Vasile Nedelcu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Summitul Consiliului European din 8–9 decembrie 2011 de la Bruxelles – marea șansă a României”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Recentele evenimente europene au avut și vor avea o mare încărcătură asupra viitorului Uniunii Europene.

Reuniunea Consiliului European din 8–9 decembrie 2011 reprezintă un moment decisiv în politica noastră europeană, dar nu numai. Ceea ce s-a întâmplat la summitul de la Bruxelles este, în mod vădit, benefic pentru întreaga Uniune Europeană. Deciziile care s-au luat determină Uniunea Europeană să se reconstruiască instituțional. Astfel, uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală și economică. Aceste măsuri, care urmează să intre în vigoare – obligatorii pentru statele euro și voluntare pentru cele care nu sunt în zona euro –, s-au materializat în acordul de uniune fiscală. Acest set de măsuri adoptat la nivelul Consiliului reprezintă un răspuns european concret la criza datoriilor suverane, aceasta fiind cea mai gravă criză cu care se confruntă Uniunea Europeană în cei 54 de ani de existență.

Așadar, măsurile luate de liderii europeni erau, fără doar și poate, necesare și urgente.

Pentru România însă summitul are o dimensiune ce trece dincolo de rigorile strict economice și politice, de fapt, reprezintă o șansă. Această șansă este dată de convergența dintre ceea ce își dorește Bruxelles-ul și ceea ce guvernarea actuală și-a asumat să facă. Declarația Angelei Merkel de dinaintea întrunirii de la Bruxelles întărește trendul ascendent pe care se află țara noastră. Distinsa doamnă Merkel făcea referire la eforturile economice importante pe care le-au făcut România și Bulgaria, și iată cum, din umili negociatori din vremea PSD pentru aderarea la Uniunea Europeană, am ajuns astăzi un membru respectabil al familiei europene. Cu ce efort și cu ce costuri?

Pentru România, măsurile decise la Bruxelles înseamnă întărirea și consolidarea disciplinei bugetar-fiscale.

Mai mult, noile reglementări privind guvernanța fiscală, pe care noi trebuie să le adoptăm, sunt primordiale pentru o uniune fiscală corectă. Modificările referitoare la planurile de buget pe care și le fac statele comunitare, inclusiv România, și care vor fi aprobate, mai întâi la Bruxelles și apoi de parlamentele naționale, reprezintă un pas important pentru țara noastră, fiind, totodată, și un mecanism de control al Bruxelles-ului asupra clasei politice autohtone.

Din perspectiva unei politici bugetare prudențiale, corecte, Guvernul Boc țintește un deficit bugetar de 1,9% din PIB pe anul 2012, sub limita impusă de 3%, conform Tratatului de la Maastricht.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Decizia este corectă, au fost promovate sume reduse pentru deficit, pentru a nu plăti împrumuturi scumpe și a irosi banii românilor în momente dificile.