Stenogramă plen

Mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul Dan Ovidiu Cristian Marciu.

## Bună dimineața! Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi poartă titlul „În județul Giurgiu renaște cea mai frumoasă podoabă a pământului – pădurea”.

O prioritate majoră a Guvernului PSD în materie de politică de mediu și pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor va fi aceea de protejare și de exploatare rațională a fondului forestier din România, deoarece lemnul este o resursă regenerabilă.

Conform centralizării privind activitățile de plantare desfășurate în campania de primăvară, ținta de împădurire a 5.000 de hectare în 2017, asumată prin programul de guvernare, a fost deja depășită. Astfel, în campania de primăvară s-au plantat 5.582 de hectare, atât pe suprafețe de pădure aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, cât și pe suprafețele aflate în proprietate privată.

În județul Giurgiu, preocupările direcției silvice sunt permanente, iar eforturile sunt cu mult mai mari, deoarece la câmpie pădurea este chinuită, se face mai greu. Spunea întemeietorul silviculturii românești, Marin Drăcea, în 1920, născut în comuna Gogoșari, județul Giurgiu: „În cursul domol al vremurilor, pădurea a fost încontinuu gonită de către câmp din locurile fertile, ușor accesibile, lăsată însă neatinsă pe locuri inaccesibile, sărace.”

Însă un câmp fără arbori este un pustiu mort care generează secete, diferențe climatice, deversări, dezastre naturale, iar lucrurile nu pot fi lăsate așa. Astfel că pentru efectuarea lucrărilor de împădurire din această primăvară au fost alocate importante resurse financiare, acestea fiind asigurate din fondul de conservare și regenerare constituit la nivelul Direcției Silvice Giurgiu.

Anul trecut, programul a fost depășit, iar pentru anul 2017 Direcția Silvică Giurgiu a planificat regenerarea a 161,5 hectare de fond forestier pe proprietatea publică a statului, din care regenerări naturale – 114 hectare și 47,5 hectare regenerări artificiale. S-au regenerat, în primăvara anului 2017, 55 de hectare suprafețe, din care 11 hectare reprezintă regenerări artificiale și 44 regenerări naturale. În toamna acestui an s-a planificat regenerarea a 106,5 hectare, din care 36,5 hectare regenerări artificiale și 70 de hectare regenerări naturale.

S-au folosit 16.300 de puieți provenind din pepinierele proprii, diferențiați pe următoarele specii: plopi – 5.600 de puieți, stejari pedunculați – 2.400 de puieți, cer – 5.400 de puieți, plop alb – 400, cireși – 1.800 de puieți, frasin – 700.

În afara fondului forestier național, anul acesta, Primăria Gogoșari a împădurit deja 3,9 hectare de teren aflate în proprietatea autorității publice, 25.000 de puieți, din care salcâmi – 15.000 și 10.000 de puieți glădiță, din sponsorizarea efectuată de către Direcția Silvică Giurgiu.

Un fapt îmbucurător este că în județul Giurgiu fenomenul tăierilor ilegale este extrem de mic. S-a constatat o scădere drastică a furtului de lemn, prin măsurile generate de acțiunile conducerii direcției silvice.

Cantitatea de lemn tăiată ilegal anual se ridică la circa 200 de metri cubi, în timp ce exploatările legale depășesc 120.000 de metri cubi anual, de mare folos fiind dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL și dezvoltarea sistemului „Radarul pădurilor”, de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn. Împreună cu noua aplicație „Inspectorul pădurii”, dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, sunt moduri de încercare a stopării defrișărilor ilegale și masive a pădurilor, menite să oprească fenomenul de furt din patrimoniul național, problema tăierilor ilegale fiind o problemă de securitate și siguranță națională nu doar în județul Giurgiu, ci pe întreg teritoriul României.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Îi mulțumim domnului senator Dan Ovidiu Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, pe Liviu Lucian Mazilu.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi senatori,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Dezvoltarea turismului în județul Mehedinți” și reprezintă un semnal

adresat Guvernului pentru acordarea unei atenții deosebite în scopul valorificării potențialului turistic fabulos de care dispune județul Mehedinți. Poate că niciunde în România nu sunt concentrate atracții turistice atât de variate: vestigii istorice, peisaje mirifice, fenomene carstice deosebite, floră și faună specifice climatului mediteraneean, diversitate etnică și culturală.

Astfel, în zona de vest avem Clisura Dunării, cu un defileu unic în Europa, născut din lupta de milenii a Dunării cu Munții Carpați, așa-numitele „Cazane ale Dunării”. Spectaculoasă din punct de vedere geografic, zona este, de asemenea, foarte importantă din punctul de vedere al biodiversității, pe cuprinsul ei aflându-se un număr important de rezervații naturale, înglobate în prezent în Parcul Național Porțile de Fier.

Aici se află Tabula Traiana, pe care se consemnează cum Traian, spărgând munții, a durat drum de-a lungul fluviului, statuia sculptată în munte reprezentând chipul lui Decebal, cea mai mare sculptură în piatră din Europa și a doua ca mărime din lume, Peșterile Ponicova, cea mai mare și spectaculoasă peșteră din Defileul Dunării, și Veterani, cunoscută ca Altarul lui Zamolxe, unde de curând au fost făcute descoperiri uimitoare, dar și multiculturalismul reprezentat de tradițiile, obiceiurile și folclorul perfect conservate în comunitățile compacte ale sârbilor din Svinița și cehilor din Eibenthal. Din păcate, drumul național care asigură accesul în această zonă este într-o stare avansată de degradare, iar această situație trebuie urgent remediată.

În zona de munte a județului întâlnim peisaje de vis, fenomene naturale și carstice deosebite și unice, cum sunt Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, pod natural unic în România și al doilea în Europa, singurul din lume deschis traficului rutier, în vecinătatea câmpurilor cu lapiezuri, cunoscute în literatura de specialitate ca fiind Lapiezul de la Ponoarele, cel mai impresionant fenomen carstic de acest fel din România, și a Lacului Zăton, cel mai mare lac carstic din țară, înconjurate toate de păduri: Pădurea Lapiezul și, desigur, celebra Pădure de liliac, aceea care reprezintă unica stațiune națională conservată, arie protejată.

Tot aici avem Peștera Izverna, una dintre cele mai renumite rezervații speologice din Europa – a devenit celebră și căutată de străini după ce exploratorul Jacques Yves Cousteau a realizat prin galeriile ei un film pe care l-a prezentat în secțiunea „Explorări ale secolului al XX-lea”; Peștera Topolnița de la Cireșu, a doua ca lungime din Europa, unicat în țară, de asemenea, prin formațiuni carstice, precum și Peștera Epuran, importantă datorită resturilor de faună fosilă, și Peștera Mare de la Balta.

În comuna Bala, recent declarată stațiune, există un complex balnear în care pensionarii se bucură de băi cu ape termale și împachetări cu nămol, cu proprietăți terapeutice excepționale, mai bune decât cele de la Techirghiol.

În centrul zonei se află orașul Baia de Aramă, în plină modernizare, vestit prin atracțiile turistice și care dezvoltă un proiect deosebit de important, respectiv un complex turistic cu pârtii de schi, patinoar, pistă de bob și centre SPA, gândit să funcționeze tot timpul anului, în jurul căruia vor prinde viață 18 pensiuni și 30 de cabane. Acest proiect înseamnă revigorarea economică a zonei, locuri de muncă, oportunități pentru locuitori. Reședința județului, municipiul Drobeta-Turnu Severin, este un oraș frumos și curat, încărcat de istorie, fiind poarta prin care legiunile romane au intrat în Dacia, locul de naștere a poporului român, dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind, dintr-un punct strategic inițial, un oraș de răscruce a drumurilor, pe uscat și pe apă, care duceau la nord și la sud de Dunăre.

În incinta Muzeului Regiunii Porților de Fier se pot vizita ruinele piciorului Podului lui Apolodor din Damasc, ale castrului și termelor romane, precum și amfiteatrul roman, recent descoperit, sau un colț din insula Ada Kaleh, la Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier I.

De la Cetatea Medievală a Severinului, important ansamblu de monumente istorice, cea mai importantă redută strategică de pe Dunăre, recent reabilitată, se poate admira panorama Dunării în întreaga ei splendoare și a Insulei Șimian, situată în mijlocul Dunării, unde a fost strămutată Cetatea Ada Kaleh de pe insula cu același nume, acoperită de ape cu ocazia construirii barajului de la Porțile de Fier. Aici autoritățile județene fac eforturi să promoveze un proiect care să transforme acest loc într-un produs turistic atractiv.

Din păcate, portul din Drobeta-Turnu Severin, cel care ar trebui să fie o poartă de intrare a turiștilor de pe navele de croaziere ce circulă pe Dunăre, se află în stare precară și intenția autorităților locale de a amenaja o faleză și de a moderniza portul este blocată până la preluarea terenului aferent, aflat deocamdată în administrarea Ministerului Transporturilor.

Până în prezent, acest imens potențial turistic nu a fost îndeajuns exploatat. Acum, Guvernul Grindeanu acordă o atenție specială turismului. Domnul ministru al turismului, Mircea Titus Dobre, prin strategia națională de dezvoltare turistică, prin politicile de promovare, ia în considerație faptul că acesta trebuie să devină o prioritate națională, conform programului de guvernare.

Au fost luate măsuri importante care au ca scop dezvoltarea turismului: tichete de vacanță, parteneriatul activ dintre minister și organizațiile patronale, programul „Primul centru de agrement”, pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Dar pentru dezvoltarea durabilă a unei zone turistice este esențială implicarea tuturor autorităților care pot contribui la îmbunătățirea factorilor necesari, fie că este vorba de utilități, de infrastructură, de transport, soluții de reformă privind evoluția sectorului și atragerea investitorilor, politici de promovare a zonei. Astfel, eforturile susținute ale Consiliului Județean Mehedinți trebuie sprijinite prin implicarea activă a autorităților centrale.

De aceea, îmi exprim speranța că Ministerul Dezvoltării Regionale va susține, prin PNDL 2 și nu numai, proiectele de utilități și infrastructură din zonele turistice, precum și proiectul „Complex turistic Baia de Aramă”, partea de drumuri și utilități aferente fiind deja realizată din fondurile provenite de la acest minister.

Aștept ca Ministerul Transporturilor să facă demersurile necesare pentru reabilitarea DN 57, între Orșova și Moldova Nouă, și să susțină transmiterea terenului aflat în administrarea sa către domeniul public al județului Mehedinți, pentru modernizarea portului din Drobeta-Turnu Severin și realizarea unei faleze.

Solicit Ministerului Turismului includerea județului Mehedinți în circuitul turistic național și internațional și evidențierea lui în toate acțiunile de promovare. Dezvoltarea turismului în județul Mehedinți va atrage multe investiții private, va determina crearea de noi locuri de muncă, va asigura venituri la bugetele locale și mai mulți bani în buzunarele mehedințenilor. Astfel, turismul va deveni un motor al dezvoltării economice a județului Mehedinți.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu.

Îi mulțumim domnului senator Liviu Lucian Mazilu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Alexandru Pereș.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte, pentru operativitate. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „La Olimpiada Națională de Limba Engleză – Pitești, 2017, «eroarea de soft» a anihilat rațiunea organizatorilor!”.

Domnule președinte de ședință, Onorate colege, Onorați colegi senatori,

Vă supun atenției spre analiză și reflecție o situație puțin bizară, petrecută recent, după organizarea Olimpiadei Naționale de Limba Engleză, sub egida Ministerului Educației Naționale.

După cum probabil cunoașteți, Olimpiada Națională de Limba Engleză a fost organizată în perioada 24–28 aprilie 2017 la Pitești, prin implicarea directă a Inspectoratului Școlar Județean Argeș. În urma susținerii concursului olimpic național, pe data de 27 aprilie 2017 au fost afișate rezultatele la locul și data convenite prin programul de organizare. Aceste rezultate s-au menținut și după analizarea contestațiilor, conform aceluiași calendar de concurs, astfel încât în lista cu rezultatele finale, parafată de către ISJ Argeș și publicată în după-amiaza zilei de 27 aprilie 2017, elevul Dănilă Alexandru Florin din clasa a XII-a, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a fost declarat ocupantul locului 3 al olimpiadei naționale la disciplina de clasa a XII-a, secțiunea B, conform documentului publicat de Inspectoratul Școlar Județean Argeș „Rezultatele finale ale Olimpiadei Naționale de Limba Engleză”, pagina 15.

În urma rezultatelor, elevul a fost premiat și felicitat la ceremonia festivă de premiere din seara zilei de 27 aprilie 2017, primind și diploma prin care a fost recunoscută munca depusă de acesta și profesorii săi în decursul anilor de studiu. Multă bucurie, emoție și încurajare pentru elevul Alexandru Florin Dănilă în acele momente, la fel cum a fost, cu siguranță, pentru toți ceilalți elevi participanți la olimpiadele naționale și declarați câștigători.

