Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ați remarcat, fără îndoială, că am revenit la practica abuzatorie a dreptului de intervenție, dar, vă asigur, doar la câteva puncte, pe care eu, cel puțin, le consider semnificative și pentru gradul nostru de interes.

Aici, proiectul de hotărâre este absolut în regulă. Îl susțin de la bun început. Voiam doar o singură remarcă. E bine de observat nuanța asta, apropo de migrație și de tema asta – intrări, returnări –, că, practic, pentru mulți cam la asta se rezumă problema migrației.

Există o tendință, din păcate, spun eu, în ultimii 2, 3 ani, la nivelul unor centre de decizie europene și la Bruxelles, și în capitale, și chiar lideri politici europeni, și mai ales ăia care fac politică națională într-o serie de state, de a schimba și terminologia și, în consecință, de a genera noi concepte și noi evoluții sau involuții legislative.

Foarte scurt. Termenul de refugiat este cel care este consacrat și decurge din situațiile umanitare, din crizele umanitare, din situațiile generate de conflict, de războaie, cei care pleacă – și nu pleacă de bine sau din considerente economice –, cei care pleacă pentru a salva viața lor și a familiilor lor.

În spețele din ultimii ani, acesta a fost fluxul principal, cel de refugiați. Există însă o tentație politică, politicianistă, de a transforma și în terminologie, în adresarea publică, termenul de „refugiat” în „migranți ilegali”. Care sunt consecințele? Sunt uriașe. Sunt uriașe, pentru că migranții ilegali, automat, intră într-un sistem pe care statele membre ale Uniunii Europene îl aplică, mergând până la centrele de detenție și urmează anumite proceduri de identificare, de declarații. Centre de detenție. Sunt altceva.

Deci voiam doar să atrag atenția asupra unor schimbări conceptuale și de natură politică, care riscă să se transfere, dacă nu suntem atenți, și în cu totul alt tip de reglementare europeană. Și eu nu cred că mergem în direcția cea bună.

Da, este bine să găsim justul echilibru, să ne protejăm frontierele de tot felul de indivizi, care profită de fluxul ăsta de refugiați pentru a intra în Europa cu totul alte idei, dar există proceduri și există modalități de a limita riscurile, nu de a le exclude – e imposibil –, dar de a limita riscurile. Și de asta este bine, inclusiv în acest tip de documente, fie comunicări, fie proiecte de directive, să fim noi scrupuloși și să semnalăm, ca autorități naționale – și știu, Comisia pentru afaceri europene este scrupuloasă și apreciez acest lucru –, pentru a nu face greșeli.

Refugiatul este refugiat și are drept la protecție umanitară, mai ales din partea Uniunii Europene. Mulțumesc.