Mircea Cinteză

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aici se discută despre oportunitatea păstrării în funcție a profesorilor până la vârsta de 70 de ani. Ei pot să aibă un rol stimulativ, în condițiile în care pretențiile față de școală sunt foarte mari, sau un rol represiv, de a nu-i lăsa să promoveze în cariera universitară pe alții mai tineri. Această ultimă variantă este foarte rară. Dacă ar fi astfel de rare situații, consiliul profesoral, senatul universitar ar avea oricând posibilitatea să promoveze doi profesori în aceeași catedră sau unui conferențiar să-i confere aceeași putere.

În schimb, puterea celor care au condus colective pentru a putea duce la capăt proiectele care sunt astăzi obligatorii în învățământul superior, proiectele de colaborare internațională, este mult mai mare, deci oportunitatea ca ei să nu fie eliminați automat la vârsta de 65 de ani mi se pare foarte bună. Ei trebuie să rămână și vor fi eliminați de sistem _de facto_ , dacă nu sunt folositori, dar, de cele mai multe ori, ei sunt folositori cerințelor actuale.

Vă mulțumesc.