Dar sentimentele sublime trăite de acest tânăr olimpic în urma rezultatelor finale de la Olimpiada Națională de Limba Engleză au durat aproximativ o săptămână. Din păcate, elevul olimpic Alexandru Florin Dănilă, cu care județul Alba se mândrește, a fost umilit de către organizatorii olimpiadei, fiindu-i solicitată restituirea diplomei primite, pe motivul că s-a făcut o eroare de soft, iar câștigătorul locului 3 este un alt participant, rezultatul lui fiind încadrat la mențiune.

Domnule ministru al educației naționale,

Olimpiada națională, indiferent de specialitatea sa, reprezintă punctul cel mai înalt de recunoaștere spre care tinde un elev eminent din stadiul liceal în România. Eroarea de soft nu a fost pentru introducerea și afișarea rezultatelor, ci în organizarea și gestionarea acestui concurs olimpic național. Această scuză, jalnică de altfel, a inspectorului de specialitate din ISJ Alba, invocată atunci când i-a cerut elevului să restituie diploma primită, ba, mai mult, chiar și mențiunea că refuzul restituirii acesteia ar aduce asupra olimpicului o vizită a unor reprezentanți de la centru – da, domnule ministru, din Ministerul Educației Naționale! –, dovedește că instituția pe care o conduceți este într-o teribilă eroare de soft, ceea ce a determinat anihilarea rațiunii organizatorilor Olimpiadei Naționale de Limba Engleză.

Domnule ministru al educației naționale,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu considerați că se impune o anchetă cu privire la ce s-a întâmplat la Olimpiada Națională de Limba Engleză pe 2017 la Pitești? Învățământul lucrează cu mințile și sufletele elevilor, nu cu softuri, parcă făcute special ca să năucească pe toată lumea.

## Stimați colegi,

Vă invit să facem împreună un exercițiu de imaginație. Suntem cu toții elevi în clasa a XII-a. Mai avem o lună până la susținerea examenului de bacalaureat și în prealabil am participat la o olimpiadă națională și am câștigat un premiu național. Suntem fericiți, exaltăm, privim cu încredere către atingerea unor obiective viitoare, definitorii în formarea noastră de viitori profesioniști. Apoi revenim cu picioarele pe pământ și ni se retrag meritele obținute – eroare de soft!

Acum, după ce am luat cu toții la cunoștință despre cele întâmplate cu elevul Alexandru Florin Dănilă, avem cel puțin o obligație morală: să solicităm ca instituțiile abilitate să se autosesizeze, astfel încât asemenea erori de soft să nu mai anihileze rațiunea organizatorilor olimpiadelor naționale. Tinerii olimpici ai României merită respectul și sprijinul nostru, deoarece aceștia fac cinste poporului român pretutindeni pe mapamond, nu umilință.

Închei cu un citat al lui Aristotel: „Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce.” Așa ar trebui să fie întotdeauna, stimați colegi și domnule ministru al educației naționale.

Vă mulțumesc.

Senator de Alba, Alexandru Pereș.

Îi mulțumim domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Doru Adrian Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este intitulată „Despre materializarea programului de guvernare al PSD privind învățământul”.

În programului de guvernare, domeniul învățământului a fost înscris ca unul prioritar. Putem constata, după circa

cinci luni de la preluarea mandatului, că atât pe plan guvernamental, cât și la nivelul Parlamentului s-au întreprins mai multe acțiuni în conformitate cu cele promise în campania electorală.

Referindu-mă la activitatea Parlamentului, țin să remarc setul de măsuri legislative pe domeniul învățământului, care au vizat aspecte importante precum finanțarea, creșterea calității procesului educațional și mai buna corelare a acestuia cu nevoile societății. Astfel, pot aminti câteva dintre legile deja trecute prin Senat:

– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017, act normativ prin care s-au făcut corecții și completări în ceea ce privește majorările salariale din domeniul învățământului, astfel încât să beneficieze de acestea și categorii precum personalul nedidactic din învățământul superior și cel preuniversitar, personalul din biblioteci, din unitățile de învățământ special;

– L546/2016 pentru completarea art. 12 din Legea educației naționale, prin care se creează facilități ca elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durata de minimum trei ani să poată beneficia de masă și cazare gratuite, în cantine și internate școlare;

– L647/2016 privind modificarea art. 174 din Legea educației naționale, prin care se facilitează ca absolvenții școlilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat să poată continua studiile în învățământul superior medical la programe de licență asistent medical generalist, conform unor condiții stabilite de universitățile de medicină;

– L352/2016 privind modificarea art. 352 din Legea educației naționale, prin care s-au stabilit noi reglementări, astfel încât unitățile de învățământ, atât din mediul universitar, cât și preuniversitar, să poată încheia parteneriate cu companii, cu organisme private, prin care elevii și studenții să poată să testeze felul în care cunoștințele teoretice pe care le-au căpătat în școală sau universitate le sunt utile în rezolvarea unor probleme practice și să-și verifice, pe cazuri reale, opțiunile pe care le au pentru viitoarea carieră;

– L62/2017 privind ucenicia la locul de muncă și efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, prin care se stabilesc facilități pentru companiile în care are loc ucenicia elevilor sau practica studenților, creându-se premise pentru o mai bună desfășurare a activității practice.

În plus, față de aceste legi deja votate în plenul Senatului, în Comisia pentru învățământ a fost recent avizată favorabil, cu un număr important de amendamente, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind învățământul dual. Conform formei adoptate în comisie, care sperăm că va fi validată și în plenul Senatului, rezultă că învățământul profesional în forma duală va însemna o colaborare reală între școli și companii, conducând la planuri de învățământ adaptate la cerințele din industrie, din zona serviciilor și la posibilități mai bune pentru efectuarea practicii, fie în companii, fie în atelierele școlare mai bine dotate.

Vreau să subliniez că amendamentele la acest act normativ au rezultat luând în considerare o multitudine de puncte de vedere: cele ale tuturor membrilor Comisiei pentru învățământ, cele ale reprezentantului Ministerului Educației Naționale și, respectiv, ale reprezentantului Camerei de Comerț, acesta exprimând opinii din partea companiilor. Iar acest exemplu nu este unul singular, ci are caracter de generalitate. Adică vreau să spun că în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului au fost, de la începutul legislaturii, discuții constructive, colegiale, în urma cărora s-au adus corecții și completări actelor normative analizate, luându-se în considerare atât amendamente propuse de membrii comisiei care fac parte din Grupul parlamentar al PSD, cât și amendamente ale colegilor din opoziție.

De asemenea, este de remarcat felul în care, atât în comisia de specialitate a Senatului, cât și în ședințele de plen, aceste legi au fost votate: sau în unanimitate, sau cu o largă majoritate de voturi.

Consider că este important să evidențiem și asemenea situații, în care parlamentarii au o bună colaborare și urmăresc găsirea celor mai bune soluții, lăsând deoparte interese partinice, dispute politicianiste, aspecte care, din păcate, mai bruiază încă activitatea Parlamentului în anumite momente.

Mai vreau să fac o subliniere. Atât noi, cei din Grupul PSD, cât și ceilalți colegi din Senat, în discuțiile pe care le-am avut, am fost de acord că, pe lângă sprijinirea învățământului, suportul financiar necesar acestuia, mai este nevoie de ceva: este necesară evaluarea performanțelor unităților de învățământ.

În acest sens, este îmbucurător recentul anunț al ministrului educației, domnul profesor universitar Pavel Năstase, privind preocuparea ce există pentru stabilirea unei metodologii de evaluare și ierarhizare a universităților. O asemenea metodologie transparentă, discutată și aprobată de comunitatea academică ar însemna un pas înainte.

Și spun aceasta pentru că unitățile de învățământ sunt finanțate din bani publici, iar aceștia trebuie să meargă spre acele instituții care creează absolvenți utili societății. Din acest punct de vedere, un criteriu important de evaluare care poate contribui la materializarea ideii menționate este angajabilitatea, adică un criteriu ce a fost înscris în programul de guvernare al PSD și pe care noi trebuie să-l respectăm.

Dacă vom urmări conținutul legilor deja trecute prin Parlament la care am făcut referire, vom constata că ele au ca scop o mai bună pregătire practică a elevilor și studenților, stabilirea unor mai bune relații între unitățile de învățământ și companii, iar aceasta înseamnă că din punctul de vedere al cadrului legal am contribuit la crearea unor condiții pentru o mai bună angajabilitate. Rămâne ca și cadrele didactice să țină seama de aceste mecanisme puse la dispoziție de noile legi.

În concluzie, îmi exprim speranța că bunele practici pe care eu le-am remarcat în legătură cu felul în care s-a lucrat pe domeniul învățământului vor putea fi extinse spre întreaga activitate parlamentară, pe de o parte, iar, pe de altă parte, consider că rezolvarea problemelor din educație trebuie să rămână în continuare o preocupare centrală pentru Parlamentul României.

Senator Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu domnului senator Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi este „Importanța aderării României la spațiul Schengen”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Crearea spațiului Schengen este una dintre cele mai importante decizii ale Uniunii Europene.

Acum 32 de ani, cinci state membre ale Uniunii Europene au decis să elimine controalele la frontierele interne, făcând astfel posibilă trecerea frontierei între oricare dintre aceste state fără prezentarea vreunui act de identitate și fără opriri pentru control. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat.

Spațiul Schengen este un demers apreciat și reușit la nivelul statelor care fac parte din familia europeană, demonstrând importanța sa pentru societatea în care trăim.

România a devenit membru al Uniunii Europene, după cum știm, la 1 ianuarie 2007. În tot acest timp, țara noastră a reprezentat un partener fidel și de încredere al principiilor europene și a militat pentru o Europă unită și pentru consolidarea relațiilor dintre țările partenere.

În acest context, încă din 2010, România face demersurile necesare pentru îndeplinirea tuturor condițiilor impuse pentru aderarea la spațiul Schengen. Politica noastră este de a obține aceleași drepturi de care beneficiază partenerii europeni și pentru cetățenii români.

Consider că acest demers nu este doar unul moral, ca răspuns la angajamentul dovedit de țara noastră în cei mai bine de 10 ani de parteneriat european, dar și ca impact economic pentru potențialul pe care România îl reprezintă pe termen mediu și lung pentru Uniunea Europeană. Să nu uităm că în fiecare an cetățenii europeni efectuează peste 1,25 de miliarde de călătorii în spațiul Schengen.

## Doamnelor și domnilor,

România a reușit în ultimii ani să coopereze eficient cu celelalte state din Uniunea Europeană și a reușit să mențină un nivel de securitate ridicat la nivelul granițelor externe.

De altfel, chiar președintele Comisiei Europene, domnul Jean Claude Juncker, prezent săptămâna trecută la București, a afirmat că: „Românii trebuie să fie mândri de parcursul lor european, iar noi ne-am îmbogățit prin prezența României în Uniunea Europeană.”

În prezent, Uniunea Europeană lucrează la un program pentru frontierele externe, denumit „Frontiere inteligente”. Acesta cuprinde un sistem de intrare-ieșire care va îmbunătăți controalele la frontieră și va combate migrația neregulamentară, facilitând în același timp trecerea frontierelor pentru persoanele care călătoresc frecvent și care au făcut obiectul unor verificări prealabile.

Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la modificarea procedurii de acordare a vizelor, pentru a crea legături mai bune cu alte domenii de politică, precum turismul, și pentru a simplifica mai mult procedurile în cazul persoanelor care călătoresc frecvent.

Se examinează, de asemenea, instituirea unui nou tip de viză, viza de circuit, care ar permite o ședere pe teritoriul a două sau mai multe state Schengen, cu o durată de peste 90 de zile, dar cel mai mult un an, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an. Planul Comisiei Europene este de a desființa Mecanismul de Cooperare și Verificare până în anul 2019.

Ținând cont de faptul că țara noastră îndeplinește deja criteriile necesare pentru aderarea la acest spațiu, cred că ar trebui intensificate demersurile, de către toate instituțiile noastre, pentru a obține cât mai rapid acest avantaj. Românii au dreptul, la fel ca și ceilalți parteneri europeni, să circule liber și fără restricții în Uniunea Europeană.

Mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată „Europa începe să ne caute”.

Stimați colegi,

Prima decadă a lunii mai a acestui an a fost plină de semnificații politice internaționale cu implicații și pentru țara noastră. Am avut în prima săptămână un eveniment notabil și prin componența francofonă a istoriei noastre moderne și contemporane, prin alegerea președintelui Franței, și, în a doua, prin vizita președintelui Comisiei Europene la București.

