Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, să putem începe ședința.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 3 aprilie 2018, ședință condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și de domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 109 colegi. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.

Atunci,

**:**

Sunt comentarii.

78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Domnule senator, doriți să interveniți?

Îmi pare rău, am întrebat, nu ați ridicat mâna. Dacă doriți să interveniți acum să faceți vreo propunere... Pot să supun la vot vreo modificare.

Vă rog.

Domnul senator Pîrvulescu. Microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

V-aș ruga să țineți cont de Regulamentul Senatului. Dacă vă uitați pe ordinea de zi, dumneavoastră astăzi ați introdus, la punctul 6, propunerea de numire a unui secretar general al Senatului.

Vă aduc aminte că în Biroul permanent al Senatului, astăzi, dumneavoastră ați pus pe ordinea de zi. Dar, conform regulamentului, la art. 211, ar fi trebuit ca..., conform art. 11 pct. 3, „Secretarul general și secretarii generali adjuncți pot fi revocați (...)”, era normal ca astăzi, la Biroul permanent, să propuneți revocarea secretarului general. Postul era vacant și era normal, de asemenea, conform regulamentului, ca toate grupurile parlamentare să poată să aibă posibilitatea timp de o săptămână să vină cu propuneri la Biroul permanent al Senatului. Pentru că Biroul permanent, conform regulamentului, nu este al PSD-ului, Biroul permanent este format din toate grupurile parlamentare.

Mai mult decât atât, ne-ați spus astăzi la Biroul permanent că vom avea CV-ul celui care va fi propus astăzi pentru schimbare... pentru înlocuirea secretarului general. Noi nu avem până la ora aceasta la mapă niciun CV. Nu știm cine va fi și nu este în regulă.

Adică eu vă propun astăzi – că nu este o grabă, nu cred că s-a întâmplat ceva, s-ar putea ca să funcționeze în altă parte la Senat –, dacă este secretarul general al Senatului, să putem să fim toți în cunoștință de cauză, vă propun scoaterea punctului 6 de pe ordinea de zi, reintroducerea la Biroul permanent săptămâna viitoare, votați în Biroul permanent schimbarea, revocarea secretarului general și după aceea venim cu altă propunere. Pentru că astăzi, când vorbim de propunerea unui alt secretar, actualul secretar general este în funcție.

Îmi permiteți, dacă se poate, domnule președinte, să propunem scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct, mai stăm o săptămână și în Biroul permanent de săptămâna viitoare să facem revocarea și să venim și noi cu propuneri, că este normal, este secretarul general al Senatului, nu poate să fie o propunere doar a PSD-ului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu înțeleg foarte bine argumentația. Probabil că citim împreună același text, dar înțelegem diferit.

Oricum, propunerea dumneavoastră este de a elimina punctul 6 de pe ordinea de zi, da? Era mult mai simplu să spuneți acest lucru și...

Voi supune votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul PNL, de a scoate de pe ordinea de zi punctul 6 de la secțiunea I.

Continuăm. Programul de lucru pentru astăzi este următorul: orele 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, iar la ora 17.00 avem vot asupra inițiativelor cu caracter organic.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu.

Domnule senator Pîrvulescu... Pavelescu sau...

Domnule senator Pîrvulescu, doriți să interveniți la

programul de lucru sau după ce votăm doriți să interveniți? În regulă. Bun.

Înainte de a intra la punctul 1, secțiunea I, îl invit la microfon pe domnul senator Salan.

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Viorel Salan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Jandarmeria Română aniversează astăzi 168 de ani de existență. A fost întemeiată la 3 aprilie 1850 de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, printr-un ofis domnesc care dădea pentru prima dată statutul juridic Jandarmeriei și stabilea principiile de organizare și funcționare, acelea de: priveghere a siguranței publice și ținerea unei bune orânduieli și ducerea la îndeplinire a legilor.

Astăzi, Jandarmeria Română este o instituție modernă, o instituție cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, cel al pazei și protecției instituționale, o instituție credibilă în fața cetățenilor și tuturor instituțiilor statului. Și nu m-aș opri aici, este și o instituție-reper la nivel internațional, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și al NATO, prin atribuțiile și misiunile pe care le execută.

Jandarmeria Română în această perioadă deține președinția forței de poliție cu statut militar la nivelul țărilor membre.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, cu această ocazie, să urăm Jandarmeriei Române să rămână același reper fundamental de stabilitate socială și să acționeze în continuare în beneficiul cetățenilor, al comunităților, aplicând în mod echilibrat legea, în litera și în spiritul ei, iar jandarmilor să le dorim să aibă parte pe mai departe de liniște, dar, totodată, să-și facă datoria, atunci când situația le-o va cere, cu multă seriozitate, tact și devotament.

La mulți ani, Jandarmeria Română! La mulți ani, bravi jandarmi români! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Vă rog, intervenție de procedură, domnul senator Goțiu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Urez și eu la mulți ani Jandarmeriei Române și la cât mai puține amenzi protestatarilor, dar nu am înțeles la ce punct de pe ordinea de zi a fost intervenția colegului. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, nu e o problemă, sunteți de un an în Senat, mai aveți încă trei ani de zile, puteți să înțelegeți până la sfârșit.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Declarațiile politice, de obicei, sunt mâine.

Au mai fost astfel de intervenții, iar eu am și spus: „Înainte de a intra în punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, îi dau cuvântul domnului senator (...).” Cred că e evident.

Mulțumesc.

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu – procedură de urgență;

2. Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri;

Vă mulțumesc frumos.

Comisia de buget solicită o ședință de comisie mâine-dimineață, la ora 9.00.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în legătură cu această solicitare a comisiei?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 6 al ordinii de zi avem numirea secretarului general al Senatului.

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 211 din Regulamentul Senatului, secretarul general este numit, respectiv revocat de Senat, la propunerea Biroului permanent.

În ședința de astăzi, Biroul permanent a hotărât să propună plenului Senatului numirea doamnei Izabela Chencian în funcția de secretar general al Senatului, începând cu data de 11 aprilie 2018.

Totodată, având în vedere cele menționate, Biroul permanent a hotărât să propună revocarea domnului secretar general Ion Vărgău, cu data de 11 aprilie anul curent, din funcția deținută în prezent.

În consecință, în prealabil, urmează să ne exprimăm votul cu privire la revocarea din funcție a secretarului general, a domnului senator... a domnului Ion Vărgău.

Întrucât prin Regulamentul Senatului nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, în conformitate cu prevederile art. 137 din regulament, o să vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Dacă sunt intervenții?

Intervențiile erau pe procedură, dar, dacă vreți să vă referiți la subiect, nu pot să vă opresc.

Vă rog.

Domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

Urmează domnul senator Pîrvulescu. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Înțeleg că Partidul Social Democrat propune astăzi revocarea din funcție a domnului secretar general Ion Vărgău. Am fost luați prin surprindere cu această procedură în Biroul permanent. Nu ni s-a anunțat acest lucru nici pe ordinea de zi decât în ultimul moment.

Întrebarea Grupului Uniunea Salvați România este: care-i motivul acestei revocări?

Secretarul general al Senatului are o funcție importantă, coordonează întreaga activitate tehnico-logisticoadministrativă a Senatului. El nu trebuie să fie o numire politică, trebuie să fie o numire tehnică și cred că avem dreptul să știm de ce ni se supune la vot această revocare. Asta ar fi prima intervenție.

A doua intervenție se referă la faptul că Partidul Social Democrat ar trebui să ne lase timpul de a putea să propunem persoane în această funcție. Cred că procedura cea mai bună ar fi să facem o comisie de auditare a CV-urilor depuse în termen și să hotărâm asupra celei mai bune persoane care ar fi destinată să ocupe această funcție, date fiind CV-ul și capacitățile manageriale.

Încă o dată, este o funcție tehnico-administrativă, nu este o funcție politică și Grupul USR nu ar dori politizarea corpului administrativ al Senatului, ar dori ca acest corp tehnicadministrativ să rămână un corp de profesioniști, care să fie condus profesionist, managerial, nu neapărat politic. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Foarte scurt. Nu este o propunere a Partidului Social Democrat. Propunerea am făcut-o eu, în calitate de vicepreședinte, și am prezentat acest lucru, dacă vă aduceți aminte sau dacă vreți să vă aduceți aminte, ați fost în ședința de Birou permanent.

A doua chestiune, legat de vreo comisie care să evalueze, regulamentul spune că Biroul permanent propune plenului, lucru care se și întâmplă – acest lucru s-a stabilit în Biroul permanent.

Altă intervenție?

Vă rog.

Domnul senator Pîrvulescu. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că ar trebui să încetați cu afirmația: „Putem și vrem să facem!”

Eu v-am spus mai devreme și vă mai spun încă o dată: dumneavoastră astăzi la Biroul permanent nu ați supus la vot revocarea secretarului general, ați spus doar..., ați votat în Biroul permanent – că am fost foarte atent la propunerea dumneavoastră – să punem pe ordinea de zi numirea unui nou secretar general al Senatului. Asta, unu.

2. Vă rog să ne spuneți public dacă este membru PSD cel pe care dumneavoastră îl propuneți astăzi să conducă Secretariatul General al Senatului.

3.

o dată Partidul Social Democrat dă cu pumnul în masă..., pumnul în gură: „Noi ne punem un om acolo!”

Partidul Național Liberal nu va susține această procedură

și nici ce propuneți dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc pentru intervenție.

Pot să vă răspund doar la punctul 2, dacă este membru PSD. Răspunsul: nu este membru PSD.

Și, dacă tot politizăm sau nu, domnul Vărgău a fost senator PSD; nu v-ați sesizat la vremea respectivă.

Al treilea comentariu pe care am să-l fac: atunci când, în ședința Senatului, a fost înlocuit secretarul general adjunct, la propunerea, la vremea respectivă, a președintelui Senatului, a fost respectată exact aceeași procedură și exact așa cum s-a respectat și aici.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

## Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră procedura de vot, respectiv vot secret electronic.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Se solicită listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cine a solicitat listă?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

PSD-ul!

Nu este, vă spun eu.

La vot secret?!

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

3. Dacă dumneavoastră ați putut să propuneți astăzi, domnule președinte de ședință și vicepreședinte al Senatului, de ce alți membri din Biroul permanent, vicepreședintele Senatului din partea PNL-ului, chestorii din partea altor partide sau secretarii din partea altor partide, de ce acești domni senatori nu ar fi putut să propună și dânșii astăzi un... _(Intervenție neinteligibilă din sală_ .)

Păi, nu am avut posibilitatea azi! Tocmai de aceea vă cerem transparență, să putem să venim și noi cu propuneri, să cunoaștem persoanele care vor conduce Secretariatul Senatului. Nu este nimic..., nu se întâmplă nimic, Secretariatul văd că funcționează....

Nu-l cunosc, nu am nicio problemă, nu avem noi, ca Partid Național Liberal, să ținem partea cuiva, dar este transparență atunci când vreți lucrul acesta. Astăzi încă

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

PSD-ul!

Având în vedere rezultatul votului, dau citire proiectului de hotărâre.

Hotărâre privind revocarea din funcție a secretarului general al Senatului

În temeiul art. 67 din Constituția României, republicată, și al art. 7 alin. (2)... alin. (1) și art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 211 alin. (3) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. – Domnul Ion Vărgău se revocă din funcția de secretar general al Senatului începând cu data de 11 aprilie 2018.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din data de 3 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Urmează să ne exprimăm votul cu privire la numirea doamnei Izabela Chencian în funcția de secretar general al Senatului.

Întrucât prin Regulamentul Senatului nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, în conformitate cu prevederile art. 137 din regulament, vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Dacă sunt intervenții aici?

Nu.

Nu avem nici CV-ul, cum să votăm?!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Supun la vot procedura de vot electronic.

Având în vedere rezultatul votului, dau citire proiectului de hotărâre.

Hotărâre privind numirea secretarului general al Senatului

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și ale art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 211 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Doamna Izabela Chencian se numește în funcția de secretar general al Senatului începând cu data de 11 aprilie 2018.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din data de 3 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

O felicităm pe doamna Izabela Chencian, secretar general al Senatului, și îi dorim mult succes în importanta funcție pe care...

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Cine este doamna? S-o vedem și noi.

## **Din sală:**

Cum arată?!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna Izabela Chencian este acolo, o puteți vedea.

Mult succes, stimată doamnă viitor secretar general!

