Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 aprilie 2018
Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
Liliana Sbîrnea
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am o întrebare adresată domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul întrebării: „În ce măsură afectează schimbarea legislației competențele autorităților publice și ale asociațiilor de proprietari?”.
## Stimate domnule viceprim-ministru,
Mă adresez dumneavoastră, astăzi, în calitatea dumneavoastră de ministru al dezvoltării regionale și administrației publice.
Toată lumea este la curent cu faptul că la data de 25 mai 2018 intră în vigoare, fără alte formalități, o ordonanță a Uniunii Europene care, prin măsurile sale restrictive asupra protecției datelor cu caracter personal, ar putea avea o influență majoră nu numai asupra autorităților publice, ci și asupra operatorilor privați care lucrează cu un volum mai mare sau mai mic de date cu caracter personal.
Se anticipează că aceasta va fi cea mai strictă reglementare de protecție a datelor cu caracter personal instituită vreodată în spațiul Uniunii Europene și va avea drept scop crearea unei modalități unice de colectare a datelor personale în mediul online în cadrul Uniunii.
În acest moment există obișnuința ca toate cardurile de așa-zisă fidelitate să permită unor operatori privați să colecteze datele personale ale cetățenilor. De asemenea, firmele din mediul de afaceri online sau operatorii de telefonie mobilă, și nu numai, au acces la datele personale.
Nu de puține ori cetățenii primesc în cutia poștală sau prin intermediul căsuței electronice reclame agresive sau solicitări de ajutor umanitar, deși nu au avut niciodată contact cu niciuna dintre entitățile contractante.
Asociațiile de proprietari, la rândul lor, dețin o carte de imobil, care este în permanență completată cu informații despre nou-veniți.
Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, face referire la acest aspect, la fel și OUG nr. 97/2005, republicată, privind evidența, domiciliul și actele de identitate ale cetățenilor români, la art. 38. Potrivit acestui articol, MAI (denumit) poate avea acces la aceste date printr-o simplă cerere.
De asemenea, foarte multe imobile sunt dotate cu camere de supraveghere tocmai pentru a gestiona și dezarma orice intenție de infracționalitate. În ce măsură acestea vor fi în continuare acceptate?
Un ghid cu privire la acest nou regulament arată că: „Pentru a îndruma modul în care sunt gestionate datele cu caracter personal în cadrul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator, în anumite situații, este necesară o persoană care să exercite o misiune de informare, de consiliere și de control în plan intern: responsabilul cu protecția datelor.”
În acest context, vă întreb, domnule ministru, având în vedere și sancțiunile pe care nerespectarea acestor reglementări le va presupune: care credeți că va fi impactul reglementării europene asupra activității autorităților publice și a celor private și în ce măsură apreciați că normele de reglementare vor acoperi diversitatea de aspecte pe care doar parțial vi le-am semnalat?