Nu mă erijez în specialist în politică externă, dar este foarte clar pentru toată lumea că un alt învingător decât Emmanuel Macron în turul al doilea ar fi pus în pericol rămânerea Franței în Uniunea Europeană.

În ce măsură ne-ar fi afectat pe noi, românii?

Aparent, efectele nu pot fi cuantificate în toate implicațiile lor negative, dar, făcând o comparație cu efectele Brexitului, care de abia acum încep să se profileze economic, cu amenințarea de abia trecută a Grexitului, pot fi ușor de presupus. Să nu uităm că rezultatul alegerilor din Olanda, deși a eliminat spectrul Nexit, nu a îndepărtat și ideea revenirii la un cerc restrâns al statelor membre, o perspectivă sumbră, în care România ar suferi consecința timpului irosit de la aderare până acum.

În acest context, deși în ultimele luni s-au înmulțit vocile care se pronunțau pentru Europa cu două sau mai multe viteze, în care locomotiva ar fi compusă din țările fondatoare, Franța și Germania, un fel de federalizare a Uniunii Europene, care ar asigura buget comun, dar și o datorie comună, celebrarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma a fost un prilej pentru țările participante de a reitera dorința continuării conceptului de uniune protectoare

care să prezinte o garanție reală pentru bunăstarea întregii populații a Uniunii Europene.

Săptămâna trecută am avut ocazia să-l auzim pe domnul Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, vorbind pentru prima dată, în calitatea sa oficială, în Parlamentul României. Cu un discurs intitulat sugestiv „Viitorul Europei”, distinsul nostru oaspete ne-a asigurat de importanța rolului pe care îl avem de jucat în familia europeană. A promis chiar și ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare până în 2019 și ne-a redat speranța că spațiul Schengen este mai aproape ca niciodată.

Discursul despre rolul și locul nostru în familia europeană a fost reluat mai târziu și în dialogul cu cetățenii, cu accent pe importanța continuării reformelor în toate domeniile. Întâlnirile de acest fel nu sunt o excepție. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, oficialii europeni au simțit pericolul de a fi fost prea departe de pulsul realității și au decis că este momentul să înlocuiască birourile din cancelariile instituțiilor și discursurile oficiale cu tribuna cetățenească și cu întâlniri cu beneficiarii direcți ai proiectului european.

Cu o evaluare favorabilă în acest moment, doar de noi depinde să nu ne ratăm șansa istorică de a ne exprima curajos și realist punctul de vedere, aici sau în Parlamentul European, de câte ori vom avea ocazia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc eu o declarație politică.

Bună dimineața!

Interpelarea de astăzi se cheamă „O șansă pentru legea salarizării și pentru viitorul României”.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

După cum cel mai probabil știți, pentru că unii dintre dumneavoastră ați lucrat la sfârșitul săptămânii trecute, iar alții veți lucra în zilele de sâmbătă și duminică ale acestei săptămâni, proiectul legii salarizării unitare va trece precum un tren de mare viteză prin Senatul României.

Departe de mine gândul de a mă revolta împotriva faptului că se mai întâmplă uneori să muncim la final de săptămână! Cine și-a asumat această funcție în ideea de a face un serviciu public, nu ca o sinecură ar fi ipocrit să se plângă. Ceea ce e cu adevărat iritant e faptul că aceste ore suplimentare sunt pur și simplu insuficiente pentru a organiza o dezbatere reală pe o lege determinantă pentru viitorul României, cel puțin pentru următorii 10 ani.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Puțină modestie nu ne-ar strica! Chiar dacă avem și academicieni, și profesori ori conferențiari universitari de mare prestigiu printre noi, asta nu înseamnă că suntem deținătorii adevărului absolut și că nu trebuie să ne mai consultăm cu alții înainte de a lua deciziile de care depind viața și bunăstarea unei nații. Săptămâna aceasta a început cu protestele mai multor sindicate ale funcționarilor publici. Ieri, în cadrul Comisiei pentru învățământ, cercetare, tineret și sport, am discutat cu reprezentanții a trei sindicate din domeniul educației. Opiniile și observațiile lor erau cât se poate de pertinente, dar timpul, imposibil de scurt pentru a le transforma în eventuale amendamente. Asta, pentru că în următoarele ore trebuia ca întregul proiect al legii, cu toate amendamentele propuse și votate, să primească avizul Comisiei pentru învățământ și să-și continue drumul către comisia de raport.

Nu vreau să pun sub semnul îndoielii capacitatea de mobilizare și cea de efort a colegilor din comisia de raport, cea pentru muncă, familie și protecție socială, dar mi-e greu să cred că vor reuși cu adevărat ca de vineri până duminică să parcurgă, să dezbată, să solicite informații suplimentare ori să-i asculte pe colegii lor care vor dori să-și susțină zecile de amendamente în fața lor.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Nu mi-e frică să o spun pe șleau: dezbaterea legii salarizării unice în Senat în procedură de urgență este o bătaie de joc, un simulacru și o bombă cu ceas pentru viitorul României.

Faptul că majoritatea PSD–ALDE încearcă să o treacă pe șest, cu cât mai mică vizibilitate pentru cetățeni și cu o cât mai firavă consultare publică, denotă un dispreț total, atât față de această instituție în care activăm, cât și, mai ales, față de cetățeni.

Mai mult, o comparație între uriașa energie consumată de majoritatea de guvernare pentru a grația corupții, pornind de la malefica Ordonanță nr. 13 și până la recenta reîntoarcere la comisie a proiectului legii grațierii, și viteza cu care intenționează să scape de legea salarizării unice demonstrează care sunt prioritățile reale ale liderilor PSD și ALDE. Situația e cu atât mai revoltătoare cu cât în ultima lună au fost cel puțin două sesiuni ale plenului Senatului în care nu am avut ce discuta și vota și alte sesiuni încheiate după 15-20 de minute.

Pentru a pune capac, majoritatea PSD și ALDE dă cu ceață, înființând o teribilistă Comisie de anchetă a alegerilor din 2009, pe baza plângerilor unui urmărit penal, care să țină ocupate presa și, implicit, atenția publică cu o temă falsă, până ce legea salarizării unice trece.

Dacă cumva greșesc și nu e vorba de rea-credință, ci doar de graba de a-și ține promisiunea electorală conform căreia majorările salariale vor începe de la 1 iulie 2017, atunci ne aflăm în plin flagrant de incompetență și inconștiență. Incompetență pentru că, în ciuda faptului că PSD și ALDE au consumat nejustificat de multă energie pentru a forța grațierea corupților, tot ar mai fi rămas timp și pentru dezbaterea pe îndelete a proiectului legii salarizării unitare – vedeți ședințele de plen fără activitate de care tocmai am amintit. Inconștiență pentru că nu este nicio figură de stil atunci când afirm că această lege este una istorică și determinantă pentru calitatea vieții românilor, cel puțin pentru următorii 10 ani.

## Stimate colege și stimați colegi senatori,

În timpul discuției cu reprezentanții sindicatelor din educație, i-am întrebat dacă s-ar supăra foarte tare dacă salariile ar începe să crească de la 1 august, și nu de la 1 iulie, așa cum le-a fost promis în campania electorală.

Răspunsul mi-a confirmat ceea ce bănuiam. Chiar și sindicaliștii ar prefera pierderea eventualelor beneficii vreme de o lună, dacă în acest timp legea salarizării unice ar fi perfecționată.

Pentru că, să ne înțelegem, nici eu și nici colegii din USR, în numele cărora protestez acum, nu suntem împotriva creșterilor salariale. Dimpotrivă, suntem convinși că avem o țară bogată, cu resurse suficiente, umane în special, pentru a susține majorarea veniturilor locuitorilor ei, cu condiția ca aceste creșteri să fie corect evaluate, să fie echitabile în cadrul acelorași categorii și între diferitele categorii profesionale, să nu producă conflicte sociale prin avantajarea unor categorii și, mai ales, să fie sustenabilă. Desigur, una sau două săptămâni de dezbatere în plus nu garantează îndeplinirea tuturor dezideratelor enumerate anterior, dar le-ar oferi o șansă. Până la urmă, ar fi un timp dublu de reflecție, comparativ cu cel avut până acum la dispoziție.

## Stimate colege și stimați colegi senatori,

Eu am solicitat ieri în Biroul permanent, în numele USR, punerea pe ordinea de zi a plenului a revenirii asupra procedurii de urgență, dar propunerea a fost respinsă. Mai am totuși o mică speranță și mă adresez în special celor care formați majoritatea de guvernare și/sau o susțineți: vorbiți între dumneavoastră și cu liderii dumneavoastră, încercați să-i convingeți că două săptămâni de dezbateri și corecții suplimentare nu pot să fie decât profitabile.

Beneficii veți avea chiar și dumneavoastră și partidele dumneavoastră dacă legea iese mai bine, dar în special beneficiile reale ar fi pentru cetățenii români și calitatea vieții lor din următorul deceniu cel puțin.

Vă mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Pentru un drept la replică, îi dau cuvântul domnului senator Marian Pavel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Marian Pavel:**

Aș vrea să fac o corecție.

Stimați colegi,

Astăzi suntem, de la 9.00, în sesiune de declarații politice, și nu de întrebări, interpelări. Dumneavoastră v-ați început declarația politică spunându-ne despre „interpelarea” dumneavoastră de astăzi. De aceea am ținut să fac această precizare.

În ceea ce înseamnă sau referitor la legea salarizării, spuneați dumneavoastră, afirmați, de fapt, că legea salarizării este o bombă cu ceas.

Nu, stimate coleg! Ceea ce se întâmplă astăzi în salarizarea din sistemul bugetar din România este o bombă cu ceas!

Cu siguranță, măsura pe care Guvernul vine astăzi, legea..., de fapt, legea salarizării, care aparține, ca inițiativă, colegilor mei din PSD, încearcă să repare sau să elimine anumite discrepanțe din sistemul bugetar de astăzi. Cu siguranță, nu o să reușim să mulțumim pe toată lumea. Cu siguranță, se va pune de fiecare dată întrebarea dacă este mai importantă sau mai valoroasă munca pe care o face un asistent medical sau un plutonier. Putem discuta pe această chestiune ani în șir, putem duce legea salarizării unice în dezbateri, putem încerca să facem și noi, dacă vreți, stimate coleg, cum a făcut Guvernul Cioloș, care a discutat un an de zile și ne-am trezit astăzi, când stăm de vorbă, că nu avem o lege unică a salarizării.

Vizavi de înființarea Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, cum că noi am dori să distragem atenția de la o discuție serioasă pe legea salarizării, nu, stimate coleg, noi ne dorim ceea ce vă doriți și dumneavoastră. USR-ul întotdeauna a pledat pentru aflarea adevărului. Cu siguranță, sunt convins că și dumneavoastră, prin reprezentanții dumneavoastră din comisie, veți face demersuri, veți pune întrebări pentru a afla adevărul. Pentru că, vedeți dumneavoastră, cel mai important pentru mine, ca senator PSD, ca cetățean al acestei republici, este aflarea adevărului, indiferent care ar fi acela. Și sunt convins că și dumneavoastră ne veți susține în acest demers.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Un foarte scurt răspuns la microfonul central.

## Domnule senator,

Voi începe cu finalul celor afirmate. Referindu-vă la comisia de anchetă, da, într-adevăr, am spus și reiterăm acest lucru: dorim să aflăm adevărul și cetățenii români au dreptul să afle adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul alegerilor din 2009, inclusiv acel adevăr legat de afirmația domnului Victor Ponta cu „sistemul lor a fost mai performant” sau cum a sunat acea afirmație. Doar că acest adevăr trebuie aflat în limitele și cu respectarea legii. Și aici aveam acea obiecție, pe care, de altfel, am mai spus-o, am reiterat-o: nu suntem procurori și nu trebuie să confundăm cele două instituții, Parchetul și Parlamentul.

Evident că, legat de legea salarizării, și dacă am discuta un an sau doi, nu am reuși să mulțumim pe toată lumea. Nu am solicitat un an sau doi, am solicitat doar revenire asupra procedurii de urgență, adică o săptămână sau două de reflecție și dezbateri în plus. Pentru că, să vă dau doar un simplu exemplu, din Comisia de educație, de unde fac parte, la propunerea unui coleg de partid, domnul Vlad Alexandrescu, în urma dezbaterilor, întreaga comisie a fost de acord cu creșterea și solicitarea, amendarea acestui proiect de lege pentru creșterea cu un punct a coeficientului tuturor cadrelor didactice, al întregului personal didactic. Va fi o propunere care va veni din partea tuturor membrilor Comisiei de educație, toți fiind de acord că educația este un lucru primordial, este esențial pentru România. Așadar, inclusiv parlamentarii puterii vor susține acest amendament.