Domnul senator Pîrvulescu, înțeleg, explicarea votului. Așa ceva nu am putut să văd decât la USR – explicați votul secret! Nu pot să vă dau cuvântul. Nu aveți cum să explicați votul, când votul a fost secret.

Domnule senator nu o să vă dau cuvântul, pentru că nu vreau să fiți penibil.

Continuăm lucrările Senatului cu dezbateri asupra inițiativelor legislative, punctul II.

1...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Este Presadă. Presadă a cerut cuvântul.

Nu am cum să dau cuvântul decât după ce trecem mai departe; nu am cum să dau cuvântul pe procedură, că nu s-a încălcat nicio procedură; nu am cum să dau cuvântul pe explicarea votului, nu avem cum să explicăm votul pe votul secret. O să continuăm activitatea plenului Senatului.

Deci 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2017 privind modificarea art. VIII alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății (L368/18.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Doamna secretar de stat Diana Severin, microfonul 10, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

**Doamna Diana Severin** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul președinte, domnul senator Liviu Pop. Microfonul 5.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis și cu un amendament respins, și proiectul de lege. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

După cum știți, eu am pus la dispoziția Biroului permanent CV-ul și am solicitat staffului să-l multiplice, să ajungă la grupurile parlamentare. Dacă stafful de la Senat nu funcționează, poate că e nevoie să schimbăm secretarul general, zic și eu.

Doamna senator Presadă, vă rog, microfonul 2.

## Domnule Manda,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Am asistat din nou la un vot, așa, pe nevăzute. Până la urmă, nici nu am știut pe cine votăm. Știm doar că s-a votat și că trebuia votat.

Dacă mi-ați fi dat cuvântul totuși, aș fi intervenit la acel punct de pe ordinea de zi, și nu ca să explic votul, ci ca să vă rog măcar să o invitați aici pe doamna care tocmai a devenit secretar general al Senatului, să se prezinte și să adreseze plenului Senatului câteva vorbe.

Înțeleg că a plecat din sală. Poate totuși faceți o minimă diligență, din respect față de colegii dumneavoastră, să o rechemați aici și să se prezinte în fața plenului Senatului, dacă tot am votat acest lucru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, stimată colegă.

Doamna senator, v-aș ruga să indicați articolul din regulament pe care trebuie să-l respectăm făcând această procedură, dacă nu, cumva înseamnă că inventați dumneavoastră articole în regulament.

Mai sunt alte intervenții? Vă rog.

Domnul senator Pîrvulescu.

## Domnule președinte de ședință,

Vă spun foarte clar că nu am întâlnit așa ceva în viața mea. Ați spus în Biroul permanent că ne veți pune la dispoziție CV-ul doamnei care a părăsit sala. V-aș ruga, pe viitor, să nu mai procedați așa, pentru că s-ar putea ca tot ceea ce faceți astăzi să se întoarcă la un moment dat împotriva dumneavoastră. Să terminați cu această dictatură, pentru că Senatul nu este al PSD-ului.

Și vă rog din suflet să înțelegeți că partea de aici, opoziția, nu o să agreeze totdeauna această formă de lucru și veți avea probleme de acum încolo tocmai pentru modul în care dumneavoastră vreți să conduceți Senatul României. Era în regulă dacă fiecare dintre noi era informat, vedeam ce persoană, cine este, pentru că are o funcție importantă în Senatul României.

Mulțumesc.

Am crezut că în acest for, aici, bunul-simț nu are nevoie de regulament. Dacă până la urmă încălcăm regulamentul ca să trecem prin vot persoana dorită de către majoritatea parlamentară, ce sens mai are, când facem o propunere de bun-simț, să invocăm regulamentul?

Vă rog frumos să o chemați pe doamna înapoi și să se prezinte plenului Senatului. Vrem să cunoaștem noul secretar general al Senatului. Asta nu împiedică cu nimic desfășurarea lucrărilor Senatului astăzi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, stimată doamnă senator.

Am înțeles și referirile dumneavoastră la bunul-simț. Suntem deja la secțiunea a II-a – Inițiative legislative, punctul 1. Bunul-simț mă obligă să nu pot să chem persoana pe care tocmai am desemnat-o pentru funcția de secretar general împotriva regulamentului, să întrerupem procedura de legiferare, doar pentru faptul că cineva consideră că este o propunere de bun-simț, și nu neapărat regulamentară. Înainte de toate, sunt în situația în care doresc să respect Regulamentul Senatului, ca să nu-mi faceți vreo plângere pe abuz.

Dacă mai sunt intervenții la punctul 1, la inițiative legislative?

La punctul 1, da, domnule Goțiu?

Vă rog, domnule senator Goțiu, la dezbateri generale, înțeleg, la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Nu, era vorba de o procedură, pentru că înainte de dezbateri generale aș dori să adresez niște întrebări ministerului.

Vă rog. Microfonul 2, da?

De altfel, sunt niște întrebări pe care deja le-am adresat, încă nu am primit răspuns, sper că astăzi voi primi acest răspuns înainte de vot, pentru că e vorba, pentru cei care nu știu, de a mai amâna cu un an, adică de a aproba ordonanța de urgență prin care se amână cu încă un an termenul de evaluare a școlilor doctorale. Și din discuțiile pe care le-am avut până acum, această amânare, nouă amânare, nu avem nicio siguranță că se va respecta, iar anul viitor să trebuiască din nou să facem o nouă amânare. Și de aceea reiau întrebările, la care aștept în continuare răspuns.

Care sunt măsurile pe care le-a luat sau le va lua Ministerul Educației Naționale pentru a se asigura că termenul de 1 octombrie 2019, termenul limită pentru realizarea procesului de evaluare periodică a școlilor doctorale, conform OUG nr. 54/2017, va fi de această dată respectat?

În aceeași ordine de idei, cunoscând Metodologia privind autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a școlilor doctorale și presupunând existența unui sistem de management al calității în ministerul din care faceți parte, doresc să aflu dacă ministerul a solicitat ARACIS și celorlalte organisme implicate în procesul de evaluare-acreditare a școlilor doctorale, CNATDCU, respectiv CNCS, realizarea unui calendar al procesului de evaluare, astfel încât să fie garantată respectarea termenului de 1 octombrie 2019. Dacă răspunsul este afirmativ, o să vă rog să transmiteți aceste calendare și să luați măsuri ca ele să fie respectate, inclusiv cu o eventuală demisie a celor care conduc aceste organisme consultative, dacă nu sunt în stare să-l respecte.

Și, de asemenea, aș dori să știu care au fost principalele probleme care au făcut ca evaluarea și acreditarea școlilor doctorale să nu fie finalizate în termenele inițiale.

Și ținând cont că aceste întrebări au fost transmise deja ministerului, aș dori ca acest răspuns să-l aflăm acum, ca să avem cât de cât o garanție că peste un an și jumătate nu va trebui din nou să amânăm, sub motivul, într-adevăr, al intereselor doctoranzilor, dar în același timp și sub motivul, din păcate mult mai real, al fabricilor de doctorate care refuză sau nu-și doresc această evaluare.

## Mulțumesc pentru intervenție.

Dacă reprezentantul ministerului este prezent și poate să răspundă?

Nu.

Atunci, o să vă rog, doamna secretar de stat de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, să rețineți toate întrebările și să formulați în scris.

Și vă mai rog un lucru: să ne informați și pe noi la Biroul permanent că au fost trimise în scris aceste răspunsuri. Pentru că am înțeles că au fost momente în care unele întrebări adresate în plenul Senatului n-au primit răspuns.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Pănescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Eu aș vrea să subliniez două aspecte în legătură cu această propunere legislativă.

Toată lumea este de acord asupra necesității evaluării școlilor doctorale. De asemenea, toți am fost de acord că acest proces a fost întârziat. Nu sunt aici în măsură să comentez cauzele care au dus la această întârziere. Ceea ce aș vrea eu să spun este că nu putem da în totalitate vina

pe ARACIS. Acesta era primul comentariu pe care voiam să-l fac.

În legătură cu termenul pe care îl fixăm prin această propunere de lege, eu aș face un calcul simplu și aș vedea că acest termen pe care îl impunem este unul foarte greu de atins. Anume, din ceea ce cunosc, în momentul de față în România există 210 școli doctorale. Haideți să presupunem că procesul de evaluare începe la 1 mai și, conform prezentului proiect de lege, vom avea la dispoziție un număr de, să spunem, șase–șapte luni anul acesta și apoi în anul următor până la sfârșitul anului..., pentru că colegul antevorbitor a vorbit de 31 octombrie... de 1 octombrie 2019, dar îl rog pe domnul președinte al comisiei să mă corecteze. Eu știu că de fapt termenul pe care îl fixăm este sfârșitul anului 2019. Dar, chiar și așa, luând în considerare 10 luni pentru anul 2019, avem un total de 16–17 luni. Ei, a evalua 210 școli doctorale în 16 sau 17 luni înseamnă că noi trebuie să evaluăm cam 13 școli doctorale pe lună, ARACIS-ul. Asta însemnă că ARACIS-ul va trebui să evalueze cam trei școli doctorale pe săptămână.

Or, chestiunea aceasta este aproape imposibilă, pentru că evaluatorii ARACIS sunt, la rândul lor, cadre didactice, cu activitate în universitățile în care lucrează, și a face trei evaluări de școli doctorale pe săptămână este o chestiune, mă repet, aproape imposibilă. Am vrut să fac aceste sublinieri.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Goțiu, microfonul 2.

După cum am subliniat, sau poate nu s-a înțeles foarte clar, vom vota această amânare. Dar ceea ce am dorit și dorim să aflăm e cum facem să nu mai fim nevoiți ca anul viitor să amânăm.

Pentru că nu e vorba de a începe această evaluare pe data de 1 mai. Noi acum aprobăm o ordonanță din 4 august 2017, care, la rândul ei, a stabilit și a amânat aceste termene. Așadar nu e vorba de niște obligații pe care acum le introducem, ci de continuarea unui proces care ar fi trebuit să înceapă și ar fi trebuit să fie mult mai avansat. Iar amănuntele pe care le-am solicitat Guvernului erau, printre altele, exact de a sublinia care sunt aceste probleme, pentru a găsi soluții și totuși pentru a pune o presiune pe aceste organisme, consilii consultative, de a rezolva problema.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

## Nu.

Atunci, declar aici încheiate dezbaterile generale și, având în vedere că suntem trecuți de ora 17.00, vom trece la votul asupra proiectului de lege, fiind vorba de un proiect de lege cu caracter organic.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Stimați colegi,

Vom trece la votul asupra a șase inițiative legislative dezbătute în ședința anterioară, inițiative legislative care au caracter organic, și voi supune votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată (L558/18.12.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 28.03.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L145/26.02.2018).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al municipiului Sibiu și în administrarea Consiliului Local Sibiu (L64/5.02.2018).

Vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului Senatului din 28.03.2018.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 31 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 10 abțineri, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată, motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă.

Listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă din partea Grupului PNL. Rog stafful să pună la dispoziția tuturor grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură ale sindicatelor în proprietatea publică a statului și transmiterea acestora în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale unde sunt situate (L54/5.02.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 28.03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 5, Propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare (L556/18.12.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 28.03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, ce nu au fost susținute în plen. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă (L75/5.02.2018).

Vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului din 28.03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, ce nu au fost susținute în plen. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm, dezbateri și vot asupra inițiativelor legislative aflate pe ordinea de zi de astăzi.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L125/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat, microfonul 10, da? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea alin. (1) al art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii în componența comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor de directori/directori adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar a reprezentanților autorităților publice locale.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată în raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei de învățământ, domnul senator Pop, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Lili Sbîrnea, microfonul 3.

Mulțumesc frumos.

În urmă cu... nu în urmă cu mult timp, aproximativ un an, aveam o moțiune pe educație, în care se spunea că Partidul Social Democrat politizează învățământul. Mă întreb: prin această propunere, prin care avem o introducere, reintroducere în comisiile de concurs pentru directori a oamenilor politici, nu înseamnă că politizăm educația?

În acest moment sunt foarte multe procese pe rol care se datorează celor care au evaluat directorii și directorii adjuncți în comisiile de concurs și s-au depus contestații, pentru că aceștia, care proveneau de la autoritățile locale, nu aveau același nivel de pregătire cu cei care erau evaluați.

