Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 11 octombrie 2016.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Rotaru Ion, de la PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice – „Soluții politice pentru un stat funcțional”.

În dulcele stil clasic, PSD promite, fără discernământ, creșteri salariale, scutiri de la impozite, ajutoare, eliminări de taxe. Bineînțeles că se pregătesc de alegeri și nu îi doare gura să promită orice cred că le va aduce voturi, mai ales că știm din experiențele anterioare că oricum nu le vor realiza. Fac paradă că elimină taxe, în condițiile în care ei înșiși au introdus, în guvernarea Ponta, peste 40 de noi taxe.

Liviu Dragnea declară că „sistemul public a tot inventat taxe mici sau mari, în condițiile în care nici măcar nu aduc un mare beneficiu la bugetul de stat, ci doar enervează cetățenii”. Ce omite domnul Dragnea să spună este că acel sistem public este în fapt tot PSD. Aceste taxe inventate nu sunt opera unei entități depersonalizate, ci creația guvernărilor PSD. Dacă îi lăsăm, așa vor face în continuare: vor da cu o mână și vor lua cu 10.

Cu ce bani vor plăti creșterile salariale pe care le promit, dacă elimină taxele și lărgesc scutirile de impozite? Așa cum ne-au obișnuit, vor inventa tot felul de impozite cu denumiri fantasmagorice pentru a acoperi găurile. Ar fi o dovadă de naivitate să credem că de această dată poate fi altfel.

Cabinetul Cioloș, căruia i-am fost parteneri în acest ultim an, a început o serie de reforme care ușurează povara birocratică și ajută cetățenii. Programul de guvernare al Partidului Național Liberal dorește să ducă mai departe aceste politici și să pună cetățeanul în centrul preocupărilor instituțiilor. Fără privilegii, propunem o abordare pe orizontală, în care agenda politică să fie determinată de problemele și preocupările societății. În plan economic am prevăzut o infuzie de capital care să reducă deficitul de finanțare în zonele critice, generalizarea cotei unice de 16% și mai multă flexibilitate pe piața muncii. Prioritățile în domeniul sănătății sunt salarizarea și construirea spitalelor regionale. La fel, și în educație am prevăzut creșteri salariale, iar în plan social ne angajăm să majorăm alocațiile la 200 de lei pe lună.

Panta continuu descendentă a demografiei este o preocupare pentru Partidul Național Liberal, care are în program, pe lângă o serie de facilități fiscale, înființarea de creșe, grădinițe și centre after school la locul de muncă al părinților. Nu în ultimul rând, foarte importante sunt două măsuri directe: creșterea la trei a numărului de proceduri de inseminare in vitro gratuite și lărgirea pachetului de analize gratuite pentru femeile însărcinate de peste 35 de ani.

Infrastructura rutieră și cea de irigații sunt alte două sectoare prioritare, ambele vitale pentru dezvoltarea economică și creșterea performanței în agricultură. Sunt puncte nevralgice pentru care am identificat soluții concrete, angajamentul PNL pentru următorii patru ani. După decembrie trebuie să existe o majoritate și un guvern cu orientare liberală, care să implementeze acest program.

Ceea ce se vrea a fi un program de guvernare al PSD nu este decât o insultă la adresa cetățenilor, un șir lung de promisiuni bombastice, care ascund adevăratele țeluri vicioase de guvernare ale PSD, vorbe goale pe care

le reciclează la fiecare campanie și pe care nu le mai crede nimeni.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Rotaru Ion, după care puțină pauză. Mai așteptăm clienți.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Protejarea familiei tradiționale este esențială pentru păstrarea identității spirituale a poporului și statului român”.

Stimați colegi,

Trăim într-o lume care se află într-o continuă schimbare. Totul se reconfigurează: se reconfigurează granițe, componențe sociale, economii, mentalități și, mai nou, se încearcă reconfigurarea familiei, celula de bază a societății, așa cum este ea recunoscută și definită.

Propagandiștii căsătoriei între persoane de același sex folosesc mai multe direcții de argumentare, folosindu-se mai mereu de idei false, interpretări greșite sau exagerate. Unul din argumente este acreditarea ideii conform căreia recunoașterea mariajului cuplurilor gay ar fi ceva în acord cu normele moderne, europene și că împotrivirea în fața legalizării acestor căsătorii ar fi ceva ce ține de fundamentalism și o mentalitate retrogradă.

Nimic mai fals, deoarece, în data de 9 iunie 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică decizia în cauza Chapin și Charpentier contra Franța. Reclamanții contestau decizia instanțelor franceze de a anula o căsătorie încheiată în anul 2004 între doi bărbați, prin violarea legii franceze de atunci, care oprea două persoane de același sex să se căsătorească. În decizia luată în unanimitate, Curtea întărește faptul că Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu include niciun drept la căsătorie pentru cuplurile de același sex, ci lasă această problemă la latitudinea statelor contractante.

De altfel, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în art. 12 – „Dreptul la căsătorie”, prevede următoarele: „Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept.”

Un alt argument este exploatarea conceptelor de toleranță și nediscriminare, ale căror limite sunt depășite, ajungându-se la confuzie, deoarece se pleacă de la tolerarea existenței și se ajunge la tolerarea promovării, prin bine-cunoscutele parade gay ce mediatizează și promovează acest stil de viață, forțând limitele decenței. Constituția României recunoaște drepturi și libertăți pentru toți cetățenii români, fără niciun fel de discriminare, însă tot aceasta prevede, la art. 26, că „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”. Este discutabil dacă promovarea stilului de viață gay se încadrează în limitele acestor prevederi constituționale.

Și noi vă mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Niță Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Regiunea Nord-Est este în top la rata de absorbție a fondurilor europene, dar cu impact mic asupra dezvoltării”.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat rezultatele unei evaluări independente privind investițiile Uniunii Europene efectuate în perioada 2007–2013. Din statistica europeană rezultă că ar trebui să ne mândrim că Regiunea Nord-Est are un grad destul de mare de absorbție a fondurilor europene, dar, din păcate, ea este anulată de ineficiența utilizării fondurilor. Cauzele sunt multiple, de la calitatea slabă a proiectelor propuse, aprobate și derulate, până la administrarea ineficientă a banilor și resurselor publice.

Acest lucru se reflectă în slaba dezvoltare a infrastructurii localităților, a economiei locale și a nivelului de trai. Mai mult, accesarea fondurilor europene a generat pierderi pentru bugetele autorităților locale, ca urmare a utilizării iraționale a banilor. Este și cazul Iașiului, unde edilii au îndatorat orașul pe zeci de ani pentru a acoperi cheltuielile unor proiecte ce s-au dovedit a fi nefezabile. Astfel, municipiul Iași este campion la proiecte care pot intra în cartea recordurilor negative în privința timpilor de derulare a acestora (pasajul de la Fundație, Pasajul „Octav Băncilă”), la capitolul inutilitate (un telescaun la Ciric, performanță mondială, pe un traseu de 250 de metri) și impact negativ asupra mediului (creșterea gradului de poluare ca urmare a nerespectării prevederilor locale privind construcțiile, a decimării pădurilor și spațiilor verzi). Din păcate, efectele negative nu sunt doar cele financiare, ci se văd și în calitatea infrastructurii și a mediului, în blocaje rutiere și în riscuri la adresa siguranței oamenilor.

Ca urmare, pentru o mai bună administrare a fondurilor europene din perioada următoare, este necesar ca proiectele depuse să fie atent evaluate, pe baza unor analize mult mai riguroase ale criteriilor de eficiență, urmărind cu precădere efectele pe termen lung. Pentru aprobarea lor este nevoie să se demonstreze de la început că pot genera dezvoltare, că pot fi implementate fără risc de mediu, poluare, distrugere de patrimoniu și că rezultatele lor se dovedesc a fi utile din start. În acest mod putem înregistra o rată mai mică a proiectelor care suferă corecții și penalități la implementare și, cel mai adesea, postimplementare.

Și noi vă mulțumim, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Niță Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „Semnal de alarmă cu prilejul Zilei mondiale pentru reducerea dezastrelor naturale”.

Potrivit unei rezoluții din 22 decembrie 1989 și celei din 21 ianuarie 2002, adoptate de Adunarea Generală a ONU, s-a stabilit ca a doua zi de miercuri din luna octombrie să fie desemnată Ziua internațională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale, ca mijloc de promovare a unor măsuri și acțiuni destinate reducerii efectelor dezastrelor naturale, dar și prevenirii acestora.

De curând, o nouă manifestare telurică ne-a amintit de cutremurul dezastruos din 1977. Pământul s-a zguduit atunci timp de 56 de secunde, curmând peste 1.500 de vieți și

distrugând 35.000 de clădiri în toată țara. În București circa 10.000 de oameni au fost îngropați sub dărâmături.

Suntem pregătiți azi pentru atenuarea efectelor unui nou seism major? Seismologii nu exclud producerea unui nou cutremur de magnitudine catastrofală într-o perioadă nepredictibilă. În România nu s-a întreprins mai nimic pentru prevenirea unor dezastre similare, în afară de a se fi marcat cu vestita bulină roșie clădirile aflate în pericol iminent și care, probabil, se vor prăbuși primele. Dar nu numai clădirile trebuie asigurate împotriva riscului seismic, ci și mijloacele de intervenție în asemenea cazuri.

Statisticile consemnează faptul că în intervalul unui singur an s-au produs în lume peste 300 de catastrofe naturale, soldate cu 236.000 de morți. Peste 200 de milioane de oameni au fost direct afectați. Un raport al ONU arată că România se află printre statele care prezintă un risc foarte ridicat de producere a unor dezastre naturale, acestea prezentând o tendință de creștere, atât după intensitate, cât și după frecvența lor. Între pericolele care ne pândesc permanent se află și schimbările climei, ce intensifică frecvența fenomenelor și proceselor periculoase, precum secetele, aversele de ploaie, inundațiile sau înghețurile. Sunt fenomene care pun în pericol asigurarea cantităților de hrană necesare populației, devenind o problemă de siguranță națională. Aviz guvernanților, care ignoră lipsa sistemelor de irigații și subvenționarea agriculturii! Este necesară verificarea permanentă a securității barajelor, a construcțiilor și instalațiilor, a potențialilor factori de poluare masivă. Trebuie decolmatate și igienizate cursurile de apă, este nevoie de diguri noi și de reabilitarea celor existente. Trebuie stopată devastarea pădurilor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Bodog Florian. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Susțin prevenția în sănătate, mă opun însă populismului PNL”.

Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi aș dori să vorbesc despre populism și demagogie, despre cum liderii PNL încearcă din răsputeri să mai câștige câteva puncte electorale lansând acuzații nefondate sau chiar minciuni la adresa membrilor PSD.

Săptămâna trecută am auzit-o pe doamna deputat Lucia Varga, președintele Organizației de Femei a PNL – între timp și-a dat demisia din poziția de președinte al Organizației de Femei PNL –, acuzând poziția dictatorială a secretarului general PNL, spunând despre membrii biroului Comisiei pentru sănătate publică a Senatului că ar dori să blocheze legea prevenției în sănătate. Pentru corecta informare a opiniei publice, aș dori să fac câteva precizări. Am decis să fac acest lucru pentru că, de fiecare dată, atunci când comisia din care fac parte este atacată sau acuzată pe nedrept, consider că este de datoria mea să iau atitudine și să demontez minciunile.

Așa cum bine știți, Partidul Social Democrat nu a fost de acord de la început cu inițiativa legislativă a PNL privind prevenția în sănătate. Personal, încă în luna februarie am spus că nu pot să susțin o lege care aplică amenzi pacienților și care crește birocrația, prin înființarea unei agenții guvernamentale, inventată de PNL probabil pentru a oferi unele sinecuri anumitor persoane. Ca urmare a opoziției PSD și a reacției negative a societății, PNL a și eliminat sancțiunile împotriva populației și a renunțat la înființarea agenției naționale. În schimb, a acordat Guvernului prerogativa de a stabili cadrul organizatoric și logistic necesar pentru realizarea prevenției în sănătate.

În primăvară, proiectul de lege privind prevenția în sănătate a trecut de Camera Deputaților prin adoptare tacită, respectiv în forma inițiatorilor. În luna septembrie a acestui an, el a fost dezbătut în Comisia pentru sănătate publică

din Senat, având un raport de admitere, cu amendamente. La propunerea parlamentarilor PNL, pentru a putea aduce modificări și îmbunătățiri, noi, aici, în plenul Senatului, am decis să retrimitem proiectul de lege la comisie pentru elaborarea unui raport suplimentar. Ca secretar al Comisiei pentru sănătate publică, resping orice acuzație privind intenția vreunui membru al comisiei de a bloca inițiativa legislativă. Pe de altă parte, nu ascund faptul că, din punctul de vedere al comisiei, proiectul are lacune foarte mari, el fiind realizat într-un mod total neprofesionist.

Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o declarație politică din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei, senator PSD.

Titlul declarației – „Investiții de un leu”.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Conform ultimelor date, pe ultimele opt luni ale anului cheltuielile de investiții – din buget și din fonduri UE – sunt cu 1,3% mai mici decât în perioada similară a lui 2015. Mai grav, față de august 2015, acestea s-au redus cu 19%. Este evident că ținta de investiții de 8,5 miliarde de euro, din buget și din fonduri ale Uniunii Europene, asumată prin Legea bugetului nu mai poate fi atinsă. Din păcate, Ministerul Finanțelor ascunde căderea investițiilor. În nota care însoțește datele privind execuția bugetară, la luna iulie suntem informați că cheltuielile cu investițiile sunt mai mari cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, în nota privind execuția bugetului general consolidat, la luna august creșterea sau descreșterea nu mai este menționată.

Cea mai mare prăbușire este la nivelul fondurilor Uniunii Europene. Practic, nu au mai intrat bani europeni direct pe investiții. E adevărat că suntem și la un final de exercițiu bugetar european și abia am intrat în noul program, fiind la nivel de propuneri de proiecte.

Guvernul nu poate suplini fondurile Uniunii Europene, pentru că nu are de unde. În schimb, o statistică cruntă ne arată că în acest moment alocă de 10 ori mai mulți bani pentru cheltuieli decât pentru investiții. Adică la 10 lei alocați pentru cheltuieli doar un leu e dat pentru investiții. Guvernul a încasat mai mulți bani din impozite și taxe și a întors mai puțini bani în economie.

Din acest motiv sectorul de construcții stagnează, creșterea din privat nu reușește să acopere minusul de la stat, iar alte investiții rămân doar pe hârtie. Asta în timp ce în continuare rămânem fără autostrăzi, fără investiții în sectorul energetic sau fără căi ferate performante. Suntem singura țară din Europa care încă mai are zeci de mii de oameni... de case neracordate la electricitate.

Vă rog, de urgență, să transmiteți un mesaj, un proiect pentru schimbările care trebuie făcute în sprijinul românilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl consult pe domnul senator Frătean: nu doriți să susțineți, da, declarația politică? Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Stimați colegi, vă consult dacă mai sunt cumva colegi care doresc să susțină declarații politice.

Constat că nu avem alte solicitări.

Au mai depus declarații politice următorii colegi:

– Grupul parlamentar al PSD: Frătean Petru Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Crețu Gabriela, Bădălău Niculae, Federovici Doina Elena;

– Grupul parlamentar al PNL: Nicoară Marius Petre, Cristina Ioan, Igaș Traian Constantin, Ghilea Gavrilă, Luchian Dragoș;

– grupul senatorilor independenți: Marian Valer, Saghian Gheorghe, Vochițoiu Haralambie și Grapă Sebastian.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice. În scurt timp intrăm în procesul legislativ.

Declarația politică se intitulează „Cu 102 taxe mai puțin pentru români!”.

PSD a depus ieri, 10 octombrie, la Parlamentul României un proiect de lege privind eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017.

Iată o inițiativă foarte importantă, pe care o susținem, în condițiile în care se pare că marea debirocratizare, anunțată cu mult tam-tam de Guvernul Cioloș, e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Prin acest proiect de lege, care efectiv înseamnă mai puțină birocrație, cetățenii vor câștiga mai mult timp și mai mulți bani.

Propunem eliminarea celor 102 taxe nefiscale, care vizează: timbrul de mediu pentru autovehicule, 20 de taxe de la Registrul comerțului, 33 de taxe consulare și de cetățenie, taxa pentru cazierul fiscal, două taxe radio-TV, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, 22 de tarife pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit sportive/recreativ, patru taxe pentru serviciile prestate de MAI pentru public și patru tarife percepute de Casa Națională de Pensii.

Eliminarea acestor taxe are un impact bugetar de doar 0,1% din PIB, însă câștigurile sunt remarcabile pentru cetățeni, având în vedere că plata acestor 102 taxe reprezintă 90% din timpul necesar pentru plata taxelor nefiscale, 80% din valoarea taxelor nefiscale și 50% din numărul taxelor nefiscale.

Această propunere a Partidului Social Democrat vine în întâmpinarea nevoilor oamenilor și este doar una dintre măsurile care se înscriu în politica de relaxare fiscală pe care ne-am asumat-o în propunerea programului nostru de guvernare, alături de, spre exemplu, eliminarea sau scăderea impozitului pe venit pentru salariați și pensionari, scăderea contribuțiilor la CAS și CASS și alte inițiative de debirocratizare.

Rămânem consecvenți principiilor noastre socialdemocrate și continuăm faptele bune pentru oameni, pentru cei mulți!

Declarația politică este intitulată „Peste 100 de taxe eliminate, peste 100 de griji în minus”.

Administrația centrală nu poate fi privită cu simpatie de către români atâta timp cât aceasta are obiceiul de a le pune răbdarea la încercare, de a-i pune pe drumuri și de a-i încolona în fața ghișeelor pentru plata unor taxe care au un impact nesemnificativ în bugetul central. Aceste corvezi nefiscale, cu denumiri diverse și ingenioase, inventate odată cu nevoile bugetare guvernamentale, sunt cei mai mari dușmani ai unei administrații moderne. Ele nu sunt doar energofage și cronofage, ci induc și un sentiment de frustrare, care crește nemulțumirea și neîncrederea în stat.

Or, ceea ce PSD își dorește este o debirocratizare accelerată, prin eliminarea a peste 100 de taxe până la sfârșitul acestui an, ca semn distinctiv al unei viitoare guvernări social-democrate, ce va urmări susținerea și dezvoltarea clasei de mijloc. De foarte multe ori, adversarii noștri politici sau din alte zone ale societății ne-au acuzat că suntem dușmani implacabili ai debirocratizării și că urmărim tot timpul creșterea poverii fiscale. Ei bine, propunerea legislativă pe care am semnat-o la începutul acestei săptămâni, împreună cu președintele PSD, Liviu Dragnea, și cu alți colegi parlamentari, scoate în evidență exact contrariul. O preocupare pentru timpul, resursele și „nervii” românilor.

O scurtă rememorare a realizărilor din guvernarea PSD/Ponta, când au fost scăzute taxe importante, precum TVA la alimente, CAS la angajator, concomitent cu creșteri ale salariilor și pensiilor – reîntregirea salariilor bugetarilor, creșterea pensiilor mici și indexarea tuturor pensiilor, creșterea alocărilor pentru grupurile vulnerabile, creșterea salariilor medicilor și profesorilor cu venituri mici –, ne arată că scăderea taxelor nu intră în contradicție cu creșterea salariilor.

Guvernul PSD/Ponta a fost alături și de sectorul privat, dar și de salariați. Au fost sprijinite și firmele, dar și veniturile unor categorii de salariați. Creșterea economică face ca acest lucru să fie posibil.

Legea privind eliminarea unor taxe, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative nu va scoate bani din sistem, ba, din contră, va aduce bani la bugetul public. Eliminarea taxelor va stimula atât cetățeanul, cât și firmele și acest lucru se va vedea în economie.

Declarația politică se intitulează „Programul de guvernare propus de PSD susține creșterea clasei de mijloc”.

Stimați colegi,

Programul de guvernare propus de PSD cuprinde măsuri economice importante, prin care vor crește veniturile românilor, va scădea rata șomajului și se vor reduce decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban.

Astfel, PSD propune în programul de guvernare impozit zero pentru salariile și pensiile sub 2.000 de lei. De asemenea, medicii și IT-iștii nu vor mai plăti taxe pe venit, indiferent de valoarea acestuia, iar impozitul pe venitul agricol va fi eliminat din 2018. În același timp, prin proiectul de lege depus ieri în Parlament, PSD a propus eliminarea a 102 taxe nefiscale, jumătate din numărul total al acestora, care înseamnă mai puțină birocrație și mai mulți bani pentru cetățeni. În proiectul nostru pentru următorii patru ani dorim să cuprindem toate categoriile sociale și profesionale din România. Scopul nostru este să generăm creștere economică și un nivel de trai decent pentru toți românii. Vom face acest lucru pentru că vom promova o politică

de dezvoltare și investiții care să funcționeze permanent, indiferent de cine este la putere.

Ne dorim ca românii plecați la muncă în străinătate să revină în țară, pentru că expertiza acumulată de aceștia ne va fi de un real folos tuturor. Românii merită mai mult. România merită mai mult. Dacă vrem ca toți românii să aibă un trai decent, salarii mai mari, pensii cinstite, servicii medicale și educaționale de calitate, să ne respectăm profesorii, trebuie să nu ne mai izgonim din țară oamenii care muncesc și practică o meserie. Numai atunci vom fi o țară normală. Noua generație de profesioniști va avea toate asigurările că Guvernul PSD va susține tinerii care doresc să învețe o meserie și să se dezvolte aici, în România.

Pentru a-i determina să nu părăsească țara, viitorul guvern PSD va trebui să le ofere o economie care funcționează, salarii mai mari, rezultate dintr-o creștere economică sănătoasă, educație mai bună și un sistem de sănătate performant, cu servicii de calitate.

De aceea, programul de guvernare PSD are ca epicentru dezvoltarea economică, care să însemne mai mulți români în clasa de mijloc. Este cât se poate de evident că alegătorii s-au săturat de povești! De aceea, viitoarea guvernare PSD vine deja cu propuneri serioase, foarte bine fundamentate economic. În momentul de față, peste jumătate dintre români consideră că fac parte din clasa de mijloc. Este o realitate măsurabilă. Ținta viitoarei guvernări PSD este ca, la finalul viitorului mandat, să avem o creștere substanțială a numărului celor care consideră că aparțin clasei de mijloc, iar cei care spun că deja se află în această categorie să simtă efectiv că viața lor s-a îmbunătățit.

Declarația politică este intitulată „Programul de guvernare al PNL – un concept din care rivalii politici fac copy/paste”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute, Partidul Național Liberal a lansat o parte din Programul de guvernare intitulat sugestiv „Reclădirea națională a României”, care are ca punct de plecare ideea că „statul trebuie să servească cetățeanul”, enunțată de Președintele României, Klaus Iohannis, la prima ședință a Comisiei prezidențiale pentru proiectul de țară.

Printre inițiativele care se supun dezbaterii electoratului sunt:

„Investiția a încă 24 de miliarde de euro în economia României în următorii patru ani. În acest scop se vor înființa Fondul Român de Dezvoltare Urban-Rural (FRDUR), care se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanțare în zone critice și va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în patru ani, și Banca de Dezvoltare și Investiții a României (BDIR), cu un capital inițial de 200 de milioane de euro și care va opera cu un portofoliu de finanțări de cel puțin un miliard de euro. BDIR va fi înființată și va funcționa prin similitudine cu Banca Europeană de Investiții, având ca acționari ministerele ale căror investiții se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. Ea va beneficia de management privat.

În centrul măsurilor economice ale PNL se află generalizarea cotei unice de 16% și un cod al muncii flexibil, care să permită angajaților manifestarea dreptului la muncă în concordanță cu propriile așteptări financiare, prin încheierea de contracte negociate între părți cu timp parțial de muncă, în zilele de sâmbătă și duminică, precum și alte condiții pe care oamenii le pot avea în vedere.

La capitolul sănătate, PNL promite dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017, precum și creșterea salariilor asistenților medicali în medie cu 20% anual, începând cu 1 iulie 2017, până la dublarea acestora.

Un alt obiectiv este construirea a opt spitale regionale cu specific de urgență, la Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Timișoara, Constanța, Târgu-Mureș, sectoarele 3 și 6 din București, pentru care există documentație, alături de actualizarea bianuală a listei de medicamente.

Declarația politică se intitulează „Situația agriculturii românești – de la discursuri populiste la realitate!”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În ultima perioadă am auzit, ca în fiecare an electoral, de o reformă a politicilor agricole aplicate în România. Avem promisiuni legate de reabilitarea și dezvoltarea sistemului de irigații, care până acum nu au rămas decât în stadiu de preproiect, nu avem la nivelul Ministerului Agriculturii nici măcar studii de fezabilitate pe acest subiect. În schimb, avem promisiuni legate de sprijinirea dezvoltării localităților rurale, dar s-a demonstrat că inclusiv finanțările pe fonduri europene au fost date pe criterii de „clientelism” politic. Chiar dacă teoretic și așa-zis transparent au fost stabilite anumite cerințe

de îndeplinire a eligibilității acordării acestor finanțări, de fiecare dată avem contestații privind modul lor de aplicare.

De exemplu, avem localități, atât în Arad, cât și la nivel național, care au aplicat pe aceeași măsură, atât în vechiul format de acordare a finanțărilor pentru dezvoltarea satului românesc, cât și pentru noul format, de cel puțin patru-cinci ori. Nici până acum, cu toate criteriile de eligibilitate îndeplinite, nu au obținut finanțarea necesară infrastructurilor de drumuri rurale, școli, grădinițe etc.

Deci la nivel național doar cel mult 30-35% dintre comune au obținut un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (program gestionat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, aflată în subordinea și gestionarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), restul se descurcă cu ajutorul factorului politic local sau național și cu ce finanțări primesc de la bugetul de stat sau cu ce au prin veniturile proprii (în funcție de posibilitatea de a avea sau nu aceste venituri).

## Stimați colegi senatori,

Acestea sunt doar o parte din problemele cu care se confruntă agricultura românească. Dacă ar trebui să le evidențiez pe toate, cred că timpul și spațiul alocate unei declarații politice ar fi insuficiente.

Spre final, ce doresc să remarc este faptul că în cei 26 de ani de democrație nu s-a încercat stabilirea unei politici agricole comune acceptate de toate forțele politice. Altfel spus, nu s-a creat premisa unei strategii de țară privind agricultura și dezvoltarea satului românesc, în care să fie evidențiate direcțiile de finanțare și acțiunile unanim acceptate de toate forțele politice, sociale și economice pentru sistematizarea, dezvoltarea strategică a domeniilor competitive și de bază în această ramură importantă a economiei naționale.

Declarația politică este intitulată „Programele naționale trebuie să transcendă interesul politic”.

## Stimați colegi,

S-a mai încheiat un an de derulare pentru Programul național de cadastru și carte funciară din România. Primăriile din România au încheiat 1.105 contracte cu firmele de cadastru, pentru a înregistra 722.084 de imobile, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastrare și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Numărul de cereri depuse de primării este nesemnificativ, în condițiile în care în România mai trebuie cadastrate în jur de 31 de milioane de proprietăți.

Cifrele sunt reci, dar nu pot ascunde faptul că plusvaloarea adusă de derularea acestui program este foarte scăzută. Și pun accentul pe derulare, și nu pe program, pentru că acest program național este rezultatul unei nevoi stringente a poporului român.

Ideea este bună, forma este bună, dar aplicarea și derularea pot deveni defectuoase atunci când guvernele se schimbă, atunci când oamenii de stat, mânați de orice altceva decât de un rezultat eficient, modifică procedurile care odată s-au dovedit a fi funcționale.

Stimați colegi,

Estimările au fost foarte îndrăznețe. În 2015, Guvernul a aprobat Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 privind Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023. Se anunța cu surle și trâmbițe că acest program este cel mai mare proiect de acest gen din ultimii 150 de ani. Din totalul de 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT), se estima că în 2015 vor fi finalizate lucrările în 144 de UAT, anul viitor în 140, în 2017 în 200 și așa mai departe.

Să nu uităm că cel mai mare proiect din ultimii 150 de ani, așa cum era numit în 2015, funcționa mult mai bine cu cinci ani înainte!

În 2011 a funcționat foarte bine programul-pilot pe care l-am demarat și derulat ca ministru de interne. Schimbarea guvernării a adus blocaje și, într-un final, tema s-a stins. Am ajuns în anul 2015, moment până la care am tot solicitat deblocarea acestui program național. Din 2012 până în 2015, cadastrarea gratuită nu a avut parte de niciun sprijin din zona guvernamentală!

Declarația politică se intitulează „Cum protejăm patrimoniul cultural național mobil?”.

Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Într-un interviu pe care domnul Ernest OberlanderTârnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României, l-a acordat în vara acestui an unei agenții de presă

se preciza că tezaurul acestei instituții – alcătuit din colecții care formează un patrimoniu de peste 750.000 de piese cu o valoare inestimabilă – nu face în prezent obiectul vreunui contract de asigurare încheiat cu o societate de profil, din simplul motiv că Ministerul Culturii nu ar fi prevăzut în buget fondurile necesare pentru plata polițelor anuale.

Acest fapt este cu atât mai surprinzător cu cât, cel puțin din punctul de vedere al suportului legislativ, lucrurile păreau bine puse la punct.

Astfel, Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil prevede că statul garantează proprietatea și asigură protejarea bunurilor care fac parte din acest patrimoniu, precum și baza materială, dar și resursele financiare necesare susținerii și promovării unui asemenea demers.

Mai mult, protejarea patrimoniului cultural național mobil este definită în același act normativ ca un ansamblu de măsuri având caracter științific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securității, întreținerea, prepararea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național mobil, în vederea asigurării accesului democratic la cultură și a transmiterii acestui patrimoniu generațiilor viitoare.

Cu siguranță că atunci când a prevăzut în ansamblul detaliat mai sus măsuri cu caracter financiar, menite să garanteze securitatea patrimoniului cultural național mobil, legiuitorul a avut în vedere și contractarea unor servicii specifice de asigurare a acestuia.

Responsabili de protejarea patrimoniului cultural național mobil sunt, în primul rând, conform legii, autoritățile administrației publice, dar și unele instituții specializate, cum ar fi muzeele, colecțiile publice, casele memoriale, arhivele și bibliotecile.

Declarația politică este intitulată „Un gest criticat de unii, pe care eu îl consider de bun-simț!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute am decis să renunț la un nou mandat în Parlamentul României. Motivele sunt simple, iar decizia vine după o analiză temeinică a tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în viața politică a Bacăului și în special a PNL Bacău.

Personal, nu mi-am dorit niciodată să mă cocoț în vârful piramidei fără să țin cont de ceea ce ar fi trebuit să fac pentru aceasta. În momentul în care nu am câștigat alegerile pentru Primăria Municipiului Bacău am înțeles că un gest de onoare ar fi să-mi dau demisia din funcția de președinte al organizației municipale.

Acum, când văd că PNL are nevoie de un suflu nou, înțeleg să respect memoria înaintașilor PNL, acel partid care a făcut România mare și modernă, și să nu apar în față cu orice preț. Ar fi de bun-simț ca gestul meu să fie urmat și de colegii mei din conducerea organizației județene și municipale. Este momentul ca și alții să spună: „Gata, ajunge!” sau „Gata, îmi ajunge!”.

Sunt la fel de sigur că nimeni nu ne-a dat mandat pe viață pentru o demnitate sau alta. Oricare dintre noi poate construi pentru comunitatea în care trăiește și în alt mod. Știu, e foarte simplu de iubit umanitatea și infinit mai greu de iubit omul, dar uneori a fi corect cu cei din jur poate fi interpretat ca lecții patetice de patriotism local.

Nu mi-am dorit să fiu nici măcar viceprimar. M-au rugat, au insistat și, alegerea mi-o asum, am acceptat. Nu am vrut să candidez la alegerile locale. M-au rugat iarăși. Le-am spus: „Candidați voi, vă susțin cu ceea ce pot.” Au plecat toți capul în pământ. Unii, dintre cei care n-au scris nici măcar pe Facebook trei rânduri în campanie, se înghesuie acum să-și facă loc pe liste. Criticăm adversarii politici din vârful buzelor. Exerciții de floretă în zi de târg. Dar iată că unii dintre acei adversari pe care ne facem că îi criticăm au făcut un pas în spate. Ca să facă doi înainte, desigur, dar măcar nu par atât de disperați ca oamenii de „sacrificiu” ai PNL.

Sper ca apelul meu să fie bine înțeles. M-aș bucura din tot sufletul ca opinia publică să primească mâine-poimâine alte comunicate, care să înceapă cu: „Am ales să renunț la candidatura pentru Parlamentul României.” Ca să începem și noi să reconstruim sensuri, punți între noi și mai ales viitor.

Declarația politică se intitulează „Justiția, între lege și dreptate socială”.

Actualele și disputatele dezbateri referitoare la conceptul juridic de abuz de drept și la infracțiunea de abuz în serviciu, ca și răspunderea care incumbă funcționarului public prin comiterea abuzului în serviciu în dauna cetățeanului care apelează la un serviciu public îmi impun să fac această declarație politică în legătură cu o problemă fundamentală a democrației reprezentative. Această problemă este reprezentată de principiul separației puterilor în stat și de funcționarea corelată a acestora sub aspectul atribuțiilor, competențelor, obiectivelor și răspunderilor lor.

În stadiul actual de dezvoltare a umanității, soluționarea acestei problematici nu poate fi realizată decât pe baze și prin mijloace științifice, știința fiind aceea care stă la baza și constituie avanpostul tuturor domeniilor dezvoltării sociale, implicit al construcției statului de drept și democratic, concretizat juridic prin Constituție, ca Lege fundamentală, supremă. Astfel, statul de drept nu poate fi conceput funcțional decât ca sistem care se definește ca un ansamblu de componente materiale și ideale care sunt în interdependență, inclusiv constructivă și funcțională, constituind un întreg organizat, vizând realizarea unui scop determinat.

În cazul statului de drept care este România, acest scop este detaliat printr-o serie de determinanți, ce pot fi sintetizați prin conceptul de calitate a vieții, în sensul „piramidei nevoilor umane” a lui Abraham Maslow, într-o anumită opoziție cu conceptul de bunăstare, care face trimitere la știința economică, ca știință a gestiunii unor resurse limitate în vederea satisfacerii unor nevoi nelimitate. Acest scop trebuie să fie călăuzit și de conceptul de dreptate socială lansat de John Rawls, unul din cei mai mari filozofi politici ai secolului al XX-lea. Abordarea științifică a statului de drept, în condițiile contemporaneității, ca un sistem cibernetic, cu funcții de autoreglare, îmbogățește conținutul articolului 1 (denumit „Statul român”) alineatul (4) din Constituția României prin aceea că statuează independența funcțională intimă dintre cele trei subsisteme ale puterii – puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească – și echilibrul dintre ele.

Declarația politică este intitulată „Preluarea de către ANPC, în mod abuziv, a proiectului Centrul European al Consumatorilor din România”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, în cadrul ședinței de guvern, s-a dezbătut Proiectul de hotărâre de guvern privind organizarea și funcționarea structurii responsabile cu derularea procedurilor de soluționare alternativă a litigiilor în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, pentru organizarea aparatului tehnic al Comisiei de insolvență la nivel central și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, proiect de hotărâre prin care se urmărește preluarea de către ANPC, în mod abuziv, a proiectului Centrul European al Consumatorilor din România, care din anul 2008 funcționează în cadrul Asociației Pro Consumatori (fostă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România).

Pe lângă faptul că proiectul de hotărâre de guvern nu respectă prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, acesta încalcă în mod flagrant angajamentul Guvernului României, asumat prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, față de Comisia Europeană cu privire la desemnarea APC ca fiind organizația gazdă a ECC Romania pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2017.

Totodată, proiectul de hotărâre de guvern a fost supus aprobării Guvernului României cu încălcarea contractelor încheiate, în baza angajamentului asumat de Guvernul României, de către APC cu Comisa Europeană și aflate în executare.

Argumentele APC privind eliminarea din proiectul de hotărâre a Guvernului a prevederilor referitoare la preluarea abuzivă a Centrului European al Consumatorilor din România

(ECC Romania) de către ANPC, comunicate încă din luna mai a anului 2016 către autoritățile implicate în procesul legislativ, sunt următoarele:

– preluarea ECC Romania din cadrul APC încalcă rezultatele licitației de proiecte, organizată conform procedurilor Comisiei Europene, privind desemnarea organizației gazdă a ECC Romania pentru perioada 2015–2017, prin care APC a fost desemnată ca organizație gazdă a ECC Romania până la data de 31.12.2017;

– preluarea ECC Romania din cadrul APC încalcă decizia Comisiei Europene de atribuire către APC România a programului ECC Romania până la data de 31.12.2017;

– preluarea ECC Romania din cadrul APC încalcă angajamentul de cofinanțare asumat față de Comisia Europeană de către Guvernul României prin Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;

– preluarea ECC Romania din cadrul APC încalcă contractele de cofinanțare încheiate de APC România cu Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) și aflate în executare până la data de 31.12.2017;

– preluarea ECC Romania din cadrul APC în perioada executării contractului încheiat de APC cu Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) produce o serie de consecințe asupra salariaților, colaboratorilor și prestatorilor de servicii cu care APC are contracte încheiate și față de care și-a asumat obligații în acord cu cerințele Comisiei Europene.

## Stimați colegi,

Ar trebui să fim atenți la ceea ce se întâmplă, la faptul că prin acceptarea unei asemenea hotărâri a Guvernului, practic, se încalcă Principiile de la Paris, în care sunt susținute mecanismele independente de monitorizare a respectării drepturilor omului. Prin urmare, ceea ce trebuie să se urmărească este continuarea activității Centrului European al Consumatorilor din România în cadrul Asociației Pro Consumatori (fostă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România).

Vă mulțumesc.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.

Declarația politică se intitulează „Sistemul oncologic din România”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Din cauza serviciilor medicale lipsite de coerență profesională, România are o rată de mortalitate nejustificat de mare. Potrivit Eurostat, există, de exemplu, tratamente foarte bune pentru bolnavii de cancer, dar România are deficit de personal medical calificat. Numărul medicilor oncologi care tratează cancerul la adulți este mult prea mic comparativ cu numărul bolnavilor, oncologii pediatri sunt pe cale de dispariție, iar psihologii lipsesc aproape cu desăvârșire din spitale.

În condițiile date, nu este de mirare că avem o rată a mortalității provocate de cancerul de sân și prin cancerul de col uterin de aproape 10 ori mai mare față de media europeană, deși acestea sunt două forme de boli oncologice care ar putea fi bine controlate prin medicație și servicii de specialitate calificate.

În sistemul sanitar lipsesc cu desăvârșire profesioniștii, aparatura necesară pentru această afecțiune, dar și medicamentele. În altă ordine de idei, mulți bolnavi de cancer renunță prematur la lupta cu boala, aceștia neavând asigurată terapia psihologică în cadrul sistemului sanitar. În acest moment, în România nu există medici oncologi pediatri tineri, în condițiile în care mai sunt doar 29 de astfel de specialiști în funcție, iar o parte dintre ei se află în pragul pensionării.

În această situație, apreciem că se impune pregătirea în mod accelerat a unui program național funcțional și aplicabil al Ministerului Sănătății de înființare a unor secții noi și a unei modalități de a atrage medici români tineri în secțiile de oncologie din România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „Întunecatele calificări ale groparilor vieții sociale din Brașov”.

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi, doamnelor și domnilor senatori, Încep cu o serie scurtă de întrebări:

A avut România un comportament demn la Jocurile Olimpice? Ne reprezintă cu adevărat rezultatele dezastruoase din competițiile internaționale? Mai există baze sportive susținute transparent de către stat pentru mișcarea sportivă de masă, pentru copii și tineret?

Mi-am pus aceste întrebări pentru Brașov.

În contextul dezastrului cvasigeneralizat constatat, voi dezvălui una dintre activitățile concertate ale grupului aleșilor și funcționarilor din administrația publică locală Brașov, care se confundă cu instituțiile pe care le reprezintă. Acești indivizi, oameni-stat din structurile deconcentrate ale administrației publice, împreună cu controversați oameni de afaceri, au dus, prin manevrele lor din ultimii 10 ani, la sufocarea activității sportive, la distrugerea bazelor sportive și la devalizarea bugetelor de stat și al municipiului Brașov, prin fraude fiscale tolerate și delapidări cu acte măsluite de sute de milioane de lei!

Întunecatele calificări ale groparilor vieții sociale din Brașov: corupția, incompetența și imoralitatea.

Acestea s-au aciuat în primărie, prefectură, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov, Disciplina în Construcții, alte instituții deconcentrate.

Faptele:

Am pornit de la acțiunile agresive ale Finanțelor Brașov, care vor, zilele acestea, falimentul cu orice chip al SC Fotbal Club Brașov – SA. În aparență, este o normalitate deja în România ca să se declare zilnic sute de societăți în insolvență sau faliment, în condițiile în care FC Brașov plătește taxe și impozite (impozite la salarii, drepturi de televiziune, transfer de jucători) între 2 și 5 milioane de lei pe an și nu primește nimic de la stat.

În realitate, în cazul prezentat, ca și la multe altele, este doar acțiunea prin care, cu ajutorul participativ al angajaților statului, se acoperă, prin distrugere, fraudele.

Da, Finanțele Brașov acționează în forță acum, la instanțele judecătorești, pentru obținerea falimentului

3. Prin emiterea Autorizației de construire nr. 549/9.07.2009, titular: municipiul Brașov, pe același teren și pentru același obiectiv, se acreditează prezumția că aceste construcții edificate pe terenul ICIM prezintă interes pentru reprezentanții administrației publice locale. Această prezumție este întărită și de faptul că până la această dată nu au declanșat acțiuni și nu au întocmit documentație pentru demolarea construcțiilor, așa cum se prevede în art. 494 – Cod civil, primul paragraf, coroborat cu art. 33 din Legea nr. 50/1991.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Rog liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegi în sală.

Totodată, îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă o verificare a cvorumului prin prezență.

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezentă| |---|---| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|prezentă| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|delegație| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|delegație| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent|

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/18.X.2016

|Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>prezent<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>prezent<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>prezent<br>Boeriu Valeriu Victor<br>prezent<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>prezent<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>prezent<br>Cadăr Leonard<br>prezent<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>prezentă<br>Chelaru Ioan<br>prezent<br>Chiriac Viorel<br>prezent<br>Chiru Gigi Christian<br>prezent<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>delegație<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>prezentă<br>Cristache Iulian<br>prezent<br>Cristina Ioan<br>prezent<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>prezent<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>delegație<br>Dobrițoiu Corneliu<br>prezent<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>prezent<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>prezent<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>prezent<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>prezentă<br>Fifor Mihai Viorel<br>prezent<br>Filip Petru<br>prezent<br>Florian Daniel Cristian<br>delegație<br>Frătean Petru Alexandru<br>prezent<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>prezent<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>prezent<br>Hașotti Puiu<br>prezent<br>Ichim Paul<br>prezent<br>Igaș Traian Constantin<br>prezent<br>Iliescu Lucian<br>prezent<br>Ilieșiu Sorin<br>prezent<br>Ioniță Dan Aurel<br>prezent<br>Iovescu Ioan<br>prezent<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>delegație<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>prezent<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>prezent<br>Marin Nicolae<br>prezent<br>Markó Béla<br>prezent<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>prezent<br>Mihai Neagu<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>prezent<br>Mocanu Victor<br>prezent<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>prezent<br>Motoc Octavian<br>prezent<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>prezent<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>prezent<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>prezent<br>Obreja Marius Lucian<br>prezent<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario Ovidiu<br>prezent<br>Oprea Ștefan Radu<br>prezent<br>Pașca Liviu Titus<br>prezent<br>Pașcan Emil Marius<br>Pavel Marian<br>prezent<br>Păran Dorin<br>prezent<br>Păunescu Teiu<br>prezent<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>delegație<br>Popa Mihaela<br>prezentă<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>prezent<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel|Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>prezent<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>prezent<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>prezent<br>Boeriu Valeriu Victor<br>prezent<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>prezent<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>prezent<br>Cadăr Leonard<br>prezent<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>prezentă<br>Chelaru Ioan<br>prezent<br>Chiriac Viorel<br>prezent<br>Chiru Gigi Christian<br>prezent<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>delegație<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>prezentă<br>Cristache Iulian<br>prezent<br>Cristina Ioan<br>prezent<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>prezent<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>delegație<br>Dobrițoiu Corneliu<br>prezent<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>prezent<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>prezent<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>prezent<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>prezentă<br>Fifor Mihai Viorel<br>prezent<br>Filip Petru<br>prezent<br>Florian Daniel Cristian<br>delegație<br>Frătean Petru Alexandru<br>prezent<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>prezent<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>prezent<br>Hașotti Puiu<br>prezent<br>Ichim Paul<br>prezent<br>Igaș Traian Constantin<br>prezent<br>Iliescu Lucian<br>prezent<br>Ilieșiu Sorin<br>prezent<br>Ioniță Dan Aurel<br>prezent<br>Iovescu Ioan<br>prezent<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>delegație<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>prezent<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>prezent<br>Marin Nicolae<br>prezent<br>Markó Béla<br>prezent<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>prezent<br>Mihai Neagu<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>prezent<br>Mocanu Victor<br>prezent<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>prezent<br>Motoc Octavian<br>prezent<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>prezent<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>prezent<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>prezent<br>Obreja Marius Lucian<br>prezent<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario Ovidiu<br>prezent<br>Oprea Ștefan Radu<br>prezent<br>Pașca Liviu Titus<br>prezent<br>Pașcan Emil Marius<br>Pavel Marian<br>prezent<br>Păran Dorin<br>prezent<br>Păunescu Teiu<br>prezent<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>delegație<br>Popa Mihaela<br>prezentă<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>prezent<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel|Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>prezent<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>prezent<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>prezent<br>Boeriu Valeriu Victor<br>prezent<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>prezent<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>prezent<br>Cadăr Leonard<br>prezent<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>prezentă<br>Chelaru Ioan<br>prezent<br>Chiriac Viorel<br>prezent<br>Chiru Gigi Christian<br>prezent<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>delegație<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>prezentă<br>Cristache Iulian<br>prezent<br>Cristina Ioan<br>prezent<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>prezent<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>delegație<br>Dobrițoiu Corneliu<br>prezent<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>prezent<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>prezent<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>prezent<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>prezentă<br>Fifor Mihai Viorel<br>prezent<br>Filip Petru<br>prezent<br>Florian Daniel Cristian<br>delegație<br>Frătean Petru Alexandru<br>prezent<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>prezent<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>prezent<br>Hașotti Puiu<br>prezent<br>Ichim Paul<br>prezent<br>Igaș Traian Constantin<br>prezent<br>Iliescu Lucian<br>prezent<br>Ilieșiu Sorin<br>prezent<br>Ioniță Dan Aurel<br>prezent<br>Iovescu Ioan<br>prezent<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>delegație<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>prezent<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>prezent<br>Marin Nicolae<br>prezent<br>Markó Béla<br>prezent<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>prezent<br>Mihai Neagu<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>prezent<br>Mocanu Victor<br>prezent<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>prezent<br>Motoc Octavian<br>prezent<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>prezent<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>prezent<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>prezent<br>Obreja Marius Lucian<br>prezent<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario Ovidiu<br>prezent<br>Oprea Ștefan Radu<br>prezent<br>Pașca Liviu Titus<br>prezent<br>Pașcan Emil Marius<br>Pavel Marian<br>prezent<br>Păran Dorin<br>prezent<br>Păunescu Teiu<br>prezent<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>delegație<br>Popa Mihaela<br>prezentă<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>prezent<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel| |---|---|---| ||László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>prezent<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>prezent<br>Marin Nicolae<br>prezent<br>Markó Béla<br>prezent<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>prezent<br>Mihai Neagu<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>prezent<br>Mocanu Victor<br>prezent<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>prezent<br>Motoc Octavian<br>prezent<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>prezent<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>prezent<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>prezent<br>Obreja Marius Lucian<br>prezent<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario Ovidiu<br>prezent<br>Oprea Ștefan Radu<br>prezent<br>Pașca Liviu Titus<br>prezent<br>Pașcan Emil Marius<br>Pavel Marian<br>prezent<br>Păran Dorin<br>prezent<br>Păunescu Teiu<br>prezent<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>delegație<br>Popa Mihaela<br>prezentă<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>prezent<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel|| |Severin Georgică|delegație| |---|---| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|| |Șova Dan Coman|| |Tánczos Barna|prezent| |Tămagă Constantin|| |Tătaru Dan|| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|| |Toma Ion|| |Todirașcu Valeriu|| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|| |Voinea Florea|| |Volosevici Andrei Liviu|| |Vosganian Varujan||

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă informez că nu e cvorumul de ședință întrunit și îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegi și să reluăm prezența peste un sfert de oră, la 11.15, poate reușim să întrunim cvorumul de ședință.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

În urma verificării, împreună cu domnii secretari, în momentul de față, am reușit să avem cvorum de ședință.

Declar deschisă ședința de astăzi a plenului și vă anunț că din totalul de 155 de senatori și-au înregistrat prezența 91, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința o voi conduce asistat de domnii secretari Ardelean... Mario Ovidiu Oprea și domnul senator Ion Rotaru. Ordinea de zi pentru astăzi v-a fost distribuită. Sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii, vă rog să votăm, doamnelor și domnilor senatori, ordinea de zi.

55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.30–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot pe inițiativele cu caracter ordinar la ora 12.00; după ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții legate de program?

Dacă nu sunt, vă rog să votăm programul pentru astăzi.

Acum doriți să interveniți, doamna senator? Vă rog, microfonul central. Doamna senator Anghel.

Voiam să spun că am fost la Comisia pentru mediu și, la ieșirea de la Comisia pentru mediu, un domn, care este cu funcție de secretar de stat, adică ministru în acest Guvern tehnocrat, a constatat că este bine să ne jignească pe noi, parlamentarii, să spună că suntem incompetenți și că, de fapt și de drept, habar nu avem pe ce drum trăim. Îl cheamă István Iacob.

Nu spun numele în ideea în care aș avea vreo problemă cu domnii – care sunt prietenii noștri – de la UDMR, ci spun că atitudinea aceasta, de lipsă totală de respect, se repetă zi de zi și ceas de ceas, până la urmă. Ieri, cineva ne jignea și i-a cerut domnul lider al nostru, domnul Barbu, să-și ceară scuze, astăzi, alt secretar de stat face lucrul acesta.

Domnii din Guvern ar trebui..., și cei care ne reprezintă interesele aici sau le reprezintă și miniștrii, să înțeleagă un singur lucru: noi suntem aleșii poporului, dumnealor sunt efemeri, chiar dacă și noi suntem pe perioadă limitată de timp, dar dumnealor nu reprezintă voința poporului. Mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Înainte de a continua cu secțiunea I a ordinii de zi, dați-mi voie să vă citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014;

– Lege privind ratificarea Acordului dintre România și Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 18 noiembrie 2015;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 11 octombrie 2016.

Nu se aude nimic!

O să încerc să vorbesc mai tare, dacă nu se aude. Continuăm ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 17–22 octombrie 2016.

Pentru săptămâna viitoare, 17–22 octombrie 2016, Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program: – luni, 17 octombrie: ora 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot, ora 17.00, pe inițiativele cu caracter organic; ora 18.15, sesiune de întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 18 octombrie: ora 9.30–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale; Sunt comentarii legate de programul pentru săptămâna viitoare?

Dacă nu sunt, vă rog să votăm.

56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

Punctul 2 al ordinii de zi, secțiunea I, avem raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al II-lea 2016.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 171 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.

Acest raport este prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni. Raportul a fost difuzat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții pentru a ne prezenta raportul.

Domnul senator Dumitrescu Florinel. Microfonul 5, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul II al anului 2016

În perioada 1 aprilie – 30 iunie 2016, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și a soluționa 147 de petiții.

Din cele 147 de petiții analizate, 142 de petiții au fost luate în considerație și cinci petiții au fost clasate.

Restul raportului se află pe site.

Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Continuăm. La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem un proiect de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc și a Regulamentului (UE) nr. 346/2013

privind fondurile europene de antreprenoriat social – COM(2016) 461 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să

ne prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Doamna senator Popa Mihaela. Microfonul 6, vă rog.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene a constatat că prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind domeniul examinat.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna senator.

Sunt intervenții legate de proiectul de hotărâre?

Vă informez că acesta se regăsește în format electronic și pe pagina de internet a Senatului.

Dacă nu sunt intervenții,

Ce votăm?

Proiectul de hotărâre.

59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 4 al secțiunii I a ordinii de zi, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind poziția Consiliului privind adoptarea Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe în ceea ce privește acordarea de competențe delegate și de executare Comisiei pentru adoptarea anumitor măsuri – COM(2016) 420 final.

Invit, de asemenea, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să ne prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Doamna senator Popa Mihaela. Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a Senatului României sprijină modificările propuse de Parlamentul European și salută compromisul la care s-a ajuns prin acceptarea unor amendamente din partea Consiliului și a Parlamentului European, compromis pe care îl consideră coerent cu eforturile Comisiei de aliniere a legislației dinainte de Tratatul de la Lisabona.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna senator. Sunt intervenții?

Vă informez, de asemenea, că proiectul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă nu sunt intervenții,

2. Următorul, Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului – COM(2016) 355 final.

O invit, de asemenea, pe doamna senator Popa Mihaela să ne prezinte raportul Comisiei pentru afaceri europene și proiectul de hotărâre.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Printr-o scrisoare înregistrată la Comisia Europeană la 23 decembrie 2015, Republica Austria a solicitat autorizarea de a introduce o măsură de derogare de la regimul special al marjei pentru agențiile de turism.

Pe baza elementelor avute la dispoziție, Comisia se opune cererii intentate de Republica Austria.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport la Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu art. 395.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim, doamna senator.

Proiectul de hotărâre se regăsește, de asemenea, în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci vă

3. Al treilea, Proiect de hotărâre referitor la pachetul privind standardizarea:

– Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE)

nr. 1.025/2012 în perioada 2013–2015 – COM(2016) 212 final;

– Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European: Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017 – COM(2016) 357 final;

– Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Standardele europene pentru secolul 21 – COM(2016) 358 final.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește, de asemenea, în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Popa Mihaela să ne prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport la pachetul privind standardizarea.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Vă

Continuăm dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, secțiunea a II-a.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat de la Ministerul Economiei Anca Chiser.

Microfonul 8, da? 9, mă scuzați.

## **Doamna Anca Magdalena Chiser** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri_ **:**

Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie crearea mijlocului legal de finanțare de la bugetul de stat a măsurilor de protecție a mediului menite să remedieze factorii de mediu prin aducerea acestora în limitele admise. Astfel, prin prezenta ordonanță, este reglementată modalitatea prin care statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care are sub autoritatea sa operatori economici responsabili cu gestionarea deșeurilor din industria extractivă și care nu pot îndeplini aceste obligații, să finanțeze, din fonduri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, măsurile necesare îndeplinirii obligațiilor de mediu.

Condițiile în care astfel de măsuri pot fi finanțate sunt: operatorul economic se află în procedura falimentului, deschisă potrivit legislației insolvenței aplicabile, sumele din fondul de garantare constituit pentru obligațiile de mediu nu sunt suficiente pentru realizarea măsurilor și s-a pronunțat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene o hotărâre de condamnare prin care s-a constatat neîndeplinirea obligațiilor de mediu prevăzute de art. 4 și art. 13 alin. (2) din Directiva 21/2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei nr. 35/2004 ori există iminența pronunțării unei astfel de hotărâri.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu se pune problema că nu susținem această propunere legislativă de aprobare a unei ordonanțe de urgență.

Se aude acum?

Cred că nu s-a auzit prima parte.

Aș fi avut doar de semnalat ministerului și Guvernului în ansamblu ipoteza că asemenea măsuri trebuie luate indiferent că există sau nu iminența unei sancțiuni ca urmare a unor decizii ale Curții Europene de Justiție. Ar trebui luate și dacă există deja decizii în acest sens, și nu numai în materie de industrie extractivă, ci cu privire la toate societățile la care statul are statut de acționar majoritar sau unic acționar, pentru că e vorba de obligații de mediu, e vorba de companii de stat, e vorba și de cele prelucrătoare și obligațiile de mediu nu țin cont de faptul că sunt respectate doar sub imperiul unor sancțiuni sau doar în anumite sectoare.

Eu sper că această măsură este una bună și aplicabilă și pentru companiile care, aflate în faliment sau doar în procedură de administrare judiciară, dar tot prin procedura Legii insolvenței, pot beneficia de acest sprijin prin care statul își achită obligațiile de mediu, fiind, repet, și acționar majoritar sau acționar unic, după caz.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mulțumim, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 5 octombrie 2016 în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru mediu au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumim, domnule senator.

Intervenții?

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc...

Vă rog. Microfonul 3.

Îmi cer scuze. Mai vreau să fac o precizare.

Am, în primul rând, în vedere și cazul de la Regia Autonomă de Activități Nucleare RAAN – Drobeta-Turnu Severin, care are un caz special în privința avizelor de mediu și a obligațiilor de mediu asumate de statul român.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice.

Vă rog, domnule senator Fifor. Microfonul central.

Domnule președinte, solicităm retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

La solicitarea liderului unui grup parlamentar, vă propun să votăm retrimiterea punctului 2 de pe ordinea de zi la comisie pentru două săptămâni.

Vă rog să votăm.

Votați, doamnelor și domnilor senatori, vă rog.

45 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedură.

Imediat!

Propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată. Pe procedură, domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte, în situația acestor cereri o minimă motivare este necesară.

Deci nu se poate, pur și simplu, trimite la comisie fără niciun fel de motiv, că așa apare în stenogramă, o asemenea lege.

Mulțumim, domnule senator.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta proiectul de lege.

Doamna secretar de stat de la Ministerul Agriculturii Daniela Giurcă.

Microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Daniela Giurcă** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul reglementează cadrul legal privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală, referitor la sistemul de colectare, transport și eliminare a acestora, prin definirea termenilor specifici, prin situația epizootiilor. În cazul în care apar focare de epizootii, prefectul exercită atribuțiile prevăzute la art. 26 alin. (5) și (5[3] ) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind situațiile de urgență.

Deșeurile de animale se neutralizează doar în unități autorizate și aprobate sanitar-veterinar în condițiile de mediu, în condițiile Ordonanței nr. 42/2004.

Temeiul legal pentru aplicarea normelor metodologice va fi prin hotărâre de guvern.

Și atât mai vreau să menționez: consiliul județean este responsabil pentru activitatea aceasta de neutralizare a cadavrelor de animale provenite din gospodăriile

crescătorilor individuali și asigură contractual, în condițiile legii, această activitate.

A fost necesară această ordonanță pentru a evita deschiderea acțiunii de infringement împotriva României, cu repercusiuni asupra producătorilor români.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură. Doamna președinte Silistru Doina. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să vă spun că la Comisia pentru agricultură am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru mediu, Comisia pentru administrație și Comisia pentru sănătate publică.

Iar comisia, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, a adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Intervenții, dacă sunt. Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule senator Bumbu, în calitate de inițiator, aveți cuvântul.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toate că suntem o țară aparent bogată în râuri interioare – și dau numai o cifră: aproape 70.000 de kilometri lungime –, constatăm, în ultima vreme, o agresiune fără seamăn asupra acvafaunei piscicole de pe aceste râuri interioare.

Noi, prin această inițiativă, am vrut să contribuim cu o picătură, și anume să-i dăm Ministerului Mediului un instrument, un mecanism prin care să poată suspenda, acolo și când este cazul, pescuitul pe o perioadă limitată de timp. Nu-mi pot închipui nici eu, nici ceilalți colegi inițiatori că Ministerul Mediului ar fi avut un astfel de mecanism și a asistat cu nonșalanță sau cu..., să nu spun alt termen, la ceea ce se întâmplă pe râurile interioare.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat în Ministerul Agriculturii Daniela Giurcă.

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Punctul de vedere al Guvernului este încă în lucru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură. Doamna președinte Doina Silistru. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am primit un aviz de la Comisia pentru mediu, aviz negativ.

Iar membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere, și aceasta pentru că, conform prevederilor art. 10 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, efortul de pescuit și alte măsuri de conservare a resurselor acvatice vii se fac prin ordin comun al ministrului agriculturii și al ministrului mediului.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnul senator Octavian Motoc. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Octavian Motoc:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să vin cu alte câteva argumente pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Problema menținerii la un nivel corespunzător a resursei acvatice vii nu este legată de pescuitul pe râurile interioare. Este, în primul rând, legată de activitatea de braconaj, care trebuie ținută în frâu, și de nivelul poluărilor, mai mult sau mai puțin accidentale. Acestea sunt lucrurile asupra cărora trebuie să intervenim cu toții, și în special ministerul de resort.

Aș dori să dau un exemplu. Știți foarte bine că, de câțiva ani, este oprit pescuitul la sturion, o specie, într-adevăr, pe cale de dispariție. Care este efectul? Efectul este acela că populația de sturioni este în continuare la un nivel destul de scăzut și că, de multe ori, se găsesc bucăți de pește cu cipuri chiar în farfuriile de ciorbă, în anumite locuri. Deci nu aceasta este modalitatea, prin care să oprești pescuitul, ci să populezi, să controlezi ca braconajul să fie la un nivel cât mai mic și poluarea să fie una extrem de redusă.

În același timp, dacă ne referim la nivelul acestei resurse acvatice vii, trebuie să se manifeste și rolul de a atrage atenția, atunci când este nevoie, asupra nivelului de poluare

a unor râuri, în așa fel încât peștele prins de cei care practică pescuitul sportiv să nu reprezinte un pericol la consum pentru persoanele care practică acest tip de sport.

Vă mulțumesc și

Mulțumim. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule Bumbu. Microfonul central.

Vreau numai să fac o precizare.

Noi nu am avut pretenția că am lămurit, că, prin această inițiativă, lămurim toate problemele din domeniu.

Am și spus: aducem o mică contribuție asupra unui domeniu. Dăm un instrument Ministerului Mediului.

Desigur că problemele sunt complexe. Dumneavoastră ați spus de sturionii din Deltă, că acolo vă interesează, și mai ales pescuitul profesional. Și aveți dreptate. Eu o să vă spun..., o să prezint o altă specie, lostrița, care era specifică râurilor noastre de munte, care a dispărut aproape în totalitate.

Este adevărat, problema este complexă și ne așteptăm de la cei implicați direct, în primul rând de la Ministerul Mediului, dar și de la cei implicați indirect, să vină cu soluții complexe. Noi am adus o pietricică, nu văd... la muntele de probleme. Nu văd cu ce deranjează dacă-i dăm acest instrument ministerului, pentru că, real, ministerul, dacă ar fi avut instrumentul, l-ar fi folosit. Nu putea să asiste la acest episod.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu. Microfonul central.

A! Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să fac o referire de principiu la problema care a fost ridicată prin propunerea colegului nostru, pe care, mă rog, nu aș fi înclinat să nu o votez, însă mi-a atras atenția punctul de vedere exprimat de Ministerul Mediului.

Și problema de principiu este următoarea: într-adevăr, legislația pe domeniu dă posibilitatea Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii să conlucreze și să restricționeze, în anumite perioade din an, o anumită resursă naturală din apele României sau, m-aș referi mai direct, din Delta Dunării, lacuri și canale.

Din păcate, deși Legea Rezervației Biosferei, nr. 82/1993, prevede că-n astfel de situații autoritatea este obligată a acorda și sume compensatorii pentru cei care pierd de pe urma restricției, având în vedere că în Deltă, de exemplu, sunt licențiați și autorizați peste 1.500 de pescari – vorbesc de pescuitul industrial. Este nevoie ca de fiecare dată când se simte necesitatea unei restricții și trebuie să încurajăm astfel de inițiative pentru a proteja anumite specii din resursa naturală a Deltei, întotdeauna restricția să fie însoțită și de o compensare, pentru că, vrem, nu vrem, peste 4.000 de oameni din Deltă trăiesc, de exemplu, numai din venitul care provine din pescuitul industrial.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Iovescu. Microfonul 3. Vă rog.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. N-aș fi vrut să intervin. De regulă, nu sunt pentru măsuri coercitive, dar m-a surprins declarația, luarea de cuvânt a domnului Motoc în care spunea că braconajul poate să existe... Și corupția poate să existe, la un nivel mai mic.

Nu. Aici trebuie să fim fermi. Braconajul trebuie eliminat total, nu trebuie să avem... Dumneavoastră o vedeți ca pe o măsură liberală; să mai lăsăm puțin liberalismul, să mai lăsăm puțin corupția.

Mulțumesc.

Domnule Iovescu, nu cred că a spus asta domnul senator. Mă obligați la un drept la replică. Microfonul central. Vă rog, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD vă solicită retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Două săptămâni, da?

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să votăm propunerea unui lider al Grupului PSD de retrimitere la comisie pentru două săptămâni...

Votăm și vă dau imediat cuvântul, domnule senator. 38 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea de retrimitere la comisie nu a fost adoptată.

Numărul minim de voturi era de 40.

Vom continua dezbaterile.

- Doriți să interveniți acum sau când încep dezbaterile? Acum.

Domnul senator Oprea Dumitru.

Vă rog. Microfonul central.

Nu este orientată către o anumită persoană sau către un grup politic, dar ar trebui să ne obișnuim să respectăm Regulamentul Senatului, care ne obligă atunci când dăm la comisie încă o dată o propunere legislativă să spunem și de ce. Fiindcă și ieri colegii de la... cei din Guvern ne-au întrebat: dar de ce? Și am dat din umeri.

Cred că trebuie să știe și dumnealor de ce s-a întors la comisie, astfel încât să-și poată face temele.

## Probabil domnul Iovescu n-a fost foarte atent.

În niciun caz, eu, ca președinte al Comisiei pentru mediu, nu pot să încurajez braconajul. Sunt însă conștient că braconajul nu poate dispărea cu desăvârșire. Ceea ce e de făcut este să-l aducem la nu nivel cât mai mic. Și, aici, organele abilitate ale statului trebuie să acționeze.

Am zis că modalitatea prin care putem să păstrăm un nivel acceptabil al resursei acvatice vii este aceea de a intensifica populările pe acele specii care sunt în pericol de dispariție și, pe de altă parte, să combatem braconajul până la un nivel corespunzător, nu să încurajăm braconajul.

Stimate domn, e o afirmație pe care n-am făcut-o și nu o voi face niciodată.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, aceasta având caracter organic.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

Domnul senator Marian Pavel dorește să facă un anunț, în calitate de vicelider.

Vă rog.

## Mulțumim.

Putem depăși momentul, având în vedere că propunerea de retrimitere la comisie nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne Tiberiu Trifan.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Începând cu anul 2014, România beneficiază de alocări anuale prin Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, conform calendarului financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne.

Pentru aceste două fonduri, Ministerul Afacerilor Interne a fost desemnat autoritate responsabilă.

Prin proiectul supus dezbaterii se propune introducerea în categoria beneficiarilor de majorări salariale acordate în conformitate cu Legea nr. 490/2004 și a personalului care îndeplinește atribuții de gestionare a celor două fonduri. Totodată, se instituie temeiul pentru emiterea de către MAI a unei hotărâri a Guvernului al cărei obiect de reglementare are în vedere stabilirea măsurilor necesare pentru acordarea majorării salariale personalului din cadrul structurilor menționate anterior.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 490/2004.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean.

Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele prezentate de Guvern și dezbaterea din comisie, care, în fond, vin să regleze un element de echitate în gestionarea fondurilor europene și la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială prezintă Senatului României spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Intervenții?

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

O problemă de principiu, nu neapărat o problemă legată de acest act normativ.

În momentul în care Guvernul tehnocrat și-a preluat mandatul, prima sau una dintre primele teme de dezbatere a fost legată de salarizarea din sistemul public, o nouă lege a salarizării, un nou concept privind bonusurile sau stimulentele în instituțiile publice, o nouă metodă de a intra în aceste instituții ca servant public, ca funcționar public.

Ne-am așteptat și am avut așteptări întemeiate față de acest Guvern în a regândi complet sistemul de salarizare.

Ce am constatat după aproape un an de zile? C ă săptămână de săptămână aprobăm ordonanțe sau votăm cu privire la ordonanțe de urgență care reglementează salariile din diverse instituții. Astăzi votăm despre Ministerul de Interne. Acum o săptămână am votat un act normativ care, deși reglementa altceva, avea, ca fond, salarizarea din sectorul viniviticol, acolo unde o instituție nu putea să-și ia bonusurile sau angajații dintr-o instituție nu puteau să-și ia bonusurile din fonduri europene din cauza legislației.

Săptămânile trecute am făcut 20 și ceva de cereri de informații publice către instituții publice din toată țara, ministere, prefecturi, instituții care gestionează fonduri europene, cu privire la salarizarea din... contabililor, să zic, o direcție, un serviciu care există în toate instituțiile publice. Și am primit răspunsurile.

Marja de salarizare sau limitele maxime și minime sunt de la 1.200 de lei la 8.000 de lei. 1.200 de lei este salariul unui contabil sau economist dintr-o instituție publică, numită autoritate publică locală, salariul minim, atât câștigă un contabil acolo, și 8.000 de lei la un minister, și 7.000 de lei la o altă instituție care gestionează fonduri europene, 6.700 de lei la o altă instituție.

Este incredibil. Acest Guvern a rezolvat toate problemele legate de salarizarea ministerelor.

Acest Guvern a...

Mă scuzați.

Acest Guvern a rezolvat toate problemele. Nu pe mine mă aplaudă. Stați liniștiți.

Am aflat și noi.

Mă speriasem, nu știam ce se întâmplă.

Acest Guvern a rezolvat toate aceste probleme și a rămas, în continuare, nerezolvată salarizarea la peste 3.000 de autorități publice locale, unde angajații lucrează pe salariul minim. Este incredibil. Eu m-aș fi așteptat ca, alături de aceste acte normative, Guvernul să vină inclusiv cu o propunere privind salarizarea în cadrul autorităților publice locale.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Doamna senator Câmpeanu Mariana. Microfonul central.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Stimați colegi,

Da, într-adevăr, are dreptate colegul meu. Există mari diferențe de salarizare între diverse instituții, între nivelul central și local.

Dar, dragi colegi, aceste diferențe le-am făcut noi în cei 27 de ani cât am guvernat, în diverse forme de guvernare, cu diverși miniștri și cu diverși parlamentari, care au votat diverse legi.

Deci nu putem să punem în cârca acestui Guvern faptul că există aceste decalaje, pe care, încă o dată spun, le-am făcut noi, nu ei. Prin toate ordonanțele de urgență pe care le-au luat au încercat să mai rezolve în cadrul unor ministere, cel puțin, la un moment dat, aceste decalaje de salarii. Aceasta este o problemă. A doua problemă. Fondurile europene și gestionarea lor și salarizarea celor care lucrează cu ele nu pot să intre într-o lege a salarizării unitare, așa încât nu este cazul să amestecăm lucrurile. Să votăm această propunere! A fost votată de comisie. Este și acordul Guvernului și cred că mai trebuie și acordul nostru.

## Mulțumim, doamna senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, Mihai Tomescu. Microfonul 10.

## **Domnul Mihai Tomescu** _– președintele Autorității_

## _Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne senatori,

## Stimați domni senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Motivul principal care stă la baza acestui punct de vedere constă în faptul că, anul acesta, Guvernul a elaborat un pachet antisărăcie, care conține o serie de măsuri destinate atât copiilor..., cât și copiilor cu dizabilități sau aflați în diferite situații de sărăcie, considerând că acestea reprezintă o măsură pozitivă de conectare a acestor copii la oportunități, oportunități educaționale, și, în consecință, respingem sau nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule președinte.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în considerare și avizele Comisiei pentru drepturile omului. De asemenea, a discutat foarte serios acest aspect, ținând cont și de măsurile din ultima vreme în materie, și, cu majoritate de voturi, supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim, domnule senator. Intervenții? Domnul senator Iovescu. Microfonul 3. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Am două dezamăgiri.

În primul rând, poziția Guvernului: Guvernul nu susține, Guvernul se gândește, Guvernul face.

Dumneavoastră credeți că este chiar așa o sumă mare alocația care, în urma acestei inițiative, ar fi de 125 de lei? Credeți că este o sumă chiar așa de mare la cât jaf se produce în România? Nu e deloc. Măsurile dumneavoastră nu știu când o să intre în... efectiv să-și producă efectul. Însăși această lege... Noi suntem doar prima Cameră sesizată, vine Camera Deputaților, probabil că la anul viitorii parlamentari o vor vota.

Și a doua dezamăgire este legată de inițiatori. Este o propunere așa bună, sper că nu au făcut-o în spirit populist, este o propunere pe care eu o s-o votez și îi îndemn și pe colegi să voteze. Și în tot ceea ce vrem să facem, și legat de acele mame cărora vrem să le dăm titlul de mamă eroină și să le dăm acea indemnizație, haideți, de fiecare dată, să ne referim la salariul minim pe economie, că asta este durerea oamenilor: este mult, mult prea mic.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Doriți să interveniți, doamna senator?

**Doamna Mariana Câmpeanu**

**:** Da.

Doamna senator Câmpeanu Mariana. Microfonul central, vă rog.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Nu știu cu ce l-am dezamăgit pe colegul meu, pentru că de-abia acum îmi exprim poziția față de această lege. Este o propunere făcută de colegii mei din Partidul Național Liberal și este clar că am s-o susțin. Și, mai mult decât atât, ați votat în acest Senat atâtea legi în care s-au tot dat cu mărinimie și pensii speciale, și tot felul de scutiri de taxe și impozite. Eu nu cred că acum vă veți opri tocmai la indemnizația pentru copii.

Și mă adresez, cu drag, colegilor mei de la PSD:

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative.

Propunerea are un caracter organic. Votul va fi săptămâna viitoare. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/18.X.2016

## Doamnelor și domnilor senatori,

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe toți colegii în sală. Mai dezbatem un punct de pe ordinea de zi și începem sesiunea de vot, așa cum am adoptat programul la început.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Ileana Ciutan, președintele Casei Naționale de Pensii Publice. Microfonul 9, doamnă.

## **Doamna Ileana Ciutan** _– președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator,

## Stimați domni senatori,

Guvernul nu susține acest proiect de lege, motivat de faptul că, pe de o parte, discutăm despre valorificarea venitului total brut realizat din venituri permanente și ocazionale dovedite cu acte, precum și a sporurilor de condiții speciale, sporuri care sunt nominalizate în propunerea legislativă.

În prezent, principiul de bază al Legii nr. 263 este cel al contributivității, conform căruia pensia se stabilește în funcție de perioada de contribuție și de nivelul veniturilor realizate. În această situație, discutăm de venituri ocazionale asupra cărora, de obicei, nu au fost plătite contribuții, iar sporurile nominalizate în propunere sunt mai puține decât cele care există în acest moment reglementate în articolul 127 din normele de aplicare a Legii nr. 263, Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, unde sunt nominalizate sporurile care se valorifică – și sunt mult mai multe decât cele limitativ trecute în propunerea de lege. Și aș vrea să nominalizez numai câteva dintre ele: sporul pentru condiții deosebite, sporul de șantier, sporul de noapte, indemnizația de conducere, care nu au fost considerate sporuri ce pot fi valorificate la stabilirea, respectiv recalcularea pensiei.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, în urma analizei, a rezultat faptul că această propunere ar duce, de fapt, la restricționarea bazei de calcul a pensiei și la un cuantum mai mic al acesteia, membrii comisiei nu au fost de acord cu această propunere și supun dezbaterii și adoptării Senatului României raportul de respingere al acesteia.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Propunerea are caracter organic, ea va fi votată săptămâna viitoare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă propun să trecem la sesiunea de vot final pentru inițiativele pe care le-am dezbătut astăzi și au avut caracter ordinar.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost

- adoptat.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

Acestea au fost proiectele aflate la vot final.

- Continuăm dezbaterile de pe ordinea de zi.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere. Doamna secretar de stat în Ministerul Sănătății, doctor Corina Pop.

Microfonul 8, vă rog.

Merge, merge, doamnă.

## **Doamna Corina Silvia Pop** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Este pornit?

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului se află în faza de elaborare, în curs de elaborare. În acest moment, Ministerul Sănătății însă susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5.09.2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și care sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Doamnelor și domnilor senatori, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă cer acordul să modificăm programul și să facem vot după fiecare inițiativă care are caracter ordinar și pe care reușim să o dezbatem astăzi.

Vă rog să fiți de acord cu această modificare de program. Am deschis votul.

60 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Modificarea programului a fost aprobată.

Continuăm atunci cu punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Raportul, cu amendamente, a fost adoptat.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschide dezbaterile generale

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bereanu Neculai.

Microfonul 5, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu această inițiativă legislativă care are ca obiect de reglementare completarea alin. (2) al art. 230, astfel încât aceasta să dea posibilitatea tuturor asiguraților să poată beneficia de rambursarea ulterioară a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investigațiile de care au nevoie din cadrul pachetului de servicii medicale de bază pentru specialitățile paraclinice la care au fost îndreptățiți, fără plata contribuției personale. Această plată să fie rambursată în termen de 60 de zile de la efectuarea plății.

## Stimați colegi,

În momentul de față, în România avem două categorii de asigurați: unii care merg la clinica particulară sau la o clinică și beneficiază de serviciile medicale, astfel încât... plătite de Casa de Asigurări de Sănătate, iar unii ajung la acele clinici medicale și constată că contractul, acea... nu mai există acea parte financiară pentru a-și efectua în acea lună plățile pentru decontarea cheltuielilor și sunt nevoiți să se programeze la două luni, la trei luni să-și facă analizele medicale sau să facă plata acestor analize medicale. Și venim în sprijinul celor care sunt bolnavi, merg să-și facă analizele medicale, fac plata pe loc, astfel încât să fie o echitate între asigurații din această țară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere. Doamna secretar de stat de la Ministerul Sănătății, doctor Corina Pop.

Microfonul 8.

Vă rog.

## **Doamna Corina Silvia Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă de completare a alineatului... a art. 230 din Legea nr. 95/2006 nu prevede însă cine rambursează cheltuielile, condițiile în care se realizează această rambursare...

Vă rog să păstrăm liniștea în sală, domnilor senatori. Mă scuzați.

Continuați, doamnă.

Vă rog. ...precum și sursa de finanțare.

De asemenea, menționăm că rambursarea nu poate fi efectuată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, deoarece casele de asigurări încheie contracte cu furnizorii pentru serviciile paraclinice pentru furnizarea de servicii și pentru plata acestora.

Având în vedere aceste aspecte, Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator Luchian.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind asigurarea calității în sistemul de sănătate.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul...

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. De asemenea,

doamna secretar de stat Corina Pop, Ministerul Sănătății. Microfonul 8.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății susține această propunere legislativă, însă punctul de vedere al Guvernului se află în faza de elaborare.

Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5.10.2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul central. Vă rog.

Încep cu o experiență trăită de mine în Statele Unite.

Un incident foarte dur și am beneficiat de servicii la simplul apel la 911, care a antrenat întregul mecanism.

Nu m-a întrebat nimeni dacă persoana din preajma mea are asigurare. Întrebarea era: cum să-i poată salva viața? Iar banii au fost recuperați ulterior, căutând procedurile de acoperire, ceea ce solicită și colegii noștri.

Înainte de toate este viața omului, după care recuperarea sumelor pe o procedură normală.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă propun să trecem la votul propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumim, doamna ministru.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator Luchian.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5.10.2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamente admise.

Vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii nu sunt prezenți. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat András Király, Ministerul Educației.

Microfonul 9.

Vă rog.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu a formulat un punct de vedere, iar Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în competențele sale, limitate în această problemă, are un punct de vedere negativ, din următoarele motive: prezenta propunere se referă la pensionarea personalului de cercetare și dezvoltare din România.

Conform prevederilor art. 289 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, iar Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare, cu modificările și completările ulterioare, ca și Legea educației, prevede excepții cu privire la vârsta standard de pensionare.

Din aceste motive, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice consideră că, în primul rând, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este instituția care are atribuții cu privire la stabilirea excepțiilor privind vârsta de pensionare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul senator Dumitru Oprea.

Microfonul 7.

Vă rog.

În ședința din 5 octombrie 2016, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, întrucât vârsta standard de pensionare, conform legii, este de 65 de ani pentru bărbați, 63 de ani pentru femei.

În Legea educației figurează 65 de ani, iar propunerea făcută de domnul Pambuccian Varujan are, într-un fel, așa cum a prezentat și reprezentantul Ministerului Educației – punctul de vedere –, o justificare.

Așadar, raportul la propunerea făcută este unul de respingere.

Mulțumesc. Intervenții? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central.

Vă rog.

Stimați colegi,

Acesta este un exemplu foarte elocvent despre ce se întâmplă atunci când, prin tot felul de legi speciale sau statute speciale, încercăm să denaturăm anumite prevederi din legi de bază ale acestei țări, și mă refer la Legea pensiilor.

Așa cum vă spuneam și data trecută, când s-a discutat un anumit statut aici, nu este normal ca aceste legi să aibă alte prevederi decât cele din legea de bază a pensionărilor. Inclusiv se pot trece acolo și excepții, așa cum și sunt.

Iată că ajungem la un paradox sau la o situație de neînțeles, pentru că Legea pensiilor este foarte clară. Vârsta standard este 65 de ani. Pentru femei este 63, dar se ajunge la această vârstă în 2030, deci etapizat, și, separat de aceasta, se prevede că pot să iasă cu 5 ani mai devreme la pensie. Deci este mult mai favorabilă decât toate aceste încercări care se fac prin diverse legi și statute, fără să se cunoască principiile de bază ale Legii pensionărilor.

De aceea, vă propun să votați acest raport de respingere și să fiți atenți de fiecare dată, la toate comisiile, acolo unde se prevăd alte vârste de ieșire la pensie sau alte prevederi legate de alte legi de bază ale societății, pentru că sunt legi care nici nu mai trec pe la Comisia pentru muncă, așa cum a fost și cu statutul special al feroviarilor. Trece pe la Comisia pentru industrii sau pe la Comisia economică, care nu cunosc legile din legislația muncii.

Ca atare, vă rog să acordați atenție atunci când apar astfel de prevederi și eu cred că toate aceste legi ar trebui să treacă pe la Comisia pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Mulțumim. Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi săptămâna viitoare.

Propunerea are caracter organic.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere. Domnul secretar de stat András Király, Ministerul Educației.

Microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Inițiatorii propunerii legislative prevăd că Academia de Științe Manageriale din România este continuatoarea în drepturi și preia tradițiile științifice ale Institutului Român de Organizare a Muncii, înființat în anul 1927, și a Societății Academice de Management din România, înființată în 2007. Noi considerăm... Guvernul și ