Constantin Codreanu

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Cătălin Zamfira – declarație politică referitoare la decizia Curții Constituționale în ceea ce privește neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „Green Deal reprezintă o șansă pe care România nu are voie să o rateze!”; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică despre cadastrarea proprietăților prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023; – Alexandru Teacă – declarație politică intitulată „Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din județul Covasna, prioritate națională în rețeaua de gaze naturale”; – Ovidiu Victor Ganț – intervenție cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Logica PNL-istă, pe înțelesul tuturor”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică cu titlul „Ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Orban sunt în folosul cetățenilor. PNL e partidul faptelor, nu al vorbelor!”; – Mihai Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Viața înainte de toate! Siguranța pe drumurile României”; – Ionuț Simionca – apel către autoritățile române în luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului și pentru protecția românilor din străinătate; – Andrian Ampleev – intervenție consacrată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Iohannis și Partidul Național Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcția de premier”;

470 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

În declarația mea politică de astăzi fac trei apeluri la responsabilitate într-o problemă care a ajuns să-i afecteze pe românii din țară și din afara granițelor țării: coronavirusul.

Primul apel la responsabilitate este adresat, bineînțeles, autorităților statului român, care au obligația clară de a limita răspândirea acestui virus și de a interveni oriunde există suspiciuni de manifestare a acestui virus. În egală măsură însă, condamn cu fermitate orice apel panicard la limitarea unor drepturi și libertăți fundamentale* ale cetățenilor români. I-am văzut pe unii vorbind despre limitarea dreptului fundamental la liberă circulație* și despre interzicerea accesului în România pentru cetățenii români din afara granițelor țării.

Și un al doilea apel la responsabilitate este adresat românilor din afara granițelor țării. Au obligația să notifice autoritățile statului român

În contextul ședinței

*

despre parcursul lor, despre itinerarul pe care îl parcurg atunci când vin din zone infestate cu coronavirus, deși înțeleg pe deplin că lipsa de încredere este total motivată.

Mai ales în această perioadă în care asistăm la o criză politică, cu repercusiuni grave, sociale și economice*

,

creată de două partide iresponsabile în egală măsură*

– unii care sunt speriați de faptul că orice zi petrecută la Palatul Victoria le știrbește din scorul desenat frumos cu un patru în față și un al doilea partid care este speriat de faptul că la următoarele alegeri parlamentare, anticipate sau nu, ei nu vor mai prinde nu doar un loc eligibil, ci nici măcar semieligibil pe listele de partid.

Tocmai de aceea, în această situație, în acest blocaj, este importantă solidaritatea cetățenilor români atât din țară, cât și din afara țării.

Îi asigur pe cetățenii români din țara cu cea mai mare concentrație de cetățeni români din afara granițelor țării, Italia, de solidaritatea mea și de faptul că urmăresc cu atenție modul în care autoritățile române care ne reprezintă în Italia se comportă în această criză.

Am monitorizat activitatea reprezentanțelor noastre diplomatice și pot să spun că ele sunt bine-venite, dar nu suficiente. Pentru că orice acțiune de informare făcută pe teritoriul Italiei trebuie să se facă nu doar pe paginile de socializare. Știm foarte bine că avem foarte mulți cetățeni români care fie nu au acces la un calculator, fie nu știu cum să folosească un calculator sau un _smartphone._

Și un ultim apel este adresat instituțiilor mass-media. Orice comportament, iarăși, panicard din partea lor este extrem de toxic. Fake news-ul poate fi un virus la fel de dăunător precum coronavirusul, în această perioadă. Trebuie să acționăm solidar și trebuie să renunțăm la a ne plasa în cele două extreme1 2 – să vorbim de calm ca o scuză pentru inacțiune sau să vorbim de panică în goana după procente electorale sau după clickuri pe linkurile spre știri.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43 Diaspora, PMP.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Apelul la solidaritate națională în contextul crizei sanitare vizează binele comun al tuturor cetățenilor.

„Trebuie să acționăm solidar și trebuie să renunțăm la a ne plasa în cele două extreme”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referințe funcționale la autorități și cetățeni; tonul este critic, dar nu derogatoriu.

„autoritățile statului român”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează cereri adverse fără a le angaja legitimitatea, rămânând în postura de critică.

„I-am văzut pe unii vorbind despre limitarea dreptului fundamental la liberă circulație”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Menționează argumente adverse (limitarea circulației) pentru a le respinge, fără o dezbatere substanțială a raționamentului.

„condamn cu fermitate orice apel panicard la limitarea unor drepturi și libertăți fundamentale”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul avansează o poziție de solidaritate, dar nu propune un mecanism alternativ sau o mediere concretă.

„Trebuie să acționăm solidar și trebuie să renunțăm la a ne plasa în cele două extreme”

În context ↑