Ca urmare, consider că nu este necesară această modificare legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Mario Ovidiu Oprea, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit, dar vreau să clarific un lucru. Această inițiativă legislativă este bine-venită și nu politizează nimic. Dimpotrivă, face un lucru foarte firesc. Spun asta ca să știe toată lumea.

E vorba de introducerea în componența comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar a reprezentanților autorităților publice locale. Un reprezentant vine în această comisie, la propunerea autorității publice locale. Deci nu are vot mai mult de unu, dar în sfârșit au ceva de spus și cei ai locului, acolo unde școala funcționează. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, microfonul 2. După care se pregătește domnul senator Goțiu, da?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul UDMR va susține această propunere legislativă, dintr-un motiv foarte simplu. Copiii din orice școală sunt copii care vin din acea comunitate. Posibilitatea comunității, prin reprezentanții aleși din comunitatea respectivă, de a se implica inclusiv într-o comisie de concurs este bine-venită. Este un lucru care nu credem că impietează la buna desfășurare, mai mult decât a aduce o implicare și, dacă vreți, o responsabilizare și a comunității locale.

Vom susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Goțiu, vă rog, microfonul 2.

După cum a subliniat și antevorbitorul, faptul că din comisiile de concurs vor face parte și reprezentanți ai autorității locale, un membru din cinci, șase sau șapte, practic, aduce o responsabilizare a autorităților locale față de respectiva unitate de învățământ și de deciziile pe care le iau acolo. Restul membrilor vor fi în continuare oameni de specialitate.

Dar nu e suficient doar să avem oameni de specialitate, ci trebuie să avem și susținere pentru instituțiile de învățământ din România și, cu atât mai mult, e salutar faptul că, în urma acestei modificări, din comisiile de concurs vor face parte, la propunerea consiliilor de administrație, și cadre didactice care cunosc foarte bine problemele acelor instituții de învățământ.

USR va susține această modificare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Liliana Sbîrnea.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna Liliana Sbîrnea – a fost o intervenție din partea Grupului PSD.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Una pe grup.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Una pe grup, așa cum prevede regulamentul. Dacă ar fi după bunul-simț, ar trebui să dau din nou cuvântul, dar, fiind vorba de regulament, atunci ne limităm la una pe grup, așa cum prevede regulamentul.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Procedură, Goțiu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Cu 33 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul nu a fost adoptat.

Explicația votului, înțeleg, din partea Grupului PSD. Erau două variante: doamna Craioveanu sau doamna Sbîrnea?

Listă.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Vă rog, doamna senator Craioveanu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

PSD, Grupul parlamentar al senatorilor PSD, a votat împotriva acestei inițiative legislative, deoarece această inițiativă modifică un articol al Ordonanței nr. 96, care, după cum știți, a fost declarată neconstituțională. Anterior acestei ordonanțe, în Legea educației există și implicarea autorității publice locale.

Dincolo de acest aspect, aș vrea să subliniez și faptul că autoritățile publice locale pot să finanțeze și să susțină școala și fără să aibă o implicare în alegerea directorului, care noi considerăm că este totuși politică.

Mulțumim.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Goțiu. Înțeleg, explicația votului, da? Explicarea votului.

Vă rog, microfonul 2.

Problemele de constituționalitate ale Ordonanței nr. 96 reprezintă doar punctul de vedere al reprezentanților PSD, pentru că nu a fost anulată ordonanța, ci legea de modificare și modul în care a fost modificată această ordonanță și, de altfel, e o discuție, probabil, pe care o vom mai avea.

Dar, altfel, reiterez faptul că avem nevoie de responsabilizarea factorilor locali atunci când e vorba de învățământul și... învățământul preuniversitar și modul în care se desfășoară până în acest moment ne dovedește faptul că există, din păcate, o mare influență, dar nu în sensul susținerii școlilor, ci în modul în care se face acea școală și, mai ales, calitatea educației din acele școli.

Evident, USR a votat pentru acest proiect de lege.

Și, domnule președinte, dacă îmi dați voie și pentru o intervenție pe procedură.

Pe procedură, dacă îmi dați voie.

Pe procedură după vot?!

Nu, legat de dorința de a interveni a colegei dumneavoastră și a noastră de Senat.

Regulamentul spune că e vorba de un vorbitor din partea grupului. Atunci când au loc dezbateri mi se pare normal să existe posibilitatea de a fi mai multe intervenții din partea aceluiași reprezentant al grupului, dacă vrem să avem o dezbatere reală.

Vă mulțumesc pentru sugestie.

O să ținem cont de propunerea dumneavoastră. Să vedem dacă este și regulamentară.

Doamna senator Hărău, doriți ce, explicarea votului? Vă rog, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Îmi exprim regretul că acest act normativ n-a fost astăzi aprobat. Motivele invocate în sensul modificărilor legislative care duc în direcția unei reglementări caduce sunt false. La momentul acesta, UAT-urile nu au reprezentant în comisiile respective. Responsabilizarea UAT-urilor este un motiv pentru care noi, liberalii, am susținut legea.

Dar mai avem un motiv, și mai important, acela de legitimitate. Mai cu seamă că toți primarii și, mă rog, toate unitățile teritoriale din România au în vedere rezolvarea problemelor de tipul „școală, stradă și spital”. Păi, dacă îi responsabilizăm, haideți să le dăm și pârghii să poată să acționeze în sensul creșterii calității procesului de învățământ, care înseamnă și finanțare, dar înseamnă mai mult decât atât.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Sbîrnea, vă rog. Înțeleg că doriți să interveniți. Microfonul 2.

Se pot implica autoritățile locale prin faptul că sunt membri în consiliul de administrație. Nu are nicio legătură cu comisiile de concurs.

Și mai e un lucru aici. Când spunem autorități locale, spunem primar și consiliu local. Deci vor fi desemnați doi membri în comisiile de concurs în această variantă, nu unu. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru explicații.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Punctul 3. Dar eu nu am punctul 3, mi l-au luat.

Am găsit punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România (L157/12.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Daniel Robert Marin – secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, da? Vă rog, microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul Daniel Robert Marin** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2018 se are în vedere transpunerea corectă și completă a art. 6 din Directiva 2003/109/CE în sensul clarificării motivelor de refuz a acordării dreptului de ședere pe termen lung, în cazul în care străinii au săvârșit infracțiuni pe teritoriul României pentru care li se aplică pedepse mai mari de 5 ani.

De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14 reglementează faptul că decizia de refuz a acordării dreptului de ședere pe termen lung se ia ținând cont de circumstanțele specifice ale fiecărui caz, precum: durata șederii și existența legăturilor cu statul român, respectând principiul proporționalității, iar refuzul nu se poate baza pe considerente economice.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei de apărare și Comisiei juridice.

Microfonul 5. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul a fost prezentat pe scurt de Guvern.

Comisia juridică și Comisia de apărare au hotărât să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L69/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, în 2015, a început în România un amplu proces de reformă electorală, proces care a fost cerut de către societatea civilă și, ulterior, susținut de către formațiunile politice din Parlament.

În urma acelui proces de reformă electorală, unele legi nu au fost modificate, au rămas așa cum erau. Una dintre aceste legi este Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Pentru că în campania electorală Uniunea Salvați România și-a asumat în continuare aceste reforme electorale, am cerut, încă de la începutul mandatului, reînființarea Comisiei de cod electoral, tocmai pentru a putea introduce în dezbaterea parlamentară, așa cum s-a întâmplat anterior, și modificarea Legii pentru alegerea Președintelui României.

Practic, prin această inițiativă legislativă ne dorim scăderea numărului de semnături de la 200.000, așa cum este acum, la un procent de 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la o ultimă rundă de alegeri, în cazul de față, de alegeri prezidențiale.

Aceasta este propunerea noastră. Numărul de 200.000 cerut acum în lege este mult mai mare decât numărul de semnături cerut pentru celelalte tipuri de alegeri, care este de 1%, tocmai pentru a încuraja continuarea acestei reforme,

și anume facilitarea accesului cetățenilor României la procesul electoral.

Practic, propunem, în primul rând, o punere în acord cu ceea ce există acum în lege, scăderea acestui număr de semnături, dar schimbăm baza lui de calcul și introducem numărul de voturi valabil exprimate la ultima tură de alegeri, în loc de listele de alegători, de numărul total de liste de alegători.

Aceasta este inițiativa legislativă introdusă de către Uniunea Salvați România, prima dintr-un pachet mai amplu care vizează facilitarea accesului românilor la ceea ce înseamnă procesul electoral.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Diana Severin.

Vă rog, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide asupra adoptării acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, domnul președinte al Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa a fost prezentată pe scurt. Comisia juridică și Comisia de administrație publică au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Presadă, vă rog. Aveți cuvântul, microfonul 2.

## Mulțumesc.

În primul rând, aș dori să spun că în cadrul Comisiei de administrație publică, unde a ajuns acest proiect, nu am avut parte de o dezbatere reală pe marginea acestei inițiative.

Votul s-a dat direct, fără a discuta despre beneficiile pe care le-ar aduce această inițiativă.

Noi ne propunem scăderea numărului de semnături pentru înregistrarea candidaturilor la alegerile prezidențiale pentru a ușura viața cetățenilor. Știm bine că acum se cere un număr de 200.000 de semnături pentru înregistrarea unei candidaturi. Este enorm. În plus, așa cum apreciam anterior, se depășește acel prag de 1% prezent în celelalte legi.

Noi, USR, am introdus schimbarea acestui număr de semnături și pentru celelalte tipuri de alegeri, astfel că aceste propuneri ar trebui votate, ținând cont unele de celelalte. Vreau doar să vă amintesc că la alegerile prezidențiale din 2014 am avut înregistrat un număr de 14 candidaturi. Credem că este foarte puțin comparativ cu interesul pe care cetățenii români îl arată funcției prezidențiale. Este foarte puțin comparativ cu numărul de oameni care, poate, și-ar dori să candideze în alegerile prezidențiale. Cred că suntem datori cetățenilor României să le facilităm accesul la politică. Rata participării la vot a scăzut constant în România din anii ’90 încoace.

Nu cred că, facilitând pur și simplu accesul cetățenilor la cursa electorală, în cazul de față, cursa pentru alegerile prezidențiale, aducem vreo atingere democrației românești, dimpotrivă.

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Da? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să fac câteva scurte observații. Este un proiect de bun-simț. Dacă am sta să ne gândim cu toții că avem o problemă cu oferta electorală de multe ori, și nu cu prezența la vot în mod direct, atunci vom vota această inițiativă legislativă, pentru că diminuarea numărului de semnături, așa cum a fost și diminuarea numărului de membri la constituirea unui partid, ajută la îmbunătățirea, la creșterea, la eficientizarea ofertei electorale. Având o ofertă electorală mult mai amplă, evident că și electoratul, cetățeanul care are drept de vot, se va simți atras, probabil, mult mai repede de un candidat sau de altul.

Dar să știți că suntem restanți cu destul de multe aspecte în materie electorală. Vorbeam de anul trecut de Codul electoral. L-am uitat doar pentru că suntem concentrați pe teme ca justiția.

Vorbeam de îmbunătățirea votului prin corespondență. Și de ăsta am uitat. Nu se știe ce mai facem cu votul prin corespondență. O să ne izbim de aspecte legate de acest procedeu de vot în momentul în care s-a terminat procesul de votare.

Vorbeam de revenirea primarilor la alegerea în două tururi, pe care și PSD–ALDE au agreat-o. Am uitat-o și pe asta și am votat împotrivă și ne vom trezi iarăși cu o dezbatere publică în miez de alegeri. Eu una vă spun că PNL preferă să susțină reducerea numărului de semnături și pentru Președintele României, și pentru lista de candidatură la Parlamentul European, dar nu preferă ceva: să avem persoane condamnate în funcții publice, pentru că este alt aspect de care nu s-a ținut cont atunci când am respins anumite proiecte legislative.

Ca atare, votul nostru pe punctele 4 și 5, pentru că sunt similare cele două proiecte de legi, va fi de susținere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte intervenții?

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Orice inițiativă parlamentară este bine-venită și e bine să discutăm și despre această inițiativă legislativă. Și la un moment dat, probabil că în România acest prag al numărului de semnături va trebui să scadă.

V-aș spune însă două argumente pentru care astăzi nu vom susține această propunere legislativă.

