Minerva Boitan

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Sigur că antevorbitorii mei au atins aspectele esențiale ale acestui proiect de lege, care, de fapt, se dorește o partitură românească a asistenței sociale de tip european. Nu este prima dată, și parcă chiar este prea mult, când Guvernul vine cu proiecte de lege, parcă, anexând cumva Parlamentul și asumându-și rolul de for legislativ.

Sigur că argumentul suprem îl știe toată lumea: acordurile cu fondurile internaționale. A spus-o și fostul ministru, o știe și actualul ministru. Deci, practic, noi suntem cumva împinși, obligați să adoptăm sau să nu adoptăm inițiative legislative în regim de urgență la dispoziția creditorilor internaționali. Sunt de acord, o înțelegere trebuie respectată, dar eu cred că guvernanții au avut și ceva înțelegeri cu poporul român.

A fost Legea educației naționale, a fost Legea pensiilor, a fost Codul muncii, a fost Codul de dialog social, au fost așa de multe inițiative legislative și a rămas, practic, această masă mare a celor nevoiași social, a celor care au probleme fizice, a celor care au probleme psihice, a celor care au probleme economice, care au probleme sociale neexecutată legislativ.

Argumentele emise de domnul fost ministru al muncii Lăzăroiu spun, în mare, cam așa: „Trebuie să scădem dependența individului de stat”. De acord, dar cum poți să-i scazi dependența? Crescându-i independența. Și independența nu și-o poate câștiga decât dacă ai programe economice prin care să crești numărul de locuri de muncă, dacă ai programe de recuperare, dacă ai programe de inserție sau reinserție socială. Altfel, nu putem vorbi.

Aseară, pe un canal național de televiziune, era un tânăr din Timișoara cu un handicap locomotor. Întrebat ce își dorește cel mai mult a spus: „Îmi doresc independența”. Așa este. Fiecare individ este normal să-și dorească independența.

Spune în continuare argumentația ministerială că trebuie să crească prestațiile sociale. Așa este, nu alocațiile sau beneficiile, cum le numește noul proiect de lege, trebuie să crească prestațiile sociale. Dar prestațiile sociale, doamnă ministru, se fac pe bani și, în condițiile în care un alt argument spune că trebuie să reducem bugetul cu 0,8% din PIB, cu ce vor fi plătiți cei care vor fi angajați pentru a acorda servicii sociale?

Este nevoie de ele, este corect ca ele să fie prioritare față de beneficii, dar se fac pe bani, și atunci ajungem la celălalt argument, care spune să eliminăm eroarea și frauda din sistem. Păi cum poți elimina eroarea și frauda din sistem, când angajatul pe sistemul social este plătit la nivelul indemnizației de asistat social, deci și angajatorul și beneficiarul sunt plătiți cu o indemnizație de asistat social.

Ultimii 20 de ani cel puțin au arătat că orice tăiere dintr-un sistem generează fraudă și, de cele mai multe ori, eu zic că având un singur scop: supraviețuirea.