Doina Elena Federovici

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică este intitulată „Promovarea integrării sociale și a solidarității între generații”.

Distinși colegi,

Cu 20 de ani în urmă, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția prin care data de 15 mai a fiecărui an să marcheze Ziua Internațională a Familiilor. Este un bun prilej de sensibilizare a factorilor de decizie asupra problemelor privind familia și asupra proceselor sociale, economice și demografice care afectează familiile.

Această inițiativă internațională are rolul de a furniza orientările generale asupra modalităților de tratare a politicilor și programelor privind familia în cadrul unei abordări globale și integrate a dezvoltării.

Pentru noi, tema generoasă a acestui an, „Promovarea integrării sociale și a solidarității între generații”, cuprinde dimensiuni demne de relevat, și anume conceptul democratic, egalitatea de șanse, dar și o legislație complexă a muncii.

Promovarea integrării sociale se adresează unui grup de potențiali beneficiari foarte larg și eterogen. Deoarece principala cale de combatere a stării de marginalizare a persoanelor care pot beneficia de sprijin este integrarea socioprofesională, demersurile pentru incluziune socială vor avea ca scop identificarea nevoilor persoanei legate de inserția pe piața muncii și analiza oportunităților existente în totalitatea structurilor de economie socială dezvoltate pe piață în ultimii ani. Se are în vedere, totodată, un pachet legislativ de completare a reglementărilor în domeniu.

Se impune, așadar, realizarea, în paralel, a unei ample activități de cercetare la nivel național cu privire la mecanismele și modelele de bună practică ale economiei sociale, precum și o analiză comparativă din punct de vedere legislativ, ce va sta la baza îmbunătățirii mecanismelor economiei sociale, dar și a legislației în domeniul integrării sociale în România.

În ceea ce privește solidaritatea între generații, se pornește de la o constatare universal valabilă, potrivit căreia populația se află în plin proces de îmbătrânire. Această evoluție demografică este consecința inevitabilă a progreselor considerabile înregistrate de societate: o rată a mortalității substanțial redusă și deci o speranță de viață mai mare. Segmentul de populație cu vârsta de 65 de ani și peste va reprezenta, în 2060, mai mult de 29,3% din populația Uniunii Europene, față de 16% în anul 2010.

România, la fel ca alte țări europene, traversează un proces de îmbătrânire semnificativă a populației. În anul 2050, se așteaptă ca piramida demografică a vârstelor să aibă o bază considerabil redusă, din cauza creșterii accelerate a numărului de pensionari. Populația tânără este necesar să încerce să realizeze dezideratele unei conlucrări armonioase. Mai mult decât atât, îmbătrânirea activă este esențială pentru a se menține solidaritatea între generații, pentru a asigura transmiterea experienței îndelungate în domenii în care sunt necesari oameni cu experiență și probitate profesională, care să asigure continuitatea profesională în domeniul lor prin formarea de noi generații profesionale în respectivele domenii de activitate.