În primul rând, cei care am fost, și majoritatea sau aproape toți de aici am fost în campanii, inclusiv prezidențială, știm bine că orice campanie electorală este precedată și de o precampanie, aceea de strângere de semnături de susținere. Nu e totuna că trebuie să strângi 200.000 de semnături minimum, că asta presupune că ai discutat cu acei oameni sau măcar le-ai cerut semnătura și înseamnă că ai discutat cu mai mulți sau că acest număr este semnificativ mai mic, o pătrime sau cum s-ar propune acum ar fi în jur de 60.000 de semnături.

Dacă la 60.000 ne oprim în campania de strângeri de semnături, evident, accesul nostru către comunitate este mai restrâns.

2. În afară de alegerile prezidențiale din 1992 toate celelalte alegeri prezidențiale s-au decis în turul al II-lea, ceea ce știm bine că înseamnă că între cele două tururi de scrutin au loc tot felul de poziționări, dacă vreți, și negocieri politice între cei doi, între candidații rămași în cursă și ceilalți candidați care au ieșit din cursă.

Cu cât avem foarte mulți candidați, cu atât cei doi trebuie să discute cu un palier tot mai larg și inclusiv programul politic al celor doi candidați poate să sufere. Și credem că, din acest punct de vedere, astăzi, acest lucru nu este de dorit. Nu contest că această inițiativă, la un moment dat, va avea o șansă de succes, dar credem că nu este momentul actual.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Cristian Dumitrescu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând vreau să cred – și sunt convins de acest lucru – că orice temă care este legată de îmbunătățirea Codului electoral și modul în care se exercită votul într-o democrație este un lucru benefic și încurajez pe oricine să aibă astfel de inițiative, să le susțină și, dacă are și argumente, și posibilitatea de a convinge, acest lucru este un lucru bun. De asemenea însă, constat – și constat acest lucru cam de mai mult timp – că există un exercițiu destul de populist, așa, de a umbla la lucruri relativ apreciate de electorat, în sensul că se creează iluzia unei creșteri a calității democrației prin anumite manopere electorale în structura Codului electoral și a sistemului de vot.

Am parcurs etape importante în ceea ce privește evoluția votului în România, și eu zic pozitive, dar am și avut nenumărate eșecuri, tocmai pentru că ne-am aruncat cu capul înainte fără să avem justificări și fără să ținem seama care sunt elementele care conduc la luarea unei astfel de decizii.

Am să vă dau un singur exemplu, acela legat de acel sistem de vot nefericit cu votul uninominal, care nu numai că n-a prins în România, a avut o perioadă de 8 ani de zile care a dus la o diluare, diluție a procesului democratic, zic eu, și a parlamentarismului. Am avut un Parlament cu 600 și ceva de parlamentari și am avut o situație pe care n-am putut să o gestionăm, după care toate partidele politice, dându-și seama de acest lucru, au revenit la ceea ce fusese înainte, un sistem de vot despre care nimeni nu spune că este perfect.

Noi trebuie să alegem ceea ce este pozitiv și bun din ceea ce există și este posibil. Sigur, există tot felul de opțiuni din acest punct de vedere: accesul cât mai larg nu numai la capacitatea..., trebuie să fie total al alegătorului, la a-și exprima votul, accesul cât mai larg a cât mai multe forțe politice de a fi reprezentate în procesul electoral este foarte important. Eu cred că dacă acest demers ar fi început mai ales în ceea ce privește nevoile legate de alegerile primare, alegerile la nivel de deputați, la nivel de primari, ar fi fost..., cum să vă spun eu..., dacă s-ar fi argumentat, ar fi dus la o anumită modificare de natură benefică.

Poate e bine, poate nu e bine. Am avut două sau trei perioade de coabitare care au fost sisteme și sunt sisteme pe care le exercită democrația românească, dar le gestionează mai puțin bine. Nu știu, poate e bine, poate nu-i bine.

Dar din acest... Nu dați, domnișoară..., că, dacă chiar vreți să vă dau alte argumente și să facem un... Eu vreau... Cred că zic lucruri de bun-simț. Deci încă o dată vă spun: nu trebuie să ne ambiționăm în ideea de a găsi lucruri excepționale și de a dezvolta... Totul este un echilibru în sistemul electoral. În sistemul electoral există o lege a compensărilor, există anumite lucruri care sunt într-o anumită poziție de legitimitate și aceste lucruri sunt legate între ele. Au toate o anumită rațiune.

Pe cale de consecință, eu, în general, sunt pentru renovarea sistemului electoral, fără niciun fel de discuție. Față de acest proiect de lege am, cu toată convingerea, foarte multe rețineri.

Nu uitați că acest proces implică și cheltuieli materiale foarte mari. Există tot felul de persoane care ajung să nu treacă prin niciun filtru ca să participe direct la cea mai înaltă legislatură din stat.

Două sute de mii poate sunt multe, poate sunt puține, nu pot să-mi dau seama, dar asta e situația. Putem să reducem și la zero, să candidăm la cea mai înaltă legislatură în stat la liber.

Eu oricum nu o să candidez și cred că oamenii raționali știu în ce condiții se poate face o candidatură la Președinția României.

Nu cred că este un subiect care să ne pasioneze foarte tare acum, lucru pentru care eu, personal, nu voi vota.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- o abținere...

- A fost solicitată listă. Vă rog să prezentați lista la grupurile

- parlamentare.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat raportul de respingere, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră inițiativa legislativă.

- Cu 29 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și

- două abțineri...

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptată propunerea legislativă, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

- Rog stafful să prezinte grupurilor parlamentare lista de

- vot.

Doamna senator Presadă, înțeleg o intervenție. Vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

O intervenție. Da. Așa este.

Sunt inițiator și cred că aveam dreptul să vă răspund în cadrul dezbaterilor generale celor ce s-au spus aici. Aș fi dorit să răspund colegilor mei...

Încep cu domnul Cseke Attila, care a spus că în cadrul...

Numai puțin. Doamna senator...

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...o să vă rog să-mi spuneți care este articolul din regulament, dincolo de bunul-simț, care vă permite să răspundeți celor care au prezentat un punct de vedere al lor, al votului colegilor senatori pe o inițiativă legislativă.

Aveți?

Nu am regulamentul aici în față...

Mulțumesc.

Aș vrea totuși...

Mulțumesc.

Continuăm cu punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L68/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu dorește să...

Doriți să interveniți în calitate de inițiator?

Vă rog, microfonul... În general, inițiatorii vorbesc de la... din partea dreaptă a sălii, microfonul 6. Dar, vă rog, microfonul 2.

Înainte de a mă duce pe banca inițiatorului, aș dori totuși să vă citesc art. 103 din regulament, care spune: „Inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative și raportorul comisiei sesizate în fond au dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.”

Nu se spune de câte ori, că trebuie să fim limitați în luarea cuvântului... Eu interpretez art. 103 în sensul în care am dreptul, în calitate de inițiator, să iau cuvântul de câte ori este necesar înainte de încheierea dezbaterilor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc că mi-ați prezentat art. 3. Dumneavoastră ați luat cuvântul ca inițiator...

103.

Exact, 103.

Da.

Ați luat cuvântul ca inițiator.

Da.

Ați luat cuvântul la dezbateri generale în numele...

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...Grupului USR. Îmi pare rău, că puteați să luați cuvântul să adresați întrebare inițiatorului și, după aceea, să răspundeți dumneavoastră...

Dar eu interpretez acest articol în sensul în care aveți dreptul de a vorbi ca inițiator, așa cum am început de fiecare dată la o inițiativă legislativă – unul dintre inițiatori să poată să prezinte proiectul de lege.

Dar dacă suntem în faza dezbaterilor, inițiatorii ar trebui să poată totuși răspunde celor spuse de către colegi aici în plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În condițiile în care există întrebări, atât Guvernul, care este inițiator, cât și parlamentarii, dacă sunt inițiatori, pot să răspundă. Dar la dezbateri generale nu.

Când am fost în dezbaterile generale pe marginea legilor justiției și am dorit să adresez întrebări inițiatorilor, atunci nu mi-ați dat cuvântul, spunând că întrebările nu sunt dezbateri generale. Deci de fiecare dată când USR dorește să ia cuvântul...

Eu?

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

...în plus... Da. Sau colegul dumneavoastră care era președinte de ședință.

Atunci, vă rog, nu mă certați pe mine pentru ce face colegul meu.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Am să cert, atunci, majoritatea parlamentară și pe cei care prezidează aceste ședințe de plen...

Eu încep să cred că aveți ceva cu mine. Stimată colegă...

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Deci atunci când am discutat despre legile justiției am avut întrebări pentru inițiatorii acelor propuneri și mi s-a spus că în faza de dezbateri generale nu se adresează întrebări.

Acum dumneavoastră spuneți că trebuie adresate întrebări inițiatorilor în faza de dezbateri generale. Deci fiecare președinte de ședință interpretează regulamentul cum îi convine.

Este singura concluzie pe care pot să o trag, îmi pare rău.

Doamna senator, fac un lucru pe care nu credeam că o să ajung să-l fac. După ședință, dacă doriți, ne vedem și vă explic.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Nu. Aș dori să explicați tuturor colegilor senatori și colegelor senatoare cum stă treaba cu regulamentul...

Nu cred... Da. Nu cred că trebuie să ținem...

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

...cine și când are dreptul să vorbească în ședința de plen...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu cred că trebuie să ținem o întreagă ședință de plen a Senatului să vă explicăm dumneavoastră lucruri pe care cred că le înțelegeți, dar vă faceți că nu înțelegeți.

Una este dezbateri generale – și vorbim de faza de reexaminare –, alta este secțiunea de întrebări, atunci când vorbim de inițiative legislative de orice fel și de dreptul de a răspunde, și alta este ceea ce spuneți dumneavoastră că ar fi făcut un coleg al meu de aici de la prezidiu și sunt vinovat eu.

Dacă doriți să interveniți, vă rog, la punctul 5 pe ordinea de zi, în numele inițiatorilor, o să vă dau cuvântul. Dacă nu doriți să interveniți și doriți să continuați o astfel de dezbatere, vă spun că suntem foarte interesați să legiferăm și, atunci, o să vă tai microfonul.

Vă rog. În calitate de inițiator la punctul 5 doriți să vorbiți?

Da. Doresc să vorbesc...

Vă rog.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

...în calitate de senator, oricum, pe marginea unei propuneri care ne interesează pe toți.

S-a spus aici – și trebuie să răspund acum, pentru că este în continuare relevant – că în faza de strângere a semnăturilor se face o mică precampanie. Atunci candidatul intră în comunitate, ia contact cu oamenii. Sunt total de acord.

Numai că nu cred că acesta trebuie să fie un pretext pentru îngrădirea drepturilor cetățenilor. N-a spus nimeni că scoatem cu totul faza colectării de semnături pentru înregistrarea unei candidaturi. Am spus doar că micșorăm numărul necesar pentru înregistrarea acestei candidaturi.

În cazul de față, la punctul 5 de pe ordinea de zi vorbim despre organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Uniunea Salvați România vine cu o nouă inițiativă legislativă, în sensul facilitării accesului la cursa electorală, în cazul de față pentru Parlamentul European, și propunem eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu pragul natural necesar pentru obținerea unui singur loc: scăderea numărului de semnături de la 200.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul partidelor, scăderea numărului de semnături de la 100.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul candidaților independenți.

Reamintesc că la ultimele alegeri pentru Parlamentul European aproape 880.000 de voturi, adică 16% din total, au fost acordate unor partide sau alianțe care nu au trecut pragul electoral. Și acestea reprezintă opțiuni electorale ale cetățenilor români, iar acestea nu s-au putut regăsi în componența finală a delegației României în Parlamentul European.

Alegerile pentru Parlamentul European înregistrează, cred că, cea mai scăzută rată de participare la vot dintre toate tipurile de alegeri din România.

Credem că este necesar pentru a resuscita interesul cetățenilor pentru acest tip de alegeri să scădem pragul electoral, practic, să-l desființăm, pentru obținerea unui singur loc, și să micșorăm, așa cum am propus și în alte rânduri, numărul de semnături necesar pentru înregistrarea unei candidaturi. România este, în cazul ăsta... Toată România este o circumscripție electorală. Candidatul poate intra în contact cu cetățenii în faza aceasta de strângere de semnături.

Totuși să nu uităm că recomandările în materie electorală ale Comisiei de la Veneția propun un prag maxim de 5% și un maximum de 1% din numărul total de semnături pentru înregistrarea candidaturilor.