Referitor la afirmația că legea salarizării este o bombă cu ceas, nu am afirmat acest lucru. Am afirmat că dezbaterea

în regim de urgență a legii salarizării este o bombă cu ceas, pentru că va lăsa loc de foarte multe probleme, care chiar s-ar putea rezolva cu o dezbatere reală.

În rest, îmi cer scuze, da, este vorba de o declarație politică, nu de o interpelare.

Reluăm sesiunea de declarații politice.

O invit la microfon pe doamna senator Eleonora Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Stimate coleg,

Declarația mea politică de astăzi se numește „ASF – marcă înregistrată PSD”.

În anul 2012, printr-o ordonanță de urgență, și nu printr-un proiect de lege, așa cum ar fi fost firesc, s-a înființat Autoritatea de Supraveghere Financiară a intereselor financiare ale PSD și nicidecum o autoritate de supraveghere financiară și de reglementare independentă, autonomă, pusă să vegheze la interesele financiare ale țării. Mă întreb și vă întreb: dacă ar fi să evaluăm beneficiile înființării acestei entități asupra sectoarelor pe care le supraveghează, în cei cinci ani de evidență, oare la ce concluzii vom ajunge?

În privința pensiilor obligatorii administrate privat, ASF s-a remarcat în ultimii cinci ani doar printr-o amendă aplicată unui asigurător privat, și asta numai ca să dea satisfacție liderului PSD, Liviu Dragnea. Liderul PSD se enervase că acest asigurător deconspirase intențiile guvernului său de a naționaliza conturile de economii ale românilor.

În ceea ce privește valorificarea avantajelor existenței la București a unei burse de valori care să se transforme în levier de capitalizare a economiei românești, în magnet de atracție pentru investitorii străini și într-un factor de creștere economică reală, sănătoasă, sustenabilă, ASF a jucat constant rolul de cui în anvelopă. Pentru recunoașterea ei ca bursă emergentă și pentru dezvoltarea unei piețe mobiliare cu valențe regionale, ASF n-a întreprins nimic. ASF nici nu ar fi putut să se comporte altfel, atâta vreme cât o piață a valorilor mobiliare transparentă și dinamică este cel mai mare inamic al intereselor financiare ale PSD și ale SIF-urilor populate de supuși ai unui mai mult sau mai puțin trecător guru financiar, așa cum a fost domnul Viorel Hrebenciuc.

Despre piața asigurărilor, ce să mai vorbim?! Suntem la doar câteva zile de la expirarea termenului până la care primele de asigurare au fost plafonate prin intervenția directă a Guvernului Cioloș. Cum și de ce s-ar fi ajuns la așa o intervenție brutală a Guvernului în 2016, dacă ASF nu s-ar fi încurcat în propriile minciuni, calcule și incompetență și nu s-ar fi ajuns la situația greu de descris și de anticipat în care primele de asigurare pentru răspunderea civilă obligatorie au ajuns, în multe cazuri, să depășească valoarea autovehiculului asigurat?

Ori de câte ori a fost invitat în Parlament să dea explicații asupra modului defectuos în care sunt supravegheate și reglementate piețele din competența ASF, domnul Negrițoiu ne-a certat și a încercat să ne explice că nu ne pricepem și că totul funcționează mai bine ca la Zürich. Despre ceilalți membri ai Colegiului ASF nu putem spune foarte multe, afară de faptul că sunt oameni fideli ai PSD și ai liderului Liviu Dragnea.

## Stimați colegi,

Revocarea președintelui ASF de către Liviu Dragnea nu este decât o răzbunare între doi parteneri de afaceri care au ajuns acum să nu se mai înțeleagă. Mâine sau poimâine vor fi deja învestiți în Parlament alți specialiști, loiali intereselor partidului de guvernare, despre care pot să anticipez că nu vor fi cu nimic mai buni pentru piețele financiare decât au fost predecesorii lor. Se vor schimba nume, nu și principii. Mi-e greu să cred că PSD va renunța la acest mod de a face politică financiară. ASF va rămâne loială intereselor financiare ale PSD, pentru că ASF se confundă deja cu PSD.

Dar, dragi colegi, dacă aveți un minimum de responsabilitate pentru importanța crucială pe care o joacă în economia națională cele trei segmente financiare – pensii private, valori mobiliare și asigurări –, atunci vă rog să nu permiteți ca ASF să continue să mai fie o filială a PSD, subordonată direct unui om, acesta fiind șeful de partid.

Vă mulțumesc.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator PNL de Hunedoara.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Eleonora Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Marian Pavel a solicitat un drept la replică.

## **Domnul Marian Pavel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să dau o replică doamnei senator vizavi de „ASF pentru PSD”.

Stimată doamnă senator,

Nu știu dacă știți – dacă nu știți, vă informez eu –, ASF-ul a fost înființat în momentul în care exista USL-ul. Și eram împreună la guvernare. Iar, cum spuneți dumneavoastră, „ASF pentru PSD”, dacă domnul Dan Radu Rușanu era de la PSD, aș putea fi de acord cu dumneavoastră. Deci primul președinte de la ASF a fost, de fapt, domnul Dan Radu Rușanu, liderul Grupului parlamentar din Camera Deputaților de la PNL. Bun.

Constat că dumneavoastră aveți o obsesie de fiecare dată legată de PSD și de liderul nostru, președintele

partidului, Liviu Dragnea. În declarația dumneavoastră politică i-ați pomenit numele de șase ori.

Eu pot să înțeleg pe undeva obsesia aceasta, pentru că, dacă ați fi avut și dumneavoastră un Liviu Dragnea, n-ați fi avut dezastrul pe care l-ați înregistrat la alegerile parlamentare din acest an..., din anul trecut, pardon. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnul senator Marian Pavel.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Reluăm sesiunea de declarații politice.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „O clarificare bine-venită privind familia”.

Stimați colegi,

Pe parcursul acestui an, societatea noastră s-a aflat în centrul unei dezbateri privind statutul familiei, deși, concret, tot ceea ce se vrea a se întâmpla este să se facă o clarificare, o definire cât mai concretă a ceea ce trebuie să fie familia.

Întreaga emulație a fost declanșată de inițiativa unei organizații nonguvernamentale, sub numele „Coaliția pentru Familie”, care a reușit să adune 3 milioane de semnături pentru revizuirea articolului din Constituție care definește familia.

Sunt impresionată de amploarea și pasiunea dezbaterilor pe acest subiect atât în adunările cetățenești, cât și în massmedia. Am remarcat însă că pe internet lipsesc nuanțele, părerile nu sunt respectate, argumentele nu sunt ascultate. Acolo, ori ești ferm pentru, ori contra, dar, de oricare altă parte te-ai situa, nu scapi fără câteva caracterizări indecente. Cetățenii însă trebuie să știe că nu s-a schimbat nimic, că doar s-a clarificat un lucru cu privire la ceea ce înseamnă, practic, familia.

La o primă vedere, problema pare simplă, dar în același timp este și destul de delicată. E simplă pentru că dintotdeauna sau, să spunem, de cel puțin două milenii încoace familia rezultată prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie a fost și se menține ca o instituție fundamentală a societății omenești. În timp, cu toate crizele, de care nu a fost și nu este scutită, ea și-a dovedit nu numai trăinicia, ci și utilitatea socială.

Mai aproape de zilele noastre, această instituție este supusă unor presiuni și riscuri de a fi acoperită sau umbrită de tot felul de alte forme, asocieri umane sau de niște, așa cum le-aș zice, familii surogat. Definiția din actuala Constituție, mai precis expresia „între soți”, este mai puțin clară și pe acest fond poate fi speculată în așa fel încât sub umbrela familiei să se strecoare și acele surogate.

Prin urmare, s-a impus o clarificare în urma căreia să fie evitată orice confuzie între familie și alte forme de asociere. Înlocuirea sintagmei „între soți” cu cea „între un bărbat și o femeie” aduce această clarificare. Atât și nimic mai mult! Nu se face nicio revoluție în Codul familiei cu această clarificare.

Și spun aceasta deoarece am văzut că în unele dezbateri se exagerează: și din partea celor care susțin revizuirea, și a celor care se opun. Astfel, am citit, în ce-i privește pe primii, că văd redefinirea familiei ca pe o victorie împotriva sodomiei, a globalismului și a liberalismului occidental. De partea cealaltă, ni se spune că prin acest amendament constituțional se încalcă libertatea persoanei, iar în privința mentalității ne-am întoarce în Evul Mediu, când Biserica se situa în fruntea conducerii politice a statului. Nu este nici una, nici alta!

Personal, susțin acest demers, o dată, pentru că mi se pare normal și natural și, a doua oară, pentru că mi-o cer insistent cetățenii prin al căror vot încredințat eu am ajuns în Parlamentul României. Consider că prin poziția mea nu afectez cu nimic libertatea, viața intimă și personală a nimănui. Scopul meu prin această declarație este să pun capăt cât mai multor aprecieri indecente care se iscă pe marginea acestui subiect.

Distinși colegi,

Din momentul în care vom bifa această redefinire, cred că va veni timpul în care să dezbatem și să contribuim la soluționarea multor probleme reale, uneori grave, pe care viața de familie din România le întâmpină în această perioadă.

Cu promisiunea că în următoarele întâlniri voi ridica și voi susține în fața dumneavoastră această problemă, mă opresc aici și vă mulțumesc foarte mult pentru atenția acordată.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț – Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan.

O să iau și eu cuvântul pentru un scurt comentariu.

## Stimată doamnă senator,

Mă bucur că ați adus în discuție acest subiect, și mai ales pentru tonul pe care l-ați folosit și faptul că ați semnalat radicalismele și extremismele care au apărut în această dezbatere. De asta am și ținut să iau cuvântul, cu o scurtă specificație înainte.

Din păcate, Biserica s-a implicat în această dezbatere și mai ales în strângerea de semnături. Personal, am fost rugat, la finalul unei slujbe, într-o biserică, să semnez astfel de liste și am văzut foarte mulți oameni semnând fără să știe exact ce semnează.

Dincolo însă de acest aspect, și eu, și USR susținem dezbaterile pe probleme majore ale societății. Nu știu dacă din punctul de vedere al oportunității aceasta era cea mai

importantă temă de dezbătut în acest moment, dar, dincolo de acest lucru, ceea ce vreau să scot în evidență e faptul că avem o mare problemă legată de referendum. Nu referendumul acesta, ci în general cu referendumul, o problemă moștenită din 2012, când, din motive politice, s-a scăzut pragul, cvorumul necesar, de la 50% plus unu la 30%.

Din punctul meu de vedere, acest lucru este o capcană și nu încurajează dezbaterile reale, indiferent de tema acestora. Pentru a avea dezbateri reale, cei care le inițiază trebuie să dovedească într-adevăr că există o susținere, dar, dincolo de acest lucru, nu trebuie neapărat să convingă pe cineva. O dezbatere ar trebui să prezinte și să ofere posibilitatea celorlalți să înțeleagă de ce oponentul său susține sau nu punctul lui de vedere.

Strict legat de această dezbatere pe problema familiei, cred că nu a avut și nu va putea avea loc o dezbatere reală pe parcursul unei luni, cât va dura..., sau trei săptămâni, cât va dura perioada referendumului. Și cred că se va concentra mai mult pe prezența sau nonprezența la vot, pe cine susține sau nu acest lucru, nu pe argumente. O dezbatere reală în societate pe o asemenea temă cred că ar fi trebuit să dureze cel puțin un an și la finalul unui an să chemăm, într-adevăr, cetățenii și să știm că vom obține un vot... un vot avizat. Cu 30% prag electoral și cu o dezbatere de doar trei săptămâni, cât va fi, cred că nu vom avea un astfel de vot.

Vă mulțumesc.

O invit acum la microfon pentru o declarație politică pe doamna Roxana Natalia Pațurcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației de astăzi este „Grija pentru viitorul nostru”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În cadrul carierei mele, ca activitate de profesor, am avut ocazia să întâlnesc și să lucrez cu numeroase generații de elevi, generații cu o componență diversificată.

Am întâlnit copii care creșteau într-un mediu familial precoce dezvoltării lor, îndrumați și susținuți de părinți, dar am întâlnit și cazuri unde copiii erau crescuți de bunici, părinții fiind plecați în străinătate, sau copii care locuiau în centre de plasament sau orfelinate.

Aceste cazuri mi-au atras atenția încă de atunci, pentru că am avut plăcerea să cunosc copii aflați în situații dificile care au fost capabili să creeze performanță și câteodată să depășească toate așteptările.

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi are la bază dorința de îmbunătățire a situației acestor copii, dorința de a-i ajuta spre o dezvoltare armonioasă și spre maturizare. Dar mai ales m-am lăsat ghidată de iubirea pe care o port copiilor prin prisma meseriei mele.

Acum ceva timp am vizitat copiii ce locuiesc în Centrul de primire în regim de urgență „Sfânta Maria” din Călărași și am rămas profund impresionantă de speranța care se putea citi pe chipurile lor. Acești copii au părinți cărora nu le pasă, care nu-i îngrijesc și, mai important, îi privează de dragoste. În urma acestei vizite am discutat cu persoane responsabile din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, pentru a putea determina împreună care sunt problemele cu care ei se confruntă și care sunt soluțiile pe care le putem implementa pentru îmbunătățirea activității acestor centre.

Una din problemele pe care am identificat-o și pe care am ales să o prezint astăzi în fața dumneavoastră este legată de standardele minime obligatorii privind centrul de primire în regim de urgență pentru copiii abuzați, neglijați și exploatați, standarde stabilite prin Ordinul nr. 89/2004.

Am ajuns la concluzia că instituirea protecției în regim de urgență în aceeași locație, pentru o varietate de categorii de beneficiari, îngreunează activitatea și scade calitatea serviciilor oferite rezidenților tocmai din această cauză, că aceștia au nevoi diferite. Nevoile unei mame minore sunt diferite față de cele ale unui copil abuzat sau față de ale unuia care a manifestat deviație de comportament, prin săvârșirea unor fapte penale, care nu poate fi tras la răspundere penal.

Este important să conștientizăm că acești copii necesită o atenție diferită, o îndrumare psihologică adaptată și suport din partea celor din jurul lor, pentru a putea îndrepta situațiile în care se află. De asemenea, educația reprezintă un factor important în integrarea acestor copii în societate. Astfel, integrarea școlară a copiilor în învățământul de masă contribuie într-o mai mare măsură la reabilitarea acestora, pentru adaptarea la normele societății, decât realizarea unei educații formale în cadrul centrelor.

Am ales să vă prezint aceste fapte pentru că este nevoie de atenția noastră în favoarea acestor copii. Realitatea este dureroasă. Copiii din aceste centre sunt din ce în ce mai numeroși și consider că este de datoria noastră să ne îngrijim de ei pentru a-i forma și integra cu succes în societate. Copiii din aceste centre au nevoie de îndrumare în procesul de maturizare, de încredere și dragoste, iar noi avem nevoie ca ei să devină oameni de bază ai societății, productivi și conștienți de lucrurile mărețe pe care le pot realiza.

Senator Roxana Pațurcă, Călărași – Circumscripția nr. 12. Mulțumesc.

Îi mulțumim doamnei senator Roxana Natalia Pațurcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Ion Marcel Vela.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

„Legea salarizării unitare scoate lumea în stradă”.

Stimați colegi,

Suntem în luna mai a anului 2017 și nici acum nu este clarificată soarta salarizării unitare în România. Guvernul nu numai că nu s-a ținut de promisiune și nu a respectat calendarul avansat pentru discuții pe marginea salarizării, pentru depunerea în Parlament și pentru punerea efectivă în aplicare, dar nici măcar nu-și mai asumă proiectul. Informațiile care au venit în tot acest timp pe surse au alarmat lumea și au dat curs diverselor speculații.

De la Guvern au venit precizări potrivit cărora presa ar face bine să întrebe inițiatorii.

Guvernul uită că are în programul de guvernare mari promisiuni la acest capitol și că, practic, promițând salarizare la standarde europene a câștigat încrederea românilor. Mă îndoiesc însă că vrea să o piardă atât de repede și într-un mod iremediabil. Și totuși, ceea ce s-a spus în campania electorală a fost uitat prea ușor de cei care se jurau că vor respecta „la virgulă” programul de guvernare.

Revenind la proiectul legii salarizării unitare, aflați, stimați colegi, că se găsește la comisii în Senat, abia acum, după multe amânări. Îmi doresc ca rezultatul final să fie în beneficiul celor care așteaptă acest proiect de ani buni deja. Premisele nu sunt însă favorabile, pentru că ieri am avut un protest spontan al angajaților din subordinea Ministerului de Finanțe în toată țara, cu activitatea oprită timp de câteva ore și peste 20.000 de oameni parte la protest.

Acesta este un semnal important, acela că nu s-a auzit vocea angajaților, că negocierile cu sindicatele au fost în zadar, că va conta interesul de moment al Guvernului, și nu echilibrarea cu adevărat a lucrurilor în salarizarea din România. Și, mai important, un semnal că, după atâtea amânări, discuții și așteptări, acest proiect este în continuare injust și nu-și atinge scopul pentru care a fost inițiat.

Ce vom face, dragi colegi? Vom scoate alt proiect când vom constata că acesta este inaplicabil sau cu grave erori? Vom face teste pe angajații din România până vom reuși să încropim un proiect articulat, fezabil și în stare să regleze raporturile de muncă între salariații bugetari?

Mă întreb și vă întreb: ce intenții are Guvernul cu salarizarea, din moment ce a pasat și responsabilitatea, și sarcina corectării acestui proiect exclusiv în seama Parlamentului? Iar noi știm că Guvernul și-a făcut un obicei de a legifera și a ne trimite ordonanțe strict spre aprobare. Ei bine, astăzi scoate castanele din foc cu mâna noastră și ne recunoaște subit rolul de unic legiuitor. Mulțumim.

În ciuda acestor inadvertențe și a lipsei evidente de profesionalism, vă asigur că Partidul Național Liberal va trata cu toată seriozitatea acest subiect și vom amenda proiectul legii salarizării unitare în acord cu ceea ce considerăm necesar pentru îmbunătățirea acestuia.

Vă mulțumesc.

Senator PNL de Caraș-Severin, Ion Marcel Vela. Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumim domnului senator Ion Marcel Vela, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi voi susține o declarație politică cu titlul „Contribuții românești la viitorul Europei”.

După cum este cunoscut, în urmă cu doar câteva zile, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a vizitat Bucureștiul. A fost o vizită politică importantă și într-un context, e adevărat, aniversar, la doar două zile după marcarea Zilei Europei, la 9 mai, marcarea Zilei victoriei împotriva fascismului și, în egală măsură, aniversarea proclamării independenței la 1877. Așa încât această declarație, făcând un exercițiu de imaginație, ar putea fi considerată ca fiind făcută și în prezența în plenul Parlamentului României a președintelui Comisiei Europene și este, de fapt, și o adresare către Domnia Sa, chiar de la distanță, conținând o serie de elemente pe care cu modestie aș vrea să le prezint ca posibile contribuții ale României la viitorul Europei. Acest lucru, în contextul deja al faimosului document pe care Juncker l-a prezentat la începutul lunii martie, cu cele cinci ipoteze de lucru pentru viitorul Uniunii Europene, astfel încât contribuția României la această dezbatere în Uniunea Europeană apare ca fiind extrem de necesară în acest moment.

## Doar câteva idei.

În primul rând, România a fost și rămâne un ferm susținător al proiectului european și al valorilor sale fundamentale, într-o perioadă plină de provocări, de ordin politic, economic, social, de securitate, inclusiv într-o regiune în care țara noastră este un reper esențial de stabilitate, un model în materia protecției minorităților naționale și un contribuitor important la securitatea regională și, respectiv, internațională.

Pentru a vorbi însă despre viitor, este bine să afirmăm foarte clar că este necesar să ne cunoaștem și să cunoaștem trecutul. Și în acest context este bine de știut că România a avut propriii precursori ai ideii europene, dacă ar fi să-i menționez doar pe Grigore Gafencu, ministrul afacerilor străine al României începând cu 1938, sau mai ales pe Nicolae Titulescu, și el ministru al afacerilor străine și de două ori președinte al Ligii Națiunilor la Geneva. Acesta din urmă, în cele 22 de discursuri-pledoarii pentru pace, argumenta la acel moment în favoarea progresului ideii de pace pentru Europa, enunța ideile fundamentale pentru păstrarea păcii și construirea unui nou sistem internațional și european, bazat pe legalitate și cooperare, vorbea despre solidaritatea națiunilor europene, despre cooperare economică și libera circulație a mărfurilor și persoanelor. Două decenii și jumătate mai târziu, exact aceste idei au pus bazele comunităților europene.

Așa încât va fi ușor de înțeles, inclusiv pentru cei de la Comisia Europeană de la Bruxelles, pentru președintele Juncker, care, spuneam, lansase cinci ipoteze de lucru, de ce pentru România de astăzi, membru al Uniunii Europene, Consiliului Europei și NATO, într-o atitudine firească de continuitate peste timp a poziției statului român, ideea de o Europă unită care să răspundă intereselor și preocupărilor tuturor statelor membre și tuturor cetățenilor europeni, fără diviziuni și fragmentări și fără riscul unei ierarhizări artificiale între statele membre sau între grupări sau cercuri de state membre, în detrimentul ideii de solidaritate și coeziune europeană, rămâne reperul fundamental al poziționării țării noastre.

Prezentarea de către Comisia Europeană a Cărții albe privind viitorul Europei, așa cum spuneam, la începutul lunii martie a reprezentat, de fapt, începutul unei dezbateri

europene pe care o dorim constructivă și inclusivă, pe care noi o dorim capabilă să genereze soluții politice pentru consolidarea unei Europe unite, centrate pe plusvaloarea Uniunii, coezivă și favorabilă incluziunii și deci mai echitabilă social, în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni, dar să și permită avansarea către obiectivul global privind creșterea competitivității și convergenței la nivelul Uniunii Europene. Privim de aceea cu rezervă, în România, ideea vitezelor multiple sau a cercurilor concentrice, dacă ele sunt înțelese ca generând riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre.

Pentru România este importantă totodată relansarea angajamentului politic pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene și, din păcate, nimeni din Parlamentul României în dezbaterea în prezența președintelui Comisiei Europene nu a menționat acest lucru. Este necesară menținerea angajamentului politic pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, un proiect de succes al Uniunii, care să permită, între altele, recunoașterea vocației europene și a legitimității apartenenței la marea familie europeană în viitor, pe baza criteriilor, pentru Republica Moldova și pentru frații noștri de peste Prut. O Europă care, mai presus de orice, să facă concesii..., să nu facă concesii de la respectarea nucleului său de valori democratice fundamentale; o Europă care să nu uite fundamentul său creștin, care nu exclude pe ceilalți, dar un fundament creștin pus în evidență de chiar părinții fondatori ai Uniunii, Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi, ca și de Winston Churchill într-un faimos discurs chiar în perioada celui de-al Doilea Război Mondial; o Europă care să-și regăsească elanul de solidaritate.

Această Europă va ști cu siguranță să răspundă mai bine provocărilor politice, economice, sociale, de securitate, dramelor generate de război și de valuri de refugiați, și nu de imigranți ilegali, așa cum folosesc foarte mulți din liderii europeni în clipa de față ca terminologie, transformându-i pe refugiați în imigranți ilegali. Dar aici mă refer inclusiv la discursurile și atitudinile populiste, xenofobe, rasiste, antisemite și islamofobe.

Aceasta este Europa pe care noi o dorim, într-o Românie care se pregătește să aniverseze, în 2018, 100 de ani de la crearea României moderne și unite și, respectiv, să îndeplinească cu succes, în 2019, prima președinție a Consiliului Uniunii Europene din istoria sa. O Românie pe deplin integrată în mecanismele și structurile Uniunii Europene, începând cu spațiul Schengen, sperăm, și continuând cu pregătirea aderării la zona euro, o Românie care rezonează cu fundamentele și valorile democratice ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Titus Corlățean, din partea Grupului senatorial al PSD.

Îl invit la microfon, pentru o ultimă declarație politică pe ziua de astăzi, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Eugen Pîrvulescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației este „Adoptarea ultimei ordonanțe de urgență, privind numirea președinților și vicepreședinților de la ANCOM”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

România a devenit țara ordonanțelor de urgență, deși caracterul de urgență al majorității deciziilor luate de către Guvernul României pare să lipsească.

În această situație se înscrie și cazul recent al ultimei ordonanțe de urgență, privind modificarea procedurii de numire a președinților și vicepreședinților la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Telecomunicații – ANCOM, autoritate care reglementează piața telecomunicațiilor.

Prin această procedură netransparentă, prin care aproba pe furiș, în miez de noapte, controversata Ordonanță nr. 13, Executivul a adoptat o nouă ordonanță de urgență, al cărei scop a fost sigur acela de a elimina rolul Președintelui României, Klaus Iohannis, din procedura de numire a conducerii ANCOM.

Prin noua ordonanță, Guvernul a propus conducerea instituției, iar Parlamentul a acceptat-o prin vot săptămâna trecută. Astfel, printr-un artificiu netransparent, majoritatea și-a impus controlul absolut și asupra acestei instituții, care face regulile pe piața de 4 miliarde de euro.

Ne poate spune cineva care a fost urgența și de ce a fost necesară modificarea unui cadru juridic care funcționa bine? Nu cumva Liviu Dragnea își dorește controlul tuturor instituțiilor?

Țin să vă reamintesc că procedura prin care era numită conducerea autorității și controlul parlamentar al activității acesteia fuseseră agreate chiar de Comisia Europeană. Acest lucru se întâmplă înainte de închiderea unei proceduri de infringement, declanșată în 2009 împotriva României tocmai din cauza ingerințelor dese ale politicienilor și politicului în activitatea autorității.

Permiteți-mi să mă îndoiesc de motivele invocate de Guvern în acest caz prin care își justifică urgența luării acestei decizii. Acțiunile netransparente din aceste luni de guvernare ne fac să fim sceptici cu privire la bunele intenții ale Executivului. Oare vom asista la redefinirea cadrului juridic ori de câte ori va fi nevoie de o altă numire? Aceste decizii luate peste noapte pun în pericol independența instituțiilor. Auzim de ceva timp despre planurile privind reforma administrației, dar majoritatea înțelege să facă acest lucru prin măsuri pripite și fără o analiză de fond. Doar la ordinul lui Liviu Nicolae Dragnea se face totul.

În concluzie, fără rolul Președintelui în procedura de numire și cu majoritatea covârșitoare din Parlament, Guvernul și-a asigurat un control și o influență mult mai mari și asupra acestei autorități.

Îi mulțumim domnului senator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu acestea, cele 90 de minute alocate pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi s-au încheiat.

Le mulțumesc celor doi secretari de ședință, Ioan Iustin Talpoș, de la PMP, și Marian Pavel, de la PSD, pentru sprijin. Vă doresc o zi cât mai plăcută în continuare! Urmează sesiunea de plen cu proiecte de legi.

Lista cu declarații depuse!

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Au mai depus declarații politice fără să le citească:

– din partea PSD, Lucian Trufin, Niculae Bădălău, Florin Cârciumaru, Florian Dorel Bodog și Mihai Viorel Fifor;

– din partea PNL, Cătălin George Stângă, Mircea Vasile Cazan, Marius Petre Nicoară, Iancu Caracota și Costel Șoptică;

– din partea Grupului parlamentar al USR, George Edward Dircă;

– din partea Grupului parlamentar al PMP, Vasile Lungu. Și cu asta chiar am încheiat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 16 mai 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ioan Iustin Talpoș.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 87, cvorumul de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci,

Vă mulțumesc. La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 22–27 mai 2017.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare este următorul:

– luni, 22 mai: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 24 mai, respectiv joi, 25 mai – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 26 mai, respectiv 27 mai – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I 2017.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 171 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat în plenul Senatului, la începutul fiecărei sesiuni.

Vă informez că raportul se găsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul președinte al Comisiei pentru petiții, domnul Iancu Caracota, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raport asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții pe trimestrul I 2017.

În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 691 de petiții.

Din cele 691 de petiții analizate, 653 de petiții au fost luate în considerare și 38 de petiții au fost clasate. În 168 de cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 475 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor

comisii parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări când soluționarea petițiilor excede competența Parlamentului, după caz.

Dintre cele 168 de petiții înaintate unor organe sau structuri, 31 vizează organele administrației publice, 19 vizează organe ale puterii judecătorești, iar 18 petiții vizează structuri ale Parlamentului.

Pentru cei care sunt interesați, raportul detaliat se află pe site-ul Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule președinte. Plenul Senatului ia act.

Punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Al doilea raport privind starea uniunii energetice – COM(2017) 53 final.

Invit la microfon pe doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene, doamna Gabriela Crețu, să ne prezinte raportul.

Vă rog, doamna președinte, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum majoritatea dintre dumneavoastră știți, parlamentele naționale au, la nivel european, dreptul de informare, dreptul de a fi consultate în probleme politice importante și obligația de a participa la trasarea liniei între zona de reglementare europeană și cea națională, adică de a face testele de subsidiaritate și proporționalitate.

La Comisia pentru afaceri europene se adunaseră, intrate în circuitul de examinare deja, mai multe documente. Vă făceam această precizare ca să nu vă speriați de cele 11 puncte ale ordinii de zi de astăzi. Am încercat să terminăm toate documentele care veneau din urmă, din perioada inclusiv a campaniei electorale și a lunii ianuarie, în care s-a lucrat mai puțin în comisiile parlamentare, iar de data viitoare vom aduce în fața plenului exclusiv documentele de consultare și pe cele de examinare, de subsidiaritate și proporționalitate, în timp ce documentele de informare vor fi trimise la comisiile interesate direct de către Serviciul pentru afaceri europene, pe mail, întrucât nu are sens să introducem în plen și documentele de informare sistematică, pe care, în virtutea obligațiilor din tratat, Comisia Europeană le face. Dar dacă este un element foarte important și comisia interesată sesizează, putem să introducem și în dezbaterea plenului.

## Mulțumesc foarte mult.

Trec la prezentarea hotărârii cu privire la COM 53/2017. E vorba de un raport privind starea uniunii energetice, care vine în continuarea pachetului energetic și a eforturilor de constituire a uniunii energetice la nivel european, documente legislative pe care le-am discutat în ședințele anterioare.

Un asemenea raport am apreciat noi că e un instrument nu doar de evaluare a ceea ce s-a realizat, ci în aplicarea strategiei de a pune în evidență și elementele care trebuie corectate, cele care nu sunt reglementate sau sunt reglementate incorect.

Am subliniat, de asemenea, că e necesar ca fiecare stat membru să-și păstreze capacitatea de a-și fixa mixul energetic propriu, în același timp păstrând obiectivul comun.

Și am apreciat că, în contextul în care există o separare riguroasă a competențelor între Uniune și statele membre, acestea vor avea posibilitatea să dezvolte și proiectele transfrontaliere, să atingă și obiectivele, fără a-și periclita condițiile de securitate energetică internă.

În aceste condiții, vă supun spre aprobare prezenta hotărâre.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Evaluarea punerii în aplicare a Strategiei UE în materie de droguri 2013–2020 și a Planului de acțiune al UE în materie de droguri 2013–2016: menținerea necesității unui Plan de acțiune al UE în materie de droguri 2017–2020 – COM(2017) 195 final.

Invit la microfon pe doamna Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul. Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma sesizării, comisia a analizat în două ședințe succesive, 3 mai și 10 mai, evaluarea făcută de Comisia Europeană cu privire la strategia în materie de droguri.

Am primit și puncte de vedere din partea Comisiei juridice, a Comisiei pentru sănătate publică și punctul de vedere al Agenției Naționale Antidrog.

Au participat, de asemenea, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe.

În urma analizei acestei evaluări, am constatat că documentul identifică numeroase îmbunătățiri care sunt necesare în privința punerii în aplicare și a accesului, cu precădere, la măsuri de reducere a riscurilor și efectelor nocive și că părțile interesate din societatea civilă trebuie să fie implicate în măsura în care ele ridică, pe bună dreptate, preocupări..., formulează preocupări cu privire la calitatea măsurilor de prevenție.

La nivelul României, Ministerul Afacerilor Interne a introdus recent, în vederea avizării, planul de acțiune în perioada 2017–2020 pentru implementarea strategiei până în 2020. Și în acest plan, pe care vă invit, comisiile competente, să-l luați în considerare, se regăsesc și răspunsurile la chestiunile specifice ridicate de comunicare.

Susținem observațiile și recomandările făcute de Comisia Europeană, ca și observațiile în răspuns făcute de Agenția Națională Antidrog, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, către Comisia Europeană.

Aici am o precizare. Este ceva îngrijorător totuși în acest raport de evaluare, și anume că, spre deosebire de trendul descendent al consumului de droguri în alte țări ale Uniunii Europene, în ciuda faptului că la noi incidența nu e chiar atât de mare ca în alte țări, trendul este ascendent încă. Și acest lucru trebuie luat foarte serios în considerare.

Drept urmare, vă supun spre aprobare și dezbatere proiectul de hotărâre, pe care l-am prezentat pe scurt. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului – COM(2017) 24 final.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru afaceri europene au elaborat raport suplimentar comun.

Invit la microfon pe doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene, doamna Gabriela Crețu, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și al Comisiei pentru afaceri europene la un raport de informare pe care Comisia Europeană îl trimisese către parlamentele naționale. Deci nu era un raport în care ni se solicita o alegere între diverse variante sau o decizie. Este vorba de acel raport cu privire la taxarea inversă aplicată unor produse, pe care o solicita Slovacia.

În urma reexaminării, comisiile reunite... Raportul comun păstrează punctul nostru de vedere, cu atât mai mult cu cât el nu este direcționat către Comisia Europeană.

Pentru explicație, că a fost un motiv de am acceptat atunci retrimiterea, cererea era doar pentru produsele din producție domestică, de curte, păsări de curte. Ele, cel mai adesea, sunt destinate consumatorului final. Dacă sunt destinate consumatorului final, a aplica taxarea inversă la TVA înseamnă, respectiv, că se poate colecta de la consumatorul final TVA-ul, ceea ce este absurd aproape. Și în aceste condiții nu e vorba de a nu susține menținerea în Directiva TVA și legile care au transpus-o a articolului care prevede posibilitatea de aplicare a taxării inverse atunci când este mai fiabil cumpărătorul decât cel care vinde. Dacă nu e mai fiabil, n-are sens să trecem în derizoriu utilizarea unei oportunități pe care și noi am utilizat-o și vrem s-o utilizăm în viitor. Dar, repet, este numai de uz intern și pentru informarea noastră, nu este pentru comunicare cu Comisia Europeană.

Drept urmare, vă propun să aprobăm raportul suplimentar în formularea existentă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Punctul 4, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale – COM(2016) 820 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene. Microfonul 7.

Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În acest caz este vorba de o comunicare pe care Comisia o face în pregătirea unei armonizări a reglementărilor într-o zonă a serviciilor profesionale care nu sunt încă reglementate. E vorba de arhitecți, ingineri, avocați, contabili, consilierii de proprietate intelectuală, agenții imobiliari și ghizii turistici.

De obicei, o asemenea comunicare asta spune: că se pregătește o deschidere a pieții pentru aceste profesii, o asemenea deschidere a pieții având două..., un avantaj și un dezavantaj. Avantajul este că permite recunoașterea profesională, mai ușor în alte țări ale Uniunii Europene, a profesiei respective. Dezavantajul este că și invers este valabil: și piețele pe care își desfășoară respectivii activitatea pot să fie ocupate de agenți din alte țări, respectiv țara respectivă poate să sufere ceea ce numim „brain drain”, adică să plece foarte mulți să lucreze în alte părți și să rămânem fără specialiști. Asta este, de regulă, la o asemenea comunicare intenția.

În acest caz am analizat după sesizare, în două ședințe, în 15 martie și 4 mai, pentru că am lăsat timp ca să consultăm părțile interesate, respectiv asociațiile profesionale ale celor vizați, și au fost consultați. Și, ca urmare a acelei consultări și a pozițiilor pe care le-am primit de la Comisia pentru strategie și dezvoltare economică, de la Comisia pentru muncă și protecție socială și de la Comisia economică, de industrii și servicii, precum și a punctelor de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale, care a fost prezent la ambele ședințe, am constatat că este pozitiv că se contribuie la îmbunătățirea cadrului de reglementare a acestor profesii. România figurează cu recomandări referitoare la reconsiderarea scopului extins al activităților rezervate pentru

arhitecți, ingineri și contabili, precum și în ceea ce privește proporționalitatea cerințelor privind acționariatul pentru firmele de contabilitate.

Nu am primit... Eu am fost mai îngrijorată – aici fac o paranteză – atunci când am făcut analiza, pentru că eram, probabil, mai adaptată la ce se urmărește prin aceste lucruri. Asociațiile noastre nu au fost. Deci nu au fost sesizări, îngrijorări sesizate de cei care ne-au trimis punctele de vedere, respectiv direcția din Ministerul Educației.

Se consideră important să se monitorizeze implementarea recomandărilor. Aceste orientări completează analiza anuală a creșterii și, drept urmare, evaluările cu privire la semestrul european și trebuie luate în considerare. Așteptăm însă ca autoritățile competente de la nivel național să analizeze cu mai multă acuratețe și precizie ceea ce se întâmplă în cazul în care s-ar trece la măsuri legislative, asta fiind doar o comunicare, deci un document de consultare a pozițiilor.

Vă propun să aprobăm raportul în forma existentă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Punctul 5, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al patrulea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică – COM(2017) 41 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna Gabriela Crețu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este, de asemenea, un raport de informare, care a fost discutat în ședința noastră din 10 mai, cu participarea Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Europene și cu..., analizând și punctele de vedere exprimate de Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă. Le precizez pentru că au făcut efortul de a lua în considerare documentul. De data viitoare, comisiile vor primi pe e-mail, spre informare, și, dacă au comentarii, le vom putea prezenta și plenului.

Raportul prezintă progresele înregistrate către o uniune a securității în patru domenii: sistemele de informații și inter... interoperabilitate, mă iertați, protecția țintelor vulnerabile împotriva atacurilor teroriste, amenințările cibernetice și protecția datelor cu caracter personal în contextul cercetărilor penale.

În urma dezbaterilor pe care le-am avut, am apreciat că soluțiile identificate de Comisia Europeană pentru impulsionarea realizării unui management al informațiilor rapid, eficient și calitativ, cum ar fi crearea portalului unic de căutare, care să permită căutări în paralel în toate bazele de date și sistemele de informații. Sunt de apreciat. Aceste căutări sunt cu scopul împiedicării folosirii identităților false, cu precădere.

Am susținut consolidarea sistemelor de informații existente și îmbunătățirea schimbului de informații între acestea și acordarea accesului statelor membre la sistemele de informații relevante, fără de care obiectivele nu pot fi atinse; noile măsuri legislative în model..., în domeniul consolidării securității frontierelor externe și al combaterii terorismului internațional și crimei organizate, respectiv modificarea Codului frontierelor Schengen, Regulamentul Frontex și Directiva privind combaterea terorismului, pe conținut, la documentele respective. Aici este numai raportul de evaluare și, ca urmare, ne exprimăm doar pozițiile.

Și am apreciat, de asemenea, formarea acelei culturi de securitate care să împiedice cetățeanul să cadă în tot felul de capcane, în special cele de natură informatică, care pot fi create. Ați văzut recent atacurile informatice concertate care au avut loc nu numai la nivelul unei societăți sau întreprinderi, ci în mai multe state de pe tot globul.

Și necesitatea, de asemenea, s-a susținut în raport, formulării unei abordări comune în domeniul transportului maritim fluvial, terestru și aerian, având în vedere impactul pe care amenințările cibernetice îl pot avea dacă se blochează structurile critice de date ale acestor domenii.

Drept urmare, vă propun, spre aprobare, raportul în forma în care este și spre dezbatere, dacă...

Mulțumim, doamna președinte, pentru propunere și pentru susținere.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi am avut prilejul anterior, contextual, pe marginea altor documente europene și altor comunicări, să facem – o serie de colegi – câteva scurte comentarii pe această temă.

Tema este importantă, de actualitate și ceea ce spune doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene ne arată direcția spre care se îndreaptă lucrurile și eu cred că trebuie să susținem această direcție, pentru că, pe de o parte, de ani de zile vorbim, și la nivelul Uniunii Europene, dar, nu vă ascund, și la nivelul statelor membre NATO, de necesitatea de a accentua interoperabilitatea și interconectarea în sistemul de informații. Și, din păcate, în practică, și în ultimii ani au fost cazuri de sincope, fie din considerente de natură internă, de suveranitate și dorință de a proteja surse de informații sau alte canale, informațiile care puteau fi transmise de un stat partener sau aliat n-au plecat decât, eventual, parțial sau nu de fiecare dată atât de rapid, pentru a putea să ajute un alt stat partener sau aliat pentru a preveni anumite lucruri care s-au întâmplat pe teritoriul său. Și asta este o problemă recunoscută, admisă și în interiorul Uniunii Europene, și în interiorul Alianței.

Așa încât ceea ce prezintă această comunicare a Comisiei Europene... De fapt, prezintă un raport interimar de stadiu al unui grup de experți care a fost mandatat de Comisia Europeană, la nivel înalt, și de statele membre să lucreze și să formuleze propuneri. Sunt câteva propuneri, doamna președinte le-a menționat, și eu cred că merg în direcția cea bună.

Apropo de date de identități, Comisia menționează un caz celebru și deja știut, atacul terorist de la Berlin din decembrie 2016, în care cel care a comis atacul terorist a folosit nu mai puțin de 14 identități și a trecut bine-mersi prin toate frontierele spiritualizate ale Uniunii Europene, fără niciun fel de detecție. Ăsta este doar un singur caz. Așa încât, una dintre propuneri, care vizează, în engleză, „mandatory information sharing”, deci obligarea statelor membre ale Uniunii Europene să schimbe, deci obligarea să transmită, să schimbe informațiile măcar de o anumită natură, este un punct pe care noi trebuie să-l susținem.

De asemenea, Comisia mai propune un lucru în această comunicare, respectiv consolidarea sistemului de informații Schengen. Ei, ăsta este un motiv suplimentar pentru autoritățile române, discutând cu anumite state membre, să accelereze acum, apropo de obiectivul aderării la spațiul Schengen, pentru că suntem indispensabili, mai ales pe circuitul balcanic și zona asta, să fim complet, sută la sută, în sistemul de schimb de informații în spațiul Schengen. Și, aici, este o propunere care spune, pe scurt, deocamdată, obligarea statelor din spațiul Schengen de a emite alerte – deci obligarea de a emite alerte – pe chestiuni de natură teroristă, dacă apar informații.

Sunt și alte idei. Bref, „colegislatorii”, ca să citez documentul Comisiei Europene, trebuie să lucreze în interiorul Uniunii Europene. Asta înseamnă că și noi, parlamentele naționale, trebuie să transmitem un semnal politic către cei care produc piesele sau vor produce piesele de legislație europeană, pentru că se dorește o reglementare la nivelul Uniunii Europene, să transmitem și noi semnalul politic de sprijin pentru un grad mult mai serios de interoperabilitate. Avem tot interesul din acest punct de vedere, așa că susțin și eu propunerea Comisiei pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci,

Punctul 6, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al optulea raport privind transferul și relocarea – COM(2016) 791 final.

Invit la microfon pe doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, pe doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Fiind al optulea raport, ați înțeles că Comisia Europeană își face datoria de a informa sistematic în privința evoluției unor fenomene care, la un moment dat, au fost extrem de îngrijorătoare și au generat anumite decizii care trebuiau puse în practică.

Nu sunt modificări, raportul vine din... două luni, la maximum două luni distanță, esențiale. Vreau doar să... Noi am insistat numai asupra a două lucruri la acest aspect: să se acorde o atenție sporită pentru regiunile cu potențial migratoriu și să se faciliteze cooperarea cu țările terțe furnizoare de imigranți, respectiv să încercăm să tratăm cauzele la sursă și mai puțin efectele în interiorul Uniunii Europene. De fiecare dată am insistat asupra acestei idei.

Ca de obicei, în comisie am avut și participarea Executivului și puncte de vedere exprimate de comisiile cu competențe în domeniu.

Vă propunem aprobarea acestui raport.

De data viitoare va veni la comisiile competente pe e-mail spre informare și, dacă sesizează ceva deosebit, ne sesizează și-l trimitem și spre plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Punctul 7, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Acord-tip privind statutul în conformitate cu articolul 54 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european – COM(2016) 747 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

După sesizare, comisia a analizat documentul, raportor a fost domnul Iustin Talpoș, cu participarea ministerelor implicate și puncte de vedere de la comisiile competente.

Articolul 54 este din Regulamentul care prevede înființarea Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și privește relațiile cu țările terțe. Pentru a asigura..., a-și atinge obiectivele de securitate, trebuie încheiate acorduri de cooperare cu vecinii. Pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia Europeană propune un acord-tip care să fie urmărit în cazul fiecărui acord particular cu oricare dintre țările terțe cu care trebuie să se încheie relații.

Acordul-tip privind statutul cadrului de cooperare trebuie să conțină o serie de aspecte pentru punerea în aplicare a colaborării respective în domeniul protecției frontierelor, și anume: domeniul de aplicare, definițiile termenilor cheie folosiți în acordul-tip, planul operativ al acțiunii, sarcinile și competențele membrilor echipei, normele privind suspendarea și încetarea acțiunii, privilegiile și imunitățile membrilor echipei, inclusiv răspunderea penală și civilă, normele privind prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal, procedura în cazul litigiilor și respectarea drepturilor fundamentale.

Acordul-tip va fi utilizat de comisie ca bază în negocierea, în numele Uniunii Europene, cu oricare deci dintre statele vizate.

În urma examinării, ne-am exprimat în favoare, fără obiecții, considerând că intensificarea cooperării cu țările terțe învecinate este obiectiv fără de care îndeplinirea scopurilor pe care ni le-am propus este imposibilă.

Drept urmare, vă propunem să acceptăm acordul-tip în formula propusă, fără să trimitem obiecții pe structura contractului acordului respectiv.

Mulțumesc.

## Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aduc aminte colegilor că, anul trecut, Parlamentul s-a pronunțat, de asemenea, pe o propunere venită de la Bruxelles pentru extinderea competențelor Agenției Europene specializate pe Frontex, apropo de Poliția de Frontieră și operațiunile respective.

Este un regulament care a fost adoptat anul trecut și care, să spunem, consolidează, extinde aceste competențe ale Frontex în gestionarea problemelor la frontiere. Aici, în principal, e vorba de frontiera maritimă, pe Mediterană, dar nu numai, dar, în practică, despre asta este vorba.

Aceste acorduri-cadru, care sunt propuse pentru a fi încheiate de Uniunea Europeană, statele membre cu diferitele țări terțe, deci din vecinătatea Uniunii Europene, vor fi valabile, până la urmă, apropo de Marea Neagră, și pentru noi. Este o formă de protecție a frontierelor.

Apropo, se prevede acolo și posibilitatea, prin aceste acorduri încheiate cu statele terțe, de a efectua operațiuni care să meargă dincolo de frontiera propriu-zisă a Uniunii Europene, mergând chiar pe teritoriul statelor terțe.

Aici, eu iau teritoriul ca fiind marea teritorială, de fapt, cele 12 mile marine.

Ceea ce simt nevoia să subliniez, pentru că Europa asta, care are puseuri, din când în când – uneori, justificate, alteori, nu –, de a se transforma într-o fortăreață, este bine să nu scape din vedere și acele operațiuni de salvare a celor aflați în dificultate pe mare. Și au fost cazurile alea dramatice. Există o propunere, printre rânduri. Eu zic că e bine, ca Parlament, să transmitem către Comisia Europeană ca aceste acorduri-cadru să fie suplimentate cu clauze care să permită operațiunile de salvare a celor care sunt în dificultate, fie chiar și în mare teritorială, care, da, vor să treacă marea și vor să vină în Europa noastră iubită, dar aceste acorduri-cadru să includă și acest tip de cauză, pentru că, dacă nu includ acest tip de cauze, europenii vor fi tentați – cei din Frontex – să se limiteze doar la a-i împinge înapoi: „Ia plecați voi de aici!”

Or, avem și niște norme de drept internațional umanitar pe care mulți europeni, mari lideri politici, au început să le uite, avem și convenții – de la Geneva, din 1949 – și multe altele. Așa că ăsta e un semnal pe care eu cred că e bine să-l transmitem dinspre Parlamentul României.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Mulțumesc.

Nu e vorba atât de o atribuție suplimentară pe care o are Comisia, e un act de implementare.

Regulamentul de înființare a Agenției și Gărzii de Coastă prevede, la unul din articole, că Comisia trebuie să elaboreze un acord-tip pe care țările membre care încheie acordurile respective cu vecinii, în paza frontierelor, trebuie să le facă în numele Uniunii Europene pentru a evita și variațiile foarte mari și a avea un reper opozabil, dacă vreți așa.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte, și pentru precizare. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

8. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport intermediar: primele rezultate cu privire la cadrul de parteneriat cu țările terțe în contextul Agendei europene privind migrația – COM(2016) 960 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am fost sesizați în virtutea aceluiași Protocol nr. 1. Tot domnul Iustin Talpoș a fost raportor pe acest raport intermediar.

Vine în continuarea celorlalte despre care am vorbit anterior. Cred că a fost chiar invers în ordinea de zi, astăzi.

Raportul acesta constată progrese remarcabile în ceea ce privește cooperarea cu unele dintre țările terțe. E vorba de:

Niger, Mali, Senegal, Etiopia și Nigeria, iar comisia... Dar, în ciuda acestei cooperări mai bune, se vede, în două etape, numărul de migranți e mai mic, dar nu și numărul de intrări, pentru că o parte erau deja plecați înainte ca succesele cooperării să își arate rezultatele.

Menținem recomandarea din raportul anterior de aprofundare a cooperării cu aceste țări, inclusiv accentuând pe principiul că cele care realizează mai bune rezultate să fie sprijinite, respectiv „mai puțin pentru mai puțin”, eventual, folosite și mijloacele de presiune negativă, în situația în care autoritățile din țările cu care intrăm în aceste relații nu vor, nu doresc să adopte măsurile asupra cărora se cade de acord.

În urma dezbaterii, ca un rezultat al dezbaterii pe toate domeniile legate de gestionarea fluxului migrator, am decis să formulăm o opinie pe care să o trimitem Comisiei Europene. Ea se găsește pe..., sintetizând cam ceea ce s-a discutat la întregul pachet de rapoarte, pentru că le-am constituit într-un pachet și am discutat odată, ele vizând, în fapt, diverse etape ale aceluiași proces și documente care privesc modul în care se gestionează la nivel european de către Comisie și autoritățile competente fluxurile migratorii care vin, în special, pe ruta dinspre Africa și intrarea prin Italia.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

- Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ați remarcat, fără îndoială, că am revenit la practica abuzatorie a dreptului de intervenție, dar, vă asigur, doar la câteva puncte, pe care eu, cel puțin, le consider semnificative și pentru gradul nostru de interes.

Aici, proiectul de hotărâre este absolut în regulă. Îl susțin de la bun început. Voiam doar o singură remarcă. E bine de observat nuanța asta, apropo de migrație și de tema asta – intrări, returnări –, că, practic, pentru mulți cam la asta se rezumă problema migrației.

Există o tendință, din păcate, spun eu, în ultimii 2, 3 ani, la nivelul unor centre de decizie europene și la Bruxelles, și în capitale, și chiar lideri politici europeni, și mai ales ăia care fac politică națională într-o serie de state, de a schimba și terminologia și, în consecință, de a genera noi concepte și noi evoluții sau involuții legislative.

Foarte scurt. Termenul de refugiat este cel care este consacrat și decurge din situațiile umanitare, din crizele umanitare, din situațiile generate de conflict, de războaie, cei care pleacă – și nu pleacă de bine sau din considerente economice –, cei care pleacă pentru a salva viața lor și a familiilor lor.

În spețele din ultimii ani, acesta a fost fluxul principal, cel de refugiați. Există însă o tentație politică, politicianistă, de a transforma și în terminologie, în adresarea publică, termenul de „refugiat” în „migranți ilegali”. Care sunt consecințele? Sunt uriașe. Sunt uriașe, pentru că migranții ilegali, automat, intră într-un sistem pe care statele membre ale Uniunii Europene îl aplică, mergând până la centrele de detenție și urmează anumite proceduri de identificare, de declarații. Centre de detenție. Sunt altceva.

Deci voiam doar să atrag atenția asupra unor schimbări conceptuale și de natură politică, care riscă să se transfere, dacă nu suntem atenți, și în cu totul alt tip de reglementare europeană. Și eu nu cred că mergem în direcția cea bună.

Da, este bine să găsim justul echilibru, să ne protejăm frontierele de tot felul de indivizi, care profită de fluxul ăsta de refugiați pentru a intra în Europa cu totul alte idei, dar există proceduri și există modalități de a limita riscurile, nu de a le exclude – e imposibil –, dar de a limita riscurile. Și de asta este bine, inclusiv în acest tip de documente, fie comunicări, fie proiecte de directive, să fim noi scrupuloși și să semnalăm, ca autorități naționale – și știu, Comisia pentru afaceri europene este scrupuloasă și apreciez acest lucru –, pentru a nu face greșeli.

Refugiatul este refugiat și are drept la protecție umanitară, mai ales din partea Uniunii Europene. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

9. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Migrația pe ruta central-mediteraneeană, gestionarea fluxurilor de migrație, salvarea de vieți omenești – JOIN(2017) 4 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acesta este raportul în care noi am încercat să tragem concluziile, pe de o parte, asupra ultimelor analize, luând foarte clar în considerare... Cei care au fost membri ai Senatului și în mandatul trecut știu că Comisia pentru afaceri europene, cel puțin, nu face confuzie niciodată între refugiați, cei care, conform dreptului internațional și tratatelor la care suntem parte și pe care le respectăm și nu le-am denunțat, trebuie să primească drepturi, și migranții zis economici, cu chiar nuanța că și în ceea ce privește migrația economică, dat fiind faptul că România este una care a experimentat masiv migrația economică, trebuie să avem o analiză nuanțată, flexibilă și cu înțelegere față de situația celor care-și părăsesc țările de origine.

În același timp, subliniind necesitatea, așa cum am făcut-o anterior, să încercăm să sprijinim țările de origine în dezvoltarea lor, pentru ca oamenii să nu fie forțați

să părăsească țări extrem de sărace, cu regimuri opresive et cetera și să-și caute salvarea în altă parte.

În acest caz, însă, era vorba de analiza modului în care țările care sunt obligate... Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să gestioneze fluxurile de migranți și refugiați, inclusiv, care, prin natura pozițiilor geografice, îi privesc..., ne privesc pe toți, dar îi lovesc pe ei.

O delegație a Senatului României – e vorba de domnul senator Ștefan Oprea –, cu aprobarea Biroului permanent și în urma deciziei pe care am luat-o la COSAC, președinții comisiilor de afaceri europene ale Uniunii, din Uniune, a făcut o vizită de lucru la un asemenea punct de triere. Și cu ocazia analizei raportărilor Comisiei Europene, am analizat și punctul de vedere, și concluziile la care colegul nostru a ajuns din discuțiile cu autoritățile locale din sudul Italiei și din discuțiile cu colegii din celelalte state membre, pentru că marea criză care a fost în anii 2015–2016 e generată, o dată, de o manipulare la care am fost supuși cu toții, pentru că, deși nu văzuse niciunul în țara asta un refugiat sau un migrant la ochi, toată lumea era speriată că va fi invadată de un număr atât de mare, încât ne vor cuceri, iar, pe de altă parte, de neînțelegerile dintre statele membre în a găsi o soluție comună de a ajuta țările care suferă impactul foarte puternic, respectiv Grecia, care deja era în criză economică, Italia, în gestionarea acestei situații.

Deci, în perioada 5–6 mai, colegul nostru a vizitat centrul de triere de imigranți de la Pozzallo, în sudul Italiei – e vorba de o localitate cu 19.000 de locuitori care gestionează un număr cam egal cu propria populație, triază un număr aproximativ egal cu propria populație. Și a putut aprecia eforturile logistice și financiare, precum și măsurile legislative pe care autoritățile italiene le-au luat în privința primirii și susținerii emigranților și, în special, a refugiaților, precum și dificultățile pe care le întâmpinau.

Au analizat prevederile din legislația italiană, care cuprinde și măsuri speciale de sprijin al emigranților și al exilanților de război, precum și situația foarte specială, o știu cei care au fost președinți de consilii județene, în care primarul acestei localități cu 19.000 de locuitori devine părintele tuturor copiilor orfani și ai emigranților, și avea 4.000 – vă poate povesti direct Radu –, avea 4.600 de copii primarul localității, eficiența procesului și activitatea susținută de Paza de Coastă.

Și am tras concluzia că e foarte important atât să..., ca Uniunea Europeană să lucreze cu statele din care provin acești emigranți, cum și pentru pacificarea zonelor de conflict din care vin refugiații. Și, încă o dată, susținem această cooperare, precum și implicarea organizațiilor internaționale, respectiv a Națiunilor Unite și a Organizației Internaționale a Muncii, pentru tratarea, repet, încă o dată, a cauzelor și susținem cooperarea, inclusiv bilaterală, cu Italia, Grecia.

Am primit și raportul informal din partea Ministerului Afacerilor Interne care apreciază cooperarea cu Grecia pentru activitatea de gestionare în special și de relocare, nu în aceeași măsură cu Italia, dar noi am tras concluzia pozitivă că, poate, Italia se descurcă mai bine decât Grecia. Sunt mai multe dificultăți administrative în cea ce privește cooperarea româno-italiană decât în ceea ce privește cooperarea cu Grecia în gestionarea acestei probleme pe care trebuie să o gestionăm în comun. Drept urmare, vă propun spre adoptare raportul și spre dezbatere, dacă doriți să mai adăugați ceva.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Dacă mai este ceva de adăugat peste ce a spus doamna președinte?

Nu este. Se pare că ați spus totul dumneavoastră.

10. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2017 – COM(2016) 725 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, la fel de convingător.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma sesizării, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Radu Ștefan Oprea.

S-a discutat în data de 10 mai cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și a fost analizat și în Comisiile de buget, finanțe, economică, industrii și servicii, muncă, familie și protecție socială. Și, de asemenea, Ministrul Afacerilor Europene și-a exprimat poziția în dezbaterile respective.

De data aceasta e vorba de un raport foarte serios și periodic pe care Comisia Europeană îl elaborează în vederea controlului dezechilibrelor macroeconomice la nivelul Uniunii Europene și în raport fiecare dintre țările membre primește recomandări specifice de urmat în elaborarea și implementarea politicilor sale monetare, financiare și economice, în general.

În mecanismul de alertă pe 2017 se recomandă bilanțuri aprofundate, deci înseamnă... S-au sesizat anumite disfuncții la 13 state membre, dintre care... dintre celelalte... Mă iertați, că vreau să vă citesc mai pe scurt, dar e foarte important ca de data asta să știți despre ce e vorba. Mecanismul de alertă este în ceea ce ne privește echilibrat și destul de obiectiv.

S-a introdus în acest an în mecanismul de alertă și un compendiu, care oferă un fel de sinteză a modului în care se face evaluarea, deci procedura ca atare, ca fiecare dintre noi să fim conștienți ce anume urmăresc cei care fac evaluarea.

Apreciem că în ceea ce privește...Comisia a evaluat că nu e nevoie de bilanț aprofundat, deci nu intrăm în mecanismul de evaluare, întrucât creșterea economică este apreciată drept puternică și stabilă, iar singurul indicator în afara valorilor de referință pe care-l avem, și-l avem permanent,

din păcate, adică poziția investițională internațională netă, se află în trend descrescător, ceea ce este foarte bine.

Recomandăm însă două lucruri: să avem niște... Comisia să ia în considerare în recomandările sale politici economice flexibile către statele membre, pentru a avea o creștere economică sustenabilă, inteligentă și favorabilă convergenței, întrucât acest principiu, care a fost aplicat până acum și care este același pentru toți, _one size fits all_ , nu e viabil în contextul în care însăși Comisia Europeană și toți dintre noi recunoaștem că între statele membre sunt diferențe foarte mari și de oportunități, și diferențe de dezvoltare. Și, atunci, ar trebui mai puternic adaptate.

Da, da, da, acum.

Și recomandăm, de asemenea, și analize pe termen lung, întrucât analiza pe termen scurt poate să-ți dea niște rezultate care, pe termen lung, să fie infirmate și, în realitate, să urmezi niște sfaturi care nu te duc spre atingerea obiectivului.

Drept urmare, vă propunem să adoptați recomandările noastre în forma în care ele au fost elaborate de comisie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Domnul Corlățean? Mulțumim.

Atunci,

11. Proiectul de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de alertă 2017 (elaborat în conformitate cu articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice) – COM(2016) 728 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu.

Aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

E invers.

Dezechilibrele le-am citit. E analiza actuală a creșterii... Urmează. Da?

Stimați colegi, nicio faptă bună nu se lasă nepedepsită. Știu că ați obosit de auzit teme europene, dar, aici, vreau să vă spun numai pe aspecte de procedură.

În fiecare an, Comisia Europeană, înainte de a-și publica programul anual pentru anul următor, publică o așa-numită analiză anuală a creșterii în care se face o analiză a stării de fapt de la nivelul Uniunii, care este trimisă către toate statele membre, care, la rândul lor, trebuie să o ia de bază în elaborarea semestrului european, adică a acelui pachet de măsuri legate de coordonarea noastră economică, financiară, ca să putem să menținem viabil sistemul monetar și să ne îndeplinim obiectivele comune.

A rămas pe ordinea de zi, pentru că a fost publicată tocmai când eram noi în campanie electorală. Am vrut numai să spun că există așa ceva. Deja e depășit momentul, să mai analizăm structura ei și să facem obiecții pe structura analizei anuale a creșterii, că era publicată în 2016 pentru 2017.

Prin octombrie o să o avem pe cea pentru 2018, pe care vă voi propune-o, spre analiză și dezbatere, plenului, pentru că ea presupune și o diagnoză care poate să fie corectă sau incorectă. Și e același lucru pe care îl spuneam anterior.

Drept urmare, vă propun să aprobăm un raport simplu că ați luat cunoștință de analiza creșterii propusă de Comisia Europeană în anul următor. Deja programul Comisiei a fost adoptat. Noi am adoptat și lista documentelor pe care le vom analiza în viitor și, de săptămâna viitoare, vom avea documente cu mare încărcătură politică fie pe zona de alegere de opțiuni, fie pe subsidiaritate și proporționalitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Trebuie să precizez că pe ordinea de zi pe care am adoptat-o, la 10 și 11, dumneavoastră ați prezentat rapoartele inversate.

Dar nu e o problemă. Am înțeles și la 10, și la 11.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Acesta fiind ultimul punct pe ordinea de zi, declar închisă ședința de astăzi a plenului.

Urmează comisii permanente.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083375]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/24.V.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei