Dumitru Oprea

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Regiunea Nord-Est este în top la rata de absorbție a fondurilor europene, dar cu impact mic asupra dezvoltării”.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat rezultatele unei evaluări independente privind investițiile Uniunii Europene efectuate în perioada 2007–2013. Din statistica europeană rezultă că ar trebui să ne mândrim că Regiunea Nord-Est are un grad destul de mare de absorbție a fondurilor europene, dar, din păcate, ea este anulată de ineficiența utilizării fondurilor. Cauzele sunt multiple, de la calitatea slabă a proiectelor propuse, aprobate și derulate, până la administrarea ineficientă a banilor și resurselor publice.

Acest lucru se reflectă în slaba dezvoltare a infrastructurii localităților, a economiei locale și a nivelului de trai. Mai mult, accesarea fondurilor europene a generat pierderi pentru bugetele autorităților locale, ca urmare a utilizării iraționale a banilor. Este și cazul Iașiului, unde edilii au îndatorat orașul pe zeci de ani pentru a acoperi cheltuielile unor proiecte ce s-au dovedit a fi nefezabile. Astfel, municipiul Iași este campion la proiecte care pot intra în cartea recordurilor negative în privința timpilor de derulare a acestora (pasajul de la Fundație, Pasajul „Octav Băncilă”), la capitolul inutilitate (un telescaun la Ciric, performanță mondială, pe un traseu de 250 de metri) și impact negativ asupra mediului (creșterea gradului de poluare ca urmare a nerespectării prevederilor locale privind construcțiile, a decimării pădurilor și spațiilor verzi). Din păcate, efectele negative nu sunt doar cele financiare, ci se văd și în calitatea infrastructurii și a mediului, în blocaje rutiere și în riscuri la adresa siguranței oamenilor.

Ca urmare, pentru o mai bună administrare a fondurilor europene din perioada următoare, este necesar ca proiectele depuse să fie atent evaluate, pe baza unor analize mult mai riguroase ale criteriilor de eficiență, urmărind cu precădere efectele pe termen lung. Pentru aprobarea lor este nevoie să se demonstreze de la început că pot genera dezvoltare, că pot fi implementate fără risc de mediu, poluare, distrugere de patrimoniu și că rezultatele lor se dovedesc a fi utile din start. În acest mod putem înregistra o rată mai mică a proiectelor care suferă corecții și penalități la implementare și, cel mai adesea, postimplementare.

În consecință, autoritățile publice și ceilalți potențiali beneficiari de fonduri europene trebuie să conștientizeze faptul că scopul final al proiectelor nu este să intre în posesia unor sume de bani cât mai mari, ci de a finanța investiții de pe urma cărora să beneficieze întreaga comunitate.

Iată de ce se impun o analiză și o monitorizare mult mai atente ale proiectelor, astfel încât ineficiența sau inutilitatea să fie depistate din fază incipientă, și nu după ce lucrurile nu mai pot fi corectate. În plus, pentru a fructifica cu adevărat potențialul de dezvoltare prin fonduri europene, propunerile de proiecte, în special ale autorităților publice, trebuie aprobate în afara sferei de influență a partidelor politice și a campaniilor electorale.