Deci aceasta a fost, ca să nu avem alte discuții, prezentarea inițiativei.

OK.

Revin la ceea ce spuneam anterior, și anume faptul că Uniunea Salvați România a înaintat un pachet de propuneri legislative care vizează facilitarea accesului cetățenilor la viața politică.

De acord cu dumneavoastră. Deci inițiatorul a vorbit, da? Mulțumesc.

Următoarea etapă procedurală. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 10. Vă rog, doamna secretar de stat Severin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide asupra adoptării acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Următoarea etapă: dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei de administrație și al Comisiei juridice.

Microfonul 5. Vă rog, domnule senator Cazanciuc.

Mulțumesc, domnule președinte.

V-aș ruga să vorbiți foarte pe scurt, pentru că vom avea o dezbatere foarte lungă.

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei pentru administrație au dezbătut și hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Suficient?

Mulțumesc... Da.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Continuăm. Trecem la dezbateri generale.

Imediat, doamna senator Gorghiu, dar cred că am putea să punctăm dezbaterea din partea USR.

Întrebări aveți, doamna Presadă? Aveți întrebări pentru inițiator?

Nu. Întrebări.

OK.

Doamna senator Alina Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule, parcă suntem la... Nimeni nu mai ascultă pe nimeni și nimeni nu mai e atent la nimic. Dar e a doua oară pe proiecte care sunt... reglementează materia electorală când văd onor reprezentantul Guvernului care vine și spune senin că – întâmplarea e că e o doamnă – nu ne ocupăm cu puncte de vedere. Autoritatea Electorală Permanentă e undeva, e o instituție cu buget mare, cu multă lume, dar n-are punct de vedere, Guvernul nu a solicitat, nu ne interesează...

V-aș ruga, domnule președinte, că, până la urmă, e în fișa dumneavoastră de atribuții și a noastră, să cerem un pic de responsabilitate din partea Guvernului, că mi se pare anormal. Când îi arde buza majorității, Guvernul vine repede cu punct de vedere, ceea ce-i foarte bine... Și mă aștept

să aibă comportamentul acesta decent cu absolut orice inițiativă legislativă.

Nu vă mai feriți, domnule, să spuneți: suntem sau nu suntem de acord. Pentru că atunci se vede oportunitatea. Dacă n-ai chef să dai punct de vedere, faci cum face Guvernul: se spală pe mâini. Dar, în general, îl preocupă materia electorală.

Dacă vrem să modificăm ceva în materie electorală, anul acesta e momentul, că la anul o să fie iar suspiciuni: avem alegeri europarlamentare, avem alegeri prezidențiale, nu mai poate umbla nimeni la legislația electorală. Pe viitor, chiar aș vrea să văd un punct de vedere, să știu și eu de ce plătesc Guvernul, de ce plătesc Autoritatea Electorală Permanentă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Consider, dacă Guvernul nu a exprimat un punct de vedere și a lăsat Parlamentul pe zona aceasta electorală, că nu a greșit. În celelalte chestiuni care vizează activitatea Guvernului e obligatoriu să avem un punct de vedere.

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Doamna senator Presadă.

La întrebări sau la dezbateri generale, ca să nu fie vreo discuție?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

La dezbateri generale.

La dezbateri generale, da? Nu, nu vă aud.

Vă rog, microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Păi nu mi-e foarte clar, în momentul de față, dacă suntem la faza de răspuns la întrebări sau dezbateri generale. Spuneți dumneavoastră.

Suntem la faza de dezbateri generale și, atunci, n-ar trebui să mai răspund la întrebări? Văd că se dezbate aici, foarte aprins, în sală. Aș vrea să cred că dezbatem împreună, nu separat, pe grupulețe.

Vă rog să dezbateți cu mine, că eu sunt atent la dumneavoastră.

Păi am nevoie de votul tuturor colegilor, nu numai de al dumneavoastră, doar dacă nu cumva îmi spuneți că colegii dumneavoastră știu deja ce vor vota și de ce. Că i-aș întreba... să susțină un punct de vedere. I-aș invita aici, să dezbatem împreună...

Doamna senator, nu aveți voie să purtați un dialog cu sala.

Știu, de exemplu, colegii senatori și colegele senatoare care este numărul de semnături necesar pentru înscrierea unei candidaturi la alegerile europarlamentare în alte țări europene? Știu colegii senatori că suntem țara cu număr maximal de semnături pentru înregistrarea acestei candidaturi? Cum ne dorim noi oare să încurajăm participarea românilor la vot pe un subiect atât de tehnic și complicat cum este Europa, pe care o simt departe, dacă au nevoie de un număr atât de mare pentru înregistrarea unei candidaturi? Cred că nu, că, altfel, bănuiesc, mi-ar fi răspuns.

Eu cred că știu textul pe dinafară, de aia nu sunt atenți. Vă rog să continuați.

Nu, eu cred că fiecare știe cum a ajuns pe această listă aici în acest Parlament și e foarte convenabil să păstreze starea de fapt, situația actuală.

Așa o fi la USR. Vă rog, continuați.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Nu, la USR tocmai... Nouă nu ne e teamă de niciun fel de competiție electorală, de aceea am și venit cu aceste propuneri legislative. Și vom continua, pentru că am introdus în procedura parlamentară votul prin corespondență și alte proiecte pe care le-am anunțat deja în campania electorală.

Vreau să vă spun doar că în Olanda, pentru înregistrarea unei candidaturi în alegerile pentru Parlamentul European, este nevoie de 25 de semnături, în Finlanda de 1.000, în Austria de 2.600, în Belgia de 5.000, în Spania, iată, un număr extrem de mare, 15.000. În România este nevoie de 200.000 de semnături, deși populația României este semnificativ mai mică decât cea a Spaniei. Așa că nu văd altceva decât frică în motivarea unui vot negativ, a unui vot împotriva acestei propuneri legislative.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Pop. Nu vă sfiiți. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu mă sfiesc, pentru că nu-mi stă în caracter.

Eu cred că această inițiativă legislativă este o bătaie de joc la adresa cetățenilor din România. Și o să justific de ce. Avem o lege prin care se spune clar că pentru o inițiativă legislativă este nevoie de minimum 100.000 de semnături ale cetățenilor și, obligatoriu, într-un sfert din județele țării să fie minimum 5.000 de semnături, ca să facem un paralelism.

Această lege, în forma inițială, într-adevăr a avut 200.000 de semnături. Și mă bucur că am reușit să facem prima inițiativă legislativă noi, profesorii, acum 15 ani, când

am adunat 200.000 de semnături. În jumătate din județele țării – era atunci legea –, trebuiau să fie minimum 5.000 de semnături, înregistrate la primărie și așa mai departe.

Astăzi, cetățenii din România, cu excepția parlamentarilor și a Guvernului, pot depune o inițiativă legislativă doar dacă adună cel puțin 100.000 de semnături și în minimum 21 de județe peste 5.000. A veni cu o modificare a legii pentru o candidatură la Parlamentul European sub ceea ce astăzi cetățenii români au drept, din punctul meu de vedere, este o bătaie de joc la adresa cetățenilor din această țară, fapt pentru care eu, personal, voi vota împotriva acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

V-aș face o propunere de procedură: să finalizăm și această dezbatere, și următorul proiect, și punctul 7 și să prelungim programul pentru astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc pentru propunere.

Vă rog, domnule senator.

Domnule senator Fenechiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Eu cred că discuția asta e o discuție stereotipă. Să vii să aduci în discuție faptul că pentru o inițiativă legislativă ai nevoie de 100.000 de semnături..., fără îndoială, e un lucru real și e un lucru prevăzut legal, însă aș vrea să-l întreb pe colegul meu, domnul Pop: câte inițiative legislative dezbatem noi într-o legislatură pe această... pe acest text de lege? Pentru că, în momentul în care avem 100 de inițiative, fără discuție, este cât se poate de facil accesul la inițiativa legislativă.

Însă, în momentul în care trec 10 ani ca să avem o inițiativă, e cât se poate de clar că și acolo ar trebui să intervenim, dacă ne dorim ca cetățeanul să aibă inițiativă legislativă.

Pe de altă parte, într-o democrație, cetățeanul are acces la parlamentarul pe care l-a ales, are acces la parlamentarul care-i împărtășește niște puncte de vedere – și de-aia sunt parlamentari, grupuri parlamentare, partide, ca să preia inițiativele cetățenilor, motiv pentru care eu nu cred că e normal să facem asemenea comparații.

Pe de altă parte, eu cred că este o problemă de principiu, dacă ne dorim să creștem democrația directă și să lăsăm viața politică să se învioreze sau dacă ne dorim să inventăm tot soiul de metode, una mai contorsionată ca alta, care să nu facă altceva decât să blocheze orice inițiativă de întinerire și de înnoire a vieții politice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

A fost o intervenție din partea Grupului PSD, domnule senator Corlățean.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean**

**:**

Procedură!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Domnule senator,

Intervenția pe procedură este atunci când se încalcă o procedură. N-am apucat să deschid gura _._

Vă rog, domnule senator Corlățean, microfonul 3, intervenție pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu știu că regulamentul e regulament, dar plenul este suveran. Și, dacă știm acest principiu, pentru că ni s-a spus că tema este importantă și trebuie dezbătură și ați supus la vot să prelungim programul, eu aș supune această chestiune votului plenului suveran al Senatului.

Să continuăm această dezbatere, să ne putem exprima, pentru că ni s-au spus foarte multe lucruri, le-am ascultat cu atenție, cu respect, dar cred că sunt și alte lucruri care ar trebui spuse în această dezbatere.

Și, dacă sunteți de acord, vă propun să supuneți votului propunerea procedurală pe care am făcut-o. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Propunerea procedurală, și anume să existe mai mult de o intervenție de grup, înțeleg. Da?

Cu 72 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și două abțineri, propunerea a fost aprobată.

Și nu este o chestiune legată de bunul-simț, ci de regulament. Art. 102 alin. (3) din Regulamentul Senatului spune că, în cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți, să se dea cuvântul la dezbateri generale și altor senatori.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Liviu Pop.

Domnule senator Pop, vă rog, dreptul la replică.

Domnule avocat,

Permiteți-mi să vă spun că acest drept al cetățenilor este scris în art. 74 din Constituția României. Dacă doriți să modificăm și acest articol din Constituția României, vom avea ocazia, prin referendum, să modificăm articolele din Constituția României. Până atunci, orice lege votăm noi, Parlament, sub Constituția României, din punctul meu de vedere, e o bătaie de joc la adresa tuturor românilor. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

După care se pregătește doamna senator Presadă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt câteva lucruri care, cred eu, merită a fi spuse în această dezbatere adăugată, poate o pertinență sau nu, asta apreciază fiecare dintre colegi.

În primul rând pentru colegii senatori care sunt mai nou veniți în Senatul României și în politică, cu intenția de a reforma sistemul politic și modul de a face politică, ar trebui să spun, totuși – corect să spun treaba asta –, noi am mai avut discuții, dar foarte serioase, în general, deloc superficiale și foarte aplicate de-a lungul anilor în diferite cicluri, și când eram la putere, și când eram în opoziție.

Și vă asigur că discuțiile au fost foarte serioase. Și am avut același tip de discuții și în grupurile politice europene din care facem parte, inclusiv la Parlamentul European, pe legislație electorală, pe pragul respectiv, de 3, 5, 7, 8%, că există și astfel de chestiuni, apropo.

Și ceea ce contează în astfel de discuții, dincolo de interesul politic partizan – că, asta este!, trăim în politică și astea sunt lucruri care există –, dincolo de afirmația uneori profund reală, alteori doar declarat, așa, a reprezentării intereselor cetățenilor, contează și modul în care faci politică și propui anumite chestiuni.

Și o spun cu deplină deferență doamnei senator – îi dau și prilejul la drept la replică: să știți contează foarte mult când îți susții punctul de vedere – și nu dau lecții nimănui, dar am învățat-o pe propria piele – mai puțină agresivitate și mai puțin stil, uneori, pe care, poate, nu-l realizați, ofensator la adresa unora pe care-i considerați, poate, epuizați, perimați, dar care obțin constant milioane de voturi, contează foarte mult și modul în care transmiteți ideile, în care faceți propunerile. Pentru că genul acesta de politică, care taie punțile de legătură și omoară orice șansă de dialog politic, oferă șanse zero pentru un astfel de proiect de lege.

Eu vă spun, de exemplu, că, poate, sunt anumite lucruri care merită discutate, dar vă spun că am avut discuții legate de numărul de semnături – da? –, pentru că s-a tot spus de numărul celor care ar trebui să înființeze un partid politic.

Vă mulțumesc. Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Dumitrescu.

În primul rând, doresc să-i mulțumesc colegului senator Corlățean pentru propunere, precum și pentru intervenție. Și îl asigur că dacă toți colegii dumnealui ar fi avut același tip de abordare și de comportament, aici, în Senat, lucrurile ar fi stat, poate, altfel și poate că activitatea noastră parlamentară și felul în care oamenii ne percep, până la urmă, ar fi avut de câștigat.

Într-adevăr, la nivel european se poartă această discuție cu privire la pragul electoral pe care trebuie să-l întrunească un partid sau un candidat independent pentru a obține un mandat în Parlamentul European. Iar, până la urmă, recomandările au fost că acest prag electoral trebuie să fie de maximum 5%. Aceasta este în momentul de față o recomandare, în vigoare, cu privire..., luată la nivel european, cu privire la alegerile privind Parlamentul European.

Ceea ce propune Uniunea Salvați România prin acest proiect este desființarea acestui prag și introducerea unui coeficient electoral, care s-ar putea să fie mult mai just, atunci când vorbim despre reprezentarea cetățenilor români acolo, la Bruxelles sau la Strasbourg.

Vorbim, practic, despre împărțirea numărului de voturi valabil exprimate la numărul de mandate valabile.

Este o matematică destul de simplă. Nu am complica foarte mult procesul electoral, până la urmă.

Aș dori, totodată, să readuc în discuție și să răspund colegilor cu privire la scăderea numărului de semnături necesar înregistrării unei candidaturi. Și aici vorbim despre un număr considerabil, 200.000 de semnături la nivelul țării. Nu cred că e cazul să comparăm cu inițiativa legislativă.

Vorbim aici despre dreptul românilor de a candida în alegeri. Nu cred că există în momentul de față vreun coleg mai vechi în politică care să fi stat în stradă și să obțină numărul acesta de semnături. Pentru că, altfel, și-ar fi dat seama că să fii un cetățean simplu în România și să-ți dorești să candidezi la Parlamentul European este o treabă extrem de dificilă și care necesită foarte multe resurse.

Până la urmă, noi suntem aici aleși printr-un vot direct al cetățenilor și cred că este de datoria noastră, până la urmă, să facilităm exercitarea acestui drept pentru toți ceilalți cetățeni ai României. Da, într-adevăr, alegerea actualului Parlament după sistemul de vot proporțional pe liste, faptul că avem acum partide formate din trei membri și alte modificări legislative aduse legislației electorale în 2015 se datorează unor demersuri venite din societatea civilă și, până la urmă, susținute de către o majoritate parlamentară.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Dumitrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte, s-a dat drumul la vorbit acum prin vot, nu?

Am să fiu foarte scurt.

Unu, să știți că... Eu, din punctul meu...Punctul meu de vedere este că doamna senator face o treabă bună. Și că așa este normal să procedeze un parlamentar din opoziție, sigur, cu anumite lucruri pe care le știe și altele pe care nu le știe. Dar nimeni nu s-a născut învățat. O să le învățați.

De exemplu, astăzi, că suntem în Săptămâna Patimilor, eu vă învăț un lucru:

Unu, când sunteți inițiator – și o să avem de pătimit, că văd că sunteți foarte activă –, vă duceți acolo, luați loc. De ce? Acolo, în primul rând, vi se dă cuvântul pentru a vă prezenta proiectul dumneavoastră. Vorbiți o dată. Conform cutumei, la sfârșit, la solicitarea inițiatorului, cu bunăvoința conducătorului de ședință, vi se mai dă dreptul o dată să luați cuvântul. Da? Și, de asemenea, dacă grupul dumneavoastră parlamentar vă mandatează, puteți să vorbiți și de acolo, în numele grupului parlamentar. Și nici nu enervați pe nimeni și procedați foarte corect și aveți numai de câștigat.

Și sunt multe lucruri pe care sunt dispus să vi le spun, dar, sigur, nu aici în plen, pentru că această activitate se învață. Eu nu sunt deloc misogin, din contră. Chiar vreau să vă spun că la nivel parlamentar, la nivel european există o discuție amplă cu privire la modificările care să se aducă codurilor electorale în mai multe țări.

Macron acum dorește, președintele Franței, și are o dezbatere extraordinară în Parlamentul francez, să reducă numărul de parlamentari. La noi a făcut-o colegul nostru, președintele din acea perioadă, otova, cu majoritatea lui. Și a adoptat o lege care nu s-a aplicat. Și, din păcate, nu-i nici ăsta un lucru prea fericit, cu 300 de parlamentari. Că el a vrut 300, ca să fie ca la Termopile, 300.

Dacă era negocierea politică de care dumneavoastră... poate găseam un _balance_ , un echilibru. Că vreau să-i răspund și domnului avocat, că dânsul știe. În toate... în tot sistemul juridic există o regulă foarte importantă a simetriei. Or, între toate aceste praguri există o anumită simetrie. Și această simetrie este dată de politica pe care o duce statul respectiv în domeniul... Acum este vorba de Codul electoral.

Eu cred că ăsta e spiritul nostru pentru săptămâna aceasta.

Găsim o cale! Și nu uitați: acolo aveți numai de câștigat.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Craioveanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Consider că au fost exprimate suficiente puncte de vedere. Este bine că ele sunt diferite, este bine că am dezbătut și, prin urmare, vă propun să ne exprimăm opțiunea prin vot.

Să sistăm dezbaterile.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Poate că acest lucru era important să ne spuneți.

Deci, în conformitate cu prevederile art... Imediat.

În conformitate cu prevederile art. 107 și 129 din Regulamentul Senatului,

Domnul Goțiu, ridicaserăți mâna înainte de vot. Vă rog, microfonul 2.

Da, pentru că am văzut atâta deschidere pentru legile electorale și procesul electoral, reiau, cu această ocazie – asta vream să mai spun –, propunerea de a reînființa Comisia permanentă... Comisia specială pentru Cod electoral, pentru că, zic eu, avem un sistem care e perfectibil, și, în asemenea condiții, în loc să tot discutăm proiecte după proiecte aici, în plen, sau pe unele să le băgăm pe repedeînainte, chiar vom crea un loc în care toate aceste discuții să-și aibă locul.

Și, dacă considerați că avem un sistem electoral perfect, nu, atunci nu e nevoie de această comisie, dacă considerați că avem un sistem perfectibil, atunci cred că o asemenea comisie e necesară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Fiind declarate încheiate dezbaterile generale, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Număr insuficient pentru a fi adoptat.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă.

A fost solicitată listă de vot.

Rog stafful să pună la dispoziția Grupului USR lista privind votul colegilor senatori. Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L70/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, doamna senator Presadă, microfonul 6.

Doamna senator Silistru, haideți s-o lăsăm pe colega noastră să prezinte proiectul de lege.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Așa este, dezbaterea parlamentară ia timp. Așa e și cu democrația, până la urmă.

Continuăm cu proiectele legislative privind reforma electorală. Și, înainte de a continua, aș vrea să mulțumesc colegilor antevorbitori și să le spun că, uitați, se poate. Și se poate din toate părțile. E loc de mai bine, într-adevăr. Și apreciez faptul că am reușit până acum să inițiem acest dialog, dincolo de această diferență opoziție–putere.

Această propunere legislativă se referă la pragul electoral și numărul de semnături necesar înscrierii unei candidaturi pentru alegerile parlamentare. Vorbim, așadar, despre alegerile pentru Camera Deputaților și Senat.

Propunem scăderea pragului electoral de la 5% la 3% și scăderea numărului de semnături necesar depunerii candidaturilor de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0,5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri parlamentare.

Pragul electoral utilizat în prezent, de 5%, este cel mai ridicat din cele practicate în Uniunea Europeană. Exemple de țări cu praguri mai ridicate sunt: Rusia, 7%, și Turcia, cu un prag de 10%. Pragul de 5% este, de altfel, și pragul maxim recomandat de către Comisia de la Veneția prin Codul său de bune practici în materie electorală.

La ultimele alegeri pentru Camera Deputaților și Senat, aproape 500.000 de voturi, adică 7% din total, au fost acordate unor partide și alianțe care nu au trecut de pragul electoral. Totodată, rata de participare la vot a scăzut de la 76%, în 1992, la 39%, în 2016.

Alte țări au un număr de semnături necesar pentru înscrierea candidaturilor semnificativ mai scăzut decât cel necesar pentru înscrierea unei candidaturi în România. Slovenia cere un număr de 15 semnături, Irlanda – 30, Croația – 500, Irlanda – 1.500 și Germania – un maxim de 2.000.

Adaug, pentru că nu am adus acest lucru în discuție anterior, în România există la nivelul societății o anume așteptare față de reîmprospătarea clasei politice și față de apariția unor noi actori politici în cursa electorală.

Există un sondaj făcut în 2015 cu privire la această nevoie. 38% din populația României crede că este nevoie de apariția unor partide noi. Și, în acest sens, desigur, posibilitatea de a forma un partid politic cu trei membri a răspuns acestei nevoi a societății românești la acel moment.

## Mulțumesc frumos.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Mulțumesc.

Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide asupra adoptării acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru administrație.

Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Ca să-l citez pe domnul senator Dumitrescu, aș fi vrut să spun altceva decât „un raport de respingere” în Săptămâna Mare, dar, din păcate, în urma dezbaterilor din cele două comisii, juridică și administrație, propunerea este de respingere a proiectului, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, doamna senator Presadă, intervenții la dezbateri generale. Da?

Vă rog. Microfonul central.

Nu, acolo a inițiat.

Vorbesc în calitate de inițiator și vicelider al Grupului parlamentar al USR.

Nu.

Dacă tot există această deschidere...

Doamna senator, doamna senator, o secundă. Vorbiți la dezbateri generale în calitate de senator, nu de inițiator.

Nu, dar n-am putut să știu ce vor spune colegii mei, mai ales domnul Cazanciuc, care a prezentat un raport de respingere. Însă, având în vedere că regretă atât de mult că trebuie să prezinte un raport de respingere, aș vrea să vin în întâmpinarea dumnealui cu o propunere. Și, după cum s-a spus anterior aici, plenul este suveran. Aș dori să fac o propunere plenului Senatului.

Am înțeles. Bun. Atunci, am înțeles.

Vă rog. Faceți propunerea în Senat. Am înțeles ideea.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Doresc retrimiterea la comisie pentru cel puțin o săptămână. Haideți să spunem două săptămâni, că avem timp să ne întâlnim și să dezbatem așa cum trebuie în comisiile parlamentare, pentru că la mine, la Comisia de administrație publică, nu am avut această dezbatere.

Număr insuficient pentru a fi adoptat raportul, motiv pentru care raportul a fost respins.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 18 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L116/12.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului asupra propunerii legislative, dacă există.

Nu există.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Severin.

Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

8; 8.

Am înțeles.

Am observat această deschidere din partea colegilor – și colegelor – senatori. Haideți să dezbatem în comisii și să urmăm sfaturile date de către colegii noștri.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

Doamna senator, s-ar putea chiar să fim de acord cu propunerea dumneavoastră.

Formularea este că propuneți, nu că doriți. Noi nu facem aici ce doriți dumneavoastră. Noi ne raportăm la propunerea dumneavoastră. Da?

E adevărat. Bun.

E în regulă.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisii – termen, două săptămâni –, cu argumentația prezentată de doamna senator.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul secretar de stat... Este punctul 7, mă scuzați!

Este foarte adevărat. Cred că puteați să ne explicați și dumneavoastră punctul de vedere al Guvernului.

Atunci, dau cuvântul domnului Daniel Robert Marin, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei, deoarece, în ședința din 22.02.2018, Guvernul a aprobat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, proiect care vizează o intervenție mai amplă asupra Legii nr. 248 și în cuprinsul căruia se regăsesc texte din inițiativa legislativă de față.

De asemenea, în cuprinsul proiectului de lege al Guvernului sunt incluse o serie de modificări ale regimului de eliberare a pașapoartelor simple temporare, ce trebuie promovate în strictă corelare, în scopul menținerii cadrului juridic coerent în materia eliberării documentelor de călătorie.

Proiectul menționat cu privire la care Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului a elaborat raport favorabil, cu amendamente, se află înscris pe ordinea de zi a ședinței plenului Senatului din data de 4.04.2018. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 27.03.2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să mențină raportul de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere a propunerii legislative, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Nemaifiind alte puncte pe ordinea de zi, adoptată în formula prelungită, declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi.

## PAUZĂ

## Stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, pentru a da citire întrebării.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „În ce măsură afectează schimbarea legislației competențele autorităților publice și ale asociațiilor de proprietari?”.

## Stimate domnule viceprim-ministru,

Mă adresez dumneavoastră, astăzi, în calitatea dumneavoastră de ministru al dezvoltării regionale și administrației publice.

Toată lumea este la curent cu faptul că la data de 25 mai 2018 intră în vigoare, fără alte formalități, o ordonanță a Uniunii Europene care, prin măsurile sale restrictive asupra protecției datelor cu caracter personal, ar putea avea o influență majoră nu numai asupra autorităților publice, ci și asupra operatorilor privați care lucrează cu un volum mai mare sau mai mic de date cu caracter personal.

Se anticipează că aceasta va fi cea mai strictă reglementare de protecție a datelor cu caracter personal instituită vreodată în spațiul Uniunii Europene și va avea drept scop crearea unei modalități unice de colectare a datelor personale în mediul online în cadrul Uniunii.

În acest moment există obișnuința ca toate cardurile de așa-zisă fidelitate să permită unor operatori privați să colecteze datele personale ale cetățenilor. De asemenea, firmele din mediul de afaceri online sau operatorii de telefonie mobilă, și nu numai, au acces la datele personale.

Nu de puține ori cetățenii primesc în cutia poștală sau prin intermediul căsuței electronice reclame agresive sau solicitări de ajutor umanitar, deși nu au avut niciodată contact cu niciuna dintre entitățile contractante.

Asociațiile de proprietari, la rândul lor, dețin o carte de imobil, care este în permanență completată cu informații despre nou-veniți.

Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, face referire la acest aspect, la fel și OUG nr. 97/2005, republicată, privind evidența, domiciliul și actele de identitate ale cetățenilor români, la art. 38. Potrivit acestui articol, MAI (denumit) poate avea acces la aceste date printr-o simplă cerere.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dau cuvântul doamnei senator Hărău Eleonora Carmen, pentru a-și citi întrebarea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am astăzi o interpelare adresată doamnei Vasilica Viorica Dăncilă, prin care solicit informații privind structura și organizarea administrației publice centrale din România.

Stimată doamnă prim-ministru,

Unul dintre obiectivele pe care Guvernul și le-a asumat prin Programul de guvernare 2018–2020 este legat de creșterea eficienței administrației publice, restructurarea aparatului birocratic, raționalizarea cheltuielilor publice – ați zis dumneavoastră atunci. V-ați asumat asta, dar numai în anul 2017 numărul de angajați din sectorul public, cu preponderență în administrație, a crescut cu peste 20.000 de angajați.

În același timp, din pricina faptului că România are Guvernul cu cele mai multe ministere din Uniunea Europeană, acest lucru se reflectă și în eșaloanele inferioare. Aveți un număr impresionant de demnitari: secretari de stat asimilați ca salarizare miniștrilor, subsecretari de stat, miniștri, consilieri, o întreagă nebunie.

Față de cele expuse mai sus, vă solicit, doamnă prim-ministru, următoarele informații:

– Care a fost, la data de 31 martie 2018, numărul de secretari de stat și al conducătorilor de instituții asimilați funcției de secretar de stat în administrația publică centrală?

– Care a fost, la data de 31 martie 2018, numărul total al înalților funcționari publici asimilați funcției de subsecretar de stat?

– Care a fost, la data de 31 martie 2018, numărul total al agențiilor, autorităților și al altor instituții aparținând administrației publice centrale, subordonate sau aflate în coordonarea Guvernului sau a ministerelor?

Aștept răspuns în scris/oral, conform Regulamentului Senatului.

Sunt Carmen Hărău, senator PNL de Hunedoara.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, pe scurt, două întrebări și... Permiteți? Permiteți două întrebări pe scurt? Pe scurt și...

Îmi pare rău, doamna senator, suntem foarte întârziați și sunt foarte mulți oameni care trebuie să ia cuvântul.

În cazul acesta, o să rog secretariatul să înainteze întrebările, așa cum le-am redactat, spre Ministerul Finanțelor și spre Ministerul Cercetării.

Cu siguranță.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim.

Dau cuvântul domnului senator Goțiu Mihai, pentru a-și citi întrebarea.

Bună seara, domnule președinte de ședință! Stimate colege și stimați colegi,

Interpelarea din această seară este adresată prim-ministrului, doamnei Viorica Dăncilă, precum și Ministerului Mediului, doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, Ministerului Apelor și Pădurilor și Instituției Prefectului Județului Cluj.

Stimată doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă,

Stimată doamnă ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, Stimate domn ministru Ioan Deneș,

Stimate domn prefect Ioan Aurel Cherecheș,

Potrivit informațiilor prezentate de către activiști de mediu și jurnaliști, informații confirmate oficial și de către autorități, în urmă cu două săptămâni, la depozitul neconform de deșeuri de la Pata Rât, de lângă municipiul Cluj-Napoca, s-a produs un nou dezastru de mediu.

Printr-o acțiune iresponsabilă, s-a realizat un canal de evacuare a levigatului acumulat în ultimele luni de-a lungul centurii Vâlcele–Apahida. Zeci de metri cubi de lichid toxic s-au revărsat, astfel, în pârâul Zăpodie, afluent al râului Someș, cu efecte dezastruoase pentru mediu.

Conform discuțiilor informale pe care le-am avut săptămâna trecută cu doamna ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu și cu domnul ministru Ioan Deneș, instituțiile aflate în subordinea celor două ministere au realizat controale și au aplicat sancțiuni legate de noul dezastru de mediu cauzat de depozitul neconform de deșeuri de la Pata Rât.

De asemenea, tot săptămâna trecută, Comitetul pentru Situații de Urgență al Județului Cluj, condus de prefectul județului, domnul Ioan Aurel Cherecheș, a dispus instituirea stării de urgență.

Ca să înțelegeți cât de gravă este situația: această interpelare am depus-o la secretariat în jurul orelor prânzului, iar în urmă cu două ore am fost informat că astăzi, la aceeași groapă de gunoi din județul Cluj, a avut loc un prim incendiu, o situație care cel mai probabil... Ținând cont de faptul că temperaturile vor urca și starea vremii se va schimba, astfel de situații și incendii se vor repeta.

Ținând cont de gravitatea situației, vă solicit, așadar, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Covaciu Severica Rodica. Se pregătește doamna senator Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului, și are ca obiect „Măsuri postaccidente ecologice, comuna Băiuț – râul Lăpuș, zona Băii Mari – râul Săsar”.

Stimată doamnă ministru,

În data de 27 martie 2018, în comuna Băiuț, județul Maramureș, a avut loc un accident ecologic cu un puternic impact negativ asupra mediului.

Apele provenite de la fosta mină din localitate au inundat străzi și gospodării, lăsând în urma lor cantități mari de minereu. Ulterior, apele au ajuns în râurile din zonă, afectând flora și fauna. Chiar în acea zi, râul Lăpuș a fost plin de pești morți, care pluteau pe suprafața apei. Accidentul produs la galeria minei Băiuț a lovit și rezervația naturală Cheile Lăpușului, apele având un aspect roșiatic-portocaliu.

Vă pun în vedere faptul că nu este prima deversare accidentală de acest tip.

În luna ianuarie 2018, un fenomen similar s-a petrecut în zona Băii Mari, râul Săsar fiind poluat cu ape provenind de la tunelul minier Cavnic–Șuior–Baia Sprie. La acea dată, oficialii instituțiilor abilitate în a întreprinde verificări cu privire la impactul asupra mediului au precizat că situația nu prezintă niciun pericol. Poate același lucru l-am fi auzit și acum, numai că peștii morți ne arată că apele provenite din fostele perimetre miniere, în prezent nefolosite, sunt foarte nocive pentru mediu.

În acest context, vă rog să-mi puneți la dispoziție toate actele încheiate de instituțiile abilitate în urma controalelor, verificărilor și a analizelor efectuate cu privire la:

– accidentul petrecut în data de 8 ianuarie, când râul Săsar a fost poluat cu ape provenind din galerii miniere;

– și accidentul petrecut în data de 27 martie, când ape provenind din galeria minei Băiuț au poluat râul Lăpuș.

De asemenea, vă rog să-mi precizați care sunt măsurile luate în cazul accidentelor amintite anterior, care sunt factorii responsabili pentru producerea lor și ce amenzi au fost aplicate.

Aștept răspuns în scris.

Senator PMP, Severica Rodica Covaciu.

## Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Federovici Doina Elena. Se pregătește domnul senator Ionașcu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi prezenta, pe scurt, o întrebare și o interpelare.

Ambele sunt adresate doamnei ministru Ioana Bran, Ministerul Tineretului și Sportului.

Interpelare: „Constituirea Consiliului Național al Mișcării Sportive din România”.

## Stimată doamnă ministru,

Programul de guvernare al PSD 2018–2020 prevede, la capitolul „Tineret și sport”, o măsură privind constituirea Consiliului Național al Mișcării Sportive din România, având scopul de a iniția și finaliza proiecte cu impact național, care să vizeze domenii în strânsă legătură cu mișcarea sportivă din România, cum ar fi: tineret, sănătate și voluntariat.

Pentru a se putea implementa acest proiect național, legislația specifică în vigoare trebuie armonizată.

Din acest punct de vedere, vă rog, stimată doamnă ministru, să-mi precizați în ce stadiu se află această măsură și ce modificări legislative se impun.

Solicit răspuns în scris.

Și întrebarea, pe scurt, adresată tot doamnei ministru Ioana Bran.

Obiectul întrebării: „Acordarea finanțării pentru Sala de Lupte Greco-Romane din Botoșani”.

## Stimată doamnă ministru,

Dezvoltarea infrastructurii sportive este o prioritate pentru Ministerul Tineretului și Sportului, iar starea în care se află sălile de sport aflate în patrimoniul MTS, precum și necesitatea intervenției cât mai urgente sunt, de asemenea, cunoscute la nivelul ministerului.

Deoarece Botoșaniul este o pepinieră de talente deosebite pentru toate sporturile din întreaga țară, întreaga noastră atenție se îndreaptă spre dezvoltarea și consolidarea acestor ramuri sportive, pentru care vă rugăm să ne sprijiniți.

În contextul răspunsului primit de la dumneavoastră la sfârșitul anului trecut, vă rog să-mi comunicați soluția identificată și stadiul investiției „Reabilitare Sala de Lupte Greco-Romane din Botoșani.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație,

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc, doamna senator. Are cuvântul domnul senator Ionașcu Gabi. Se pregătește domnul senator Lupu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara!

Întrebarea este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, de către subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Grupului Partidului Mișcarea Populară din Senatul României.

Subiectul: „Scăderea contribuției la pilonul II de pensii”. Stimată doamnă ministru,

În noiembrie 2017, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care tăia contribuția la pensii de la 5,1% la 3,75% din salariile brute, începând cu anul 2018. Această modificare se pretindea că va reduce deficitul bugetar pe termen scurt. Însă acest avantaj fiscal se va disipa pe termen lung, pe măsură ce contribuțiile nevirate la pilonul II înseamnă o creștere a obligațiilor statului de a plăti pensii publice în viitor.

Contribuția efectivă la pensiile private a scăzut, în ciuda creșterilor salariale, dar și a promisiunilor autorităților, care au spus că, pe net, vor fi chiar creșteri de cotizații. Potrivit unor simulări ale experților, la un salariu de 1.900 de lei, contribuția efectivă la fondul de pensii pentru pilonul II a fost de 71,25 de lei în februarie 2018. În anul 2017, când salariul era de 4.150 de lei, contribuția a fost de 73,95 de lei. Un alt exemplu: pentru un angajat care în luna februarie ar primi 4.162 de lei, cât este salariul mediu brut declarat, angajatorul reținea și plătea contribuția la pilonul II de 212,26 de lei, iar acum angajatul contribuie cu numai 156,07 lei.

La finalul anului trecut, doamnă ministru, ați dat asigurări că nu se vor reduce contribuțiile la pilonul II, deși scade procentul virat de stat de la 5,1 la 3,75%.

„Contribuțiile la pilonul II nu se reduc. Anul acesta (2017) sunt 7 miliarde de lei și se virează la pilonul II de pensii. Anul viitor vor fi tot 7 miliarde de lei. Având în vedere că va crește baza de impozitare, că și salariul brut crește cu 20%, e normal ca procentul să scadă, dar în valoare nominală este aceeași sumă în anul viitor ca și în anul acesta.”

Comisia Europeană a avertizat încă o dată că ultima reformă a sistemului de pensii, începută pe finalul anului trecut, prin reducerea procentului de contribuție care merge către pensiile private, va afecta serios veniturile viitorilor pensionari.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel. Se pregătește domnul senator Lungu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să adresez o întrebare domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Stadiul implementării proiectului de modernizare a DN 28B, Târgu Frumos–Botoșani”

## Stimate domnule ministru,

La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului de modernizare a DN 28B, Târgu Frumos–Botoșani.

Realizarea acestei investiții este extrem de importantă pentru locuitorii celor două județe; vorbim despre o populație cumulată de peste 1,2 milioane de oameni. Drumul de aproape 77 de kilometri străbate cinci comune din județul Iași și patru din Botoșani și câte un oraș din fiecare. Acest tronson reprezintă 60% din distanța dintre cele două municipii reședință de județ.

Pentru economia zonei, pentru navetiști, pentru turism, modernizarea acestei rute este vitală. Per ansamblu, ar asigura o mai bună mobilitate a populației din regiune. Ca un argument în plus, amintesc de un recent studiu realizat de Banca Mondială, potrivit căruia cei mai mulți studenți ai centrului universitar Iași provin din Botoșani.

Vă amintesc, totodată, că cele două municipii reședință de județ nu sunt conectate direct nici printr-o cale ferată, astfel încât principala legătură este tocmai acest drum național.

Valoarea investiției în reabilitarea și modernizarea drumului a fost estimată la aproximativ 366 de milioane de lei. Potrivit hotărârii de Guvern, banii ar urma să fie asigurați din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.

Domnule ministru, vă rog să precizați care este stadiul acestui proiect, în ce fază ne aflăm acum? În măsura în care este posibil, aș dori să prezentați și pașii care vor fi parcurși în perioada imediat următoare în scopul implementării acestui obiectiv de investiții.

Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Lungu Vasile Cristian. Se pregătește doamna senator Arcan.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Stimată doamnă ministru,

Suntem în stadiul de dezbatere finală în Camera decizională a Proiectului Legii vaccinării persoanelor din România. Proiectul propus de Guvern prevede suportarea de către stat a costurilor cu despăgubirile pentru efectele adverse postvaccinare, în condițiile în care statul român nu este producătorul acestor vaccinuri. Deci gradul de responsabilitate a angajaților Ministerului Sănătății în ceea ce privește vaccinarea populației din România este strict legat de manipularea dozelor de vaccin și de actul medical în sine.

Dacă producătorii și distribuitorii de vaccinuri nu-și asumă păstrarea proprietăților vaccinurilor până la beneficiarul final, care este cetățeanul român, fie el copil, adult sau bătrân, având ca motivare faptul că păstrarea calității dozelor de vaccin după părăsirea laboratoarelor de producție este pusă sub semnul întrebării tocmai din cauza deficiențelor din sistemul sanitar românesc (cum ar fi faptul că medicii de familie nu dispun, în marea lor majoritate, de mijloacele corespunzătoare pentru transportarea flacoanelor vaccinale), iar statul român este atât de grăbit să implementeze acest proiect cu orice preț, vă rog să-mi răspundeți la următoarele două întrebări:

1. Cum se poate justifica economic asumarea suportării de către stat a costurilor cu despăgubirile pentru efectele adverse postvaccinare, degrevând total producătorii din sistemul privat de responsabilitatea pe care orice producător și-o asumă firesc atunci când scoate pe piață un produs?

2. Având în vedere că acest proiect implică alocarea de la bugetul de stat a unor sume anuale, eliberate constant, la cât ați estimat costurile în următoarele situații:

a) cazul unui pacient care a decedat după un vaccin;

b) cazul unui pacient vătămat din cauza unui vaccin, astfel încât prezintă handicap și necesită însoțitor permanent pe viață?

Vă solicit răspuns în scris și oral. Senator PMP, Vasile Cristian Lungu. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să adresez o interpelare doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Management public defectuos la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor”.

Vă semnalez, stimată doamnă ministru, managementul public defectuos de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Iată cum stă situația cronologică a evoluției faptelor în cazul achiziționării unui autoturism nou sau uzat din spațiul Uniunii Europene:

1. În baza unei solicitări și a unei rezervări corespunzătoare, în aproximativ un termen de peste două luni se obțin numere roșii provizorii pentru vehicul, indiferent dacă este nou sau este uzat.

2. Mașina se înregistrează la organul fiscal al primăriei de domiciliu în termen de o zi.

3. În baza unei alte solicitări și a unei alte rezervări, se face programare la Registrul Auto Român, unde se primește un termen de peste două luni; este de menționat faptul că aici, la RAR, există posibilitatea ca mașina să nu corespundă din punct de vedere tehnic și se va reveni cu reprogramare în 30 de zile, cu toate defecțiunile remediate și soluționate corespunzător.

4. Registrul Auto Român emite un certificat de autenticitate care are termen de valabilitate doar 60 de zile de la data eliberării.

5. După parcurgerea etapei obligatorii de la RAR, se începe procedura înmatriculării definitive a vehiculului la serviciul comunitar, unde se primește un termen peste trei-patru luni, tot în baza unei rezervări; în tot acest interval de timp, mașina nu poate circula;

6. Este lesne de observat că certificatul de autenticitate de la Registrul Auto Român expiră, pentru că are termen de valabilitate doar 60 de zile de la data eliberării sale.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnilor miniștri Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, și Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Fluidizarea traficului în vămile Albița și Siret”.

Domnilor miniștri,

La cabinetul senatorial din județul Neamț, Circumscripția electorală nr. 29, am primit în audiență, în mai multe rânduri, antreprenori, șefi de companii și oameni de afaceri din județ, care mi-au relatat că se confruntă cu o nouă problemă extrem de grea în ceea ce privește trecerea prin punctele de frontieră Albița și Siret, în special cei din industria mobilei și industria textilă. Aceștia importă materii prime care sunt mai ieftine și de bună calitate din Republica Moldova și Ucraina, respectiv poliuretan, stofe și fibre naturale și multe alte produse, iar camioanele staționează în vămile de intrare în România între trei și cinci zile, fapt care duce la creșterea costului pe unitatea de produs importat, aceasta adăugându-se la costul produsului procesat în regiune și apoi transportat spre Europa de Vest.

Din aceste considerente, vă rog să analizați posibilitatea măririi capacității de procesare a verificărilor în vămile Albița și Siret, prin deschiderea unor fluxuri speciale de trecere pentru mărfuri, având în vedere că acum se circulă pe un singur sens. Investiția este absolut necesară pentru a fluidiza transportul de materii prime necesare industriei din regiune, industrie care oricum are de depășit o serie de alte probleme pentru a rămâne competitivă pe piața europeană.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, doamna senator.

Voi da și eu citire unei interpelări.

Interpelarea mea din această seară se adresează ministrului economiei, domnului Dănuț Andrușcă.

Obiectul interpelării se referă la „Condițiile de încheiere a contractului dintre Cupru Min – SA și Merlion Resources Holdings Limited din 9 octombrie 2017”.

Stimate domnule ministru,

În ultimele zile au apărut în spațiul public informații cu privire la încheierea, la data de 9.10.2017, a unui contract între societatea Cupru Min – SA – unitate care funcționează sub autoritatea Ministerului Economiei – și societatea chineză Merlion Resources Holdings Limited, având ca obiect vânzarea producției de cupru a României pe o perioadă de doi ani.

Mi-a atras atenția în mod deosebit faptul că societatea Merlion Resources a fost reprezentată prin împuternicitul Wang Yan, o persoană căreia statul român i-a retras cetățenia română în anul 2014, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, pentru săvârșirea unor fapte ce pun în pericol siguranța națională.

Dată fiind importanța strategică a societății Cupru Min – SA, vă rog să clarificați următoarele aspecte:

a) A efectuat structura de securitate care funcționează în cadrul Ministerului Economiei o analiză asupra riscurilor prezentate de împuternicitul Wang Yan pentru interesele statului român, în contextul implicării acestuia în încheierea contractului dintre companiile Cupru Min – SA și Merlion Resources Holdings Limited?

b) A avertizat structura de securitate care funcționează în cadrul Ministerului Economiei conducerea companiei Cupru Min – SA cu privire la riscurile prezentate de împuternicitul Wang Yan pentru interesele statului român?

c) Aveți în vedere realizarea unei acțiuni de control cu privire la condițiile în care a fost încheiat acest contract,

cu implicarea unei persoane căreia statul român i-a retras cetățenia română pentru săvârșirea unor fapte ce pun în pericol siguranța națională?

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

Cu respect, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș.

Dau cuvântul, din nou, doamnei senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O scurtă întrebare, adresată domnului Viorel Ștefan, vicepremier.

Obiectul întrebării: „Impactul local și pentru economia națională a vânzării combinatului ArcelorMittal Galați”.

Domnule vicepremier,

În mass-media națională se desfășoară de ceva timp o dezbatere asupra apropiatei vânzări a combinatului ArcelorMittal Galați și, în acest sens, am reținut și îngrijorarea sindicatelor de pe platforma gălățeană.

Totodată, această tranzacție aruncă o umbră de îndoială în privința afacerii îndoielnice pe care statul român a făcut-o ca urmare a vânzării, a privatizării combinatului cu mai mulți ani în urmă. Este evident faptul că revânzarea acestui combinat va avea efecte sociale, pe plan local, dar și economice, la nivelul economiei românești.

În calitatea dumneavoastră de vicepremier, precum și de parlamentar gălățean, sunt convinsă că dispuneți de informații privind situația în prezent și perspectiva acestei unități economice emblematice pentru ceea ce a însemnat cândva industria românească.

Față de cele relatate mai sus, doresc să primesc o succintă informare privind implicațiile vânzării combinatului siderurgic din județul Galați.

Cu mult respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă doresc o seară bună!

Mulțumim, doamnă senator.

În continuare, referitor la răspunsurile orale la întrebările adresate de către senatori, avem:

– pentru senatorul Vasile Cristian Lungu, din partea Ministerului Sănătății, se solicită amânare;

– de asemenea, pentru senatorul Vasile Cristian Lungu, tot din partea Ministerului Sănătății, se solicită amânare.

La interpelări:

– pentru senatorul Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Transporturilor, se solicită amânare;

– pentru senatorul Vasilică Toma, din partea Ministerului Transporturilor, se solicită amânare;

– pentru senatorul Constantin Daniel Cadariu, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se solicită amânare; – pentru senatorul Constantin Daniel Cadariu, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se solicită amânare;

– pentru senatorul Constantin Daniel Cadariu, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din nou se solicită amânare;

– pentru senatorul Remus Mihai Goțiu, din partea Ministerului Educației Naționale, se solicită amânare;

– pentru senatorul Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Afacerilor Interne, se solicită amânare;

– pentru senatorul Vasile Cristian Lungu, din partea Ministerului Sănătății, se solicită amânare.

Dau citire senatorilor care au depus întrebări în scris: Toma Vasilică, Smarandache Miron Alexandru, Avram Nicolae, Botnariu Emanuel Gabriel, Orțan Florin, Stocheci Cristina, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Zamfir Daniel Cătălin, Popa Cornel, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Nazare Eugen Țapu, Wiener Adrian, Dircă George Edward, Mihail Radu Mihai, Dinu Nicoleta Ramona, Dinică Silvia, Presadă Florina

Raluca, Goțiu Remus Mihai, Alexandrescu Vlad Tudor, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin, Ganea Ion, Lungu Vasile Cristian.

În continuare, dau citire senatorilor care au depus interpelări în scris: Smarandache Miron Alexandru, Stocheci Cristina Mariana, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Vasilică, Țapu-Nazare Eugen, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Pîrvulescu Eugen, Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Ghica Cristian, Dircă George Edward, Mihail Radu Mihai, Dinu Nicoleta Ramona, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica, Presadă Florina Raluca, Dinică Silvia Monica/Presadă Florina Raluca, Iriza Scarlat, Talpoș Ioan Iustin, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084983]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 57/13.IV.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei