o interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, pe tema „Situației căminelor culturale”.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Dați-mi voie să mă adresez dumneavoastră în chestiunea căminelor culturale din mediul rural, instituții care au jucat, de-a lungul timpului, un rol fundamental. Nu e un secret pentru nimeni că mediul rural a dat personalități de prim rang în toate ramurile științei și culturii, că există un potențial formidabil de creativitate și talent, după cum nu e un secret faptul că, în prezent, vitalitatea și consumul cultural în satul românesc au scăzut dramatic, statisticile dându-ne cifre alarmante.

În acest context, precum și dat fiind faptul că avem un interes particular pentru revitalizarea culturii din rural și revitalizarea ruralului prin cultură, dați-ne voie să vă solicităm câteva date privind situația căminelor culturale din mediul rural.

Din totalul căminelor culturale din România rurală, câte sunt funcționale, putând găzdui și organiza activități, și câte sunt închise în acest moment?

Din cele funcționale, câte fac și alte activități în afară de găzduirea unor evenimente familiale, gen nunți sau cumetrii? Care este situația personalului specializat din căminele culturale?

Câte dintre acestea au funcționat drept cămine culturale..., câte dintre cele care au funcționat drept cămine culturale până în 1989 acum au o altă destinație?

Câte consilii județene au o strategie culturală pentru mediul rural?

Dacă, la nivelul ministerului pe care-l conduceți sau al Guvernului, există o situație sau un studiu mai elaborat care cuprinde mai mult decât răspunsurile la puținele întrebări pe care vi le-am adresat, v-am fi recunoscători să ni le puneți la dispoziție.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, de Iași, Circumscripția nr. 24.

De asemenea, vă rog, pentru o a doua intervenție, să-mi dați voie.

O întrebare adresată domnului Gabriel Petrea, ministrul consultării publice și dialogului social, pe tema: „Verificarea activității și menținerea standardelor impuse de lege”. ## Stimate domnule ministru,

Mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare domnului profesor universitar doctor Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Obținerea autorizațiilor sanitare de funcționare pentru unitățile de învățământ în anul școlar 2017–2018”.

Domnule ministru,

Știm cu toții că suntem foarte aproape de finalul anului de învățământ preuniversitar 2016–2017. La fel de bine știm că multe unități școlare, mai ales din mediul rural, în acest an care se încheie, nu au obținut de la direcțiile județene de sănătate publică autorizațiile sanitare de funcționare, conform actelor normative în vigoare.

În acest context, subliniez faptul că un număr însemnat de unități școlare a funcționat pe baza declarațiilor pe propria răspundere referitoare la asigurarea conformării la condițiile igienico-sanitare, declarații date de conducerile școlilor în cauză.

Este o situație care dăinuie de prea mulți ani și trebuie să nu mai permitem acest lucru, pentru că este în joc educația tinerei generații și sănătatea acesteia. Mai mult decât atât, o țară din Uniunea Europeană nu poate accepta la nesfârșit asemenea situații care țin de lumea modernă, contemporană, de civilizație, într-un cuvânt. Preocuparea mea izvorăște din aceste realități cotidiene arhicunoscute.

De aceea, consider imperios necesară efectuarea unei analize la nivel național pentru identificarea unor măsuri, cu termene precise și răspunderi concrete, pentru mai buna pregătire a anului școlar 2017–2018 din perspectiva obținerii autorizațiilor sanitare de funcționare pentru unitățile de învățământ.

Cred că se impune ca Ministerul Educației Naționale să coordoneze această activitate la nivel național, iar consiliile județene, la nivel local, cu antrenarea primăriilor comunale, orășenești și municipale, după caz.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24, Iași.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Vergil Chițac.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să citesc o interpelare adresată domnului ministru Marius Alexandru Dunca, ministrul tineretului și sportului.

Obiectul interpelării: „Situația Stadionului «Farul» din municipiul Constanța”.

Stimate domnule ministru,

În data de 12 iulie 2001, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 666 privind darea în folosință gratuită către Clubul Sportiv „Fotbal Club Farul” Constanța a unui imobil proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Conform art. 1 al acestei hotărâri, „FC Farul” Constanța a preluat în folosință gratuită stadionul și facilitățile folosite de echipa de fotbal.

Direcției Județene pentru Sport și Tineret Constanța i-au rămas în administrare pista de atletism și restul facilităților nepreluate de la „FC Farul” Constanța.

În iulie 2009, SC Maritima Sport – SA a vândut „FC Farul” Constanța către Societatea Comercială Platinium – SA. Cu această ocazie, SC Platinium – SA a preluat și protocolul încheiat cu Ministerul Tineretului și Sportului, în urma căruia deținea în folosință gratuită Stadionul „Farul”, pentru o perioadă de încă 41 de ani.

După 7 ani de administrare dezastruoasă, Clubul „FC Farul” Constanța a acumulat datorii de 700 de mii de euro, iar în septembrie 2016 Curtea de Apel Constanța a respins contestația în anulare formulată de „FC Farul” Constanța, demarându-se astfel procedura de faliment al clubului.

În data de 5 mai 2017, Guvernul României a emis Hotărârea Guvernului nr. 20, prin care a aprobat revocarea dreptului de folosință gratuită a Clubului Sportiv „Fotbal Club Farul” Constanța asupra stadionului.

Ajuns într-o stare avansată de degradare, stadionul nu mai poate fi utilizat pentru organizarea partidelor de fotbal. În această situație, orașul Constanța nu mai are niciun stadion care să poată găzdui competiții sportive de orice natură.

Având în vedere situația existentă, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ați dispus efectuarea unui audit cu privire la activele preluate de la Clubul Sportiv „FC Farul” Constanța, inclusiv situația patrimonială a Bazei sportive „Farul” Constanța?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Vergil Chițac, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al USR, o să susțin și eu o interpelare și o întrebare.

Interpelarea este adresată ministrului mediului, apelor și pădurilor, doamnei ministru Grațiela Gavrilescu. ## Stimată doamnă ministru,

Drujbele și-au luat din nou ofranda din zonele verzi ale capitalei. Garda Forestieră a confirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că peste 200 de arbori au fost tăiați ilegal dintr-o mică deltă formată în Parcul Sticlăriei din sectorul 2 și a înaintat constatarea infracțiunii către Parchet. Acțiunea Gărzii Forestiere vine în contradicție cu un prim control al Gărzii de Mediu, care n-a găsit nicio pagubă, precum și cu afirmațiile făcute de reprezentanții Administrației Domeniului Public (ADP) Sector 2, care neagă hotărât că s-ar fi tăiat copaci în parcul amplasat între Șoseaua Vergului și bulevardul Basarabia și susțin că tăierile au fost unele de ecologizare și s-au realizat în baza unor acte legal emise.

Răspunsul Gărzii Forestiere București, sesizată de activistul de mediu și consilier local USR, Octavian Berceanu, arată însă că în parc au fost inventariate 205 cioate provenind de la tăieri ilegale de arbori. Tăierile – arată Garda Forestieră – constituie infracțiune silvică, potrivit art. 107 din Legea nr. 46/2008. Prejudiciul estimat este de aproximativ 10.200 de lei. Distrugerile reale pentru oameni și mediu sunt însă mai greu de estimat.

Conform unui reportaj realizat de către jurnaliștii de la The Epoch Times Romania, locul este „o oază plină de păsări, vidre, insecte, cu un splendid lac unduind de păpuriș. (...) Mai multe organizații de mediu intenționează să transforme parcul într-un hub ecoinovativ, cu alte cuvinte o zonă care să fie menținută naturală și în care elevii, studenții, oamenii interesați de mediu să vină să studieze mediul alături de specialiști.”

Având în vedere afirmațiile Administrației Domeniului Public Sector 2 și ale Gărzii de Mediu București, care vin în contradicție cu constatările Gărzii Forestiere București, vă solicităm să dispuneți o anchetă prin care să ne răspundeți la următoarele întrebări și solicitări:

1. Avizul invocat de către Administrația Domeniului Public și de către Garda de Mediu (pentru toaletare) este acoperitor pentru toate lucrările realizate efectiv în Parcul Sticlăriei?

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Eugen Pîrvulescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Stimată doamnă ministru,

Statisticile oficiale din România vorbesc de aproximativ 779.814 de persoane cu dizabilități. Participarea deplină economică și socială a persoanelor cu dizabilități este esențială pentru succesul Strategiei „Europa 2020” a Uniunii Europene pentru promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii tuturor cetățenilor. Construirea unei societăți din care nimeni nu este exclus oferă oportunități de piață și stimulează inovația.

Cadrul de reglementare actual, mai exact Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, nu reflectă în totalitate nevoile persoanelor cu dizabilități. Numeroase bunuri și servicii, precum și, în mare măsură, clădirile, mijloacele de transport în comun și echipamentele nu sunt încă suficient de accesibile pentru o viață mai bună. S-au făcut pași importanți, s-au elaborat strategii, s-a redactat legislație specifică, însă nu este suficient, iar România se află pe ultimele locuri în Europa la gradul de incluziune a persoanelor cu dizabilități.

Una dintre problemele cele mai mari ale sistemului din România este lipsa unui regim sancționar destul de puternic, prin care să se înțeleagă necesitatea adaptării serviciilor și la nevoile persoanelor cu dizabilități. Foarte multe dintre instituțiile publice, precum și centrele urbane nu au alocat bugete pentru accesibilizare, iar asociațiile persoanelor cu dizabilități reclamă, de ani de zile, lipsa unei strategii coerente a statului român.

Stimată doamnă ministru,

Suntem în anul 2017 și drepturile persoanelor cu dizabilități încă sunt lăsate pe ultimele locuri ale agendei politice din România. România trebuie să intre cu adevărat în Europa, iar statul român trebuie să găsească soluții urgente pentru adaptarea sistemului și la nevoile persoanelor cu dizabilități. Ținând cont de problemele enunțate mai sus, vă rog să-mi precizați care este strategia ministerului pe care-l conduceți pentru a rezolva problemele și de a adapta sistemul din România la nevoile persoanelor cu dizabilități, în contextul directivelor și reglementărilor europene de promovare a drepturilor acestor categorii de cetățeni.

Îi mulțumim domnului senator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Romulus Bulacu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare către Ministerul Sănătății, domnului ministru Florian Dorel Bodog.

Obiectul întrebării: „Măsuri pentru medicii care nu promovează examenul de rezidențiat”.

Domnule ministru, vă supun atenției problema medicilor rezidenți. În prezent, medicul care finalizează cursurile universitare, dar nu ia examenul de rezidențiat nu poate fi angajat în sistemul sanitar, doar, cel mult, de către una dintre firmele care activează în industrie în vederea promovării produselor medicale. Dacă la orice altă facultate din România, după ce obții diploma de licență, ai toate șansele să profesezi în domeniu, nu același lucru se poate spune despre absolvenții facultăților de medicină generală.

După 6 ani de școală, chiar dacă ai în mâini diploma de licență de medic, în cazul în care nu promovezi concursul național de rezidențiat, ratezi șansa unei cariere în domeniu. Nici măcar șomeri nu putem să le zicem. Statul român leagă absolventul de mâini și de picioare. El nu are drept de liberă practică, deci nu își poate profesa meseria pentru care a învățat atâția ani. Avem un sistem restrictiv, care lasă oamenii pe afară.

Dezamăgiți de ceea ce se întâmplă în România, tinerii pleacă în alte state, unde pot profesa. Statul român a investit în studiile lor, iar de rezultat beneficiază străinii dispuși să-i primească fără alte examene. Aproape 15.000 de medici au plecat din România numai în ultimii 6 ani. Exodul lor a dat peste cap sistemul de sănătate. Zeci de spitale au rămas fără specialiști. Suntem singura țară care scoate medicul din sistem dacă nu trece acest examen de rezidențiat.

Concomitent, sistemul sanitar se confruntă cu o criză a medicilor specialiști, mai ales în medicina de urgență, precum și tratamente balneoclimaterice și medicina familiei. Ajungem să constatăm ironic că, deși ne confruntăm cu un deficit important de medici, avem absolvenți cărora nu le dăm dreptul să lucreze.

Astfel, domnule ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-mi comunicați:

1. Care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la situația prezentată?

2. Dacă aveți în vedere eliminarea acestui tip de examen și implementarea unui nou sistem de selecție a medicilor?

Vă mulțumim și noi.

A fost Romulus Bulacu, senator din partea Grupului parlamentar al PNL.

Au mai depus astăzi interpelări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Miron Alexandru Smarandache, Viorel Salan și Tit Liviu Brăiloiu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Iancu Caracota, Cătălin George Stângă, Costel Șoptică, Ioan Cristina și Alexandru Pereș;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Adrian Wiener; – din partea Grupului parlamentar al PMP: Vasile Cristian Lungu.

Întrebări au mai fost depuse de către:

– parlamentarii PSD: Miron Alexandru Smarandache, Liliana Sbîrnea, Cristina Mariana Stocheci și Constantin Bogdan Matei;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Cătălin Dumitru Toma, George Cătălin Stângă, Costel Șoptică, Siminica Mirea, Iancu Caracota, Cornel Popa și Alexandru Pereș;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Adrian Wiener; – din partea Grupului parlamentar al UDMR: Tánczos Barna;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: Scarlat Iriza; – din partea Grupului parlamentar al PMP: Vasile Cristian Lungu.

Legat de întrebările la care... și interpelările la care s-a solicitat răspuns oral, au acceptat răspunsuri în scris: Adrian Țuțuianu, răspunsul l-a primit de la Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Mirea Siminica a primit răspuns de la același domn secretar de stat, Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; domnul Valeriu Dorin Bădulescu, din partea Ministerului Justiției, secretar de stat Sofia Mariana Moț; Vasile Cristian Lungu, de la PMP, a primit răspuns de la Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Ministerul Sănătății a solicitat o amânare în privința unui răspuns pe care trebuie să-l dea senatorului Vasile Cristian Lungu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Aceasta a fost sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri din această seară, pe care am coordonat-o eu, ca președinte de ședință, Mihai Goțiu, asistat de Ioan Iustin Talpoș și Adrian Țuțuianu, secretari de ședință.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083405]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/30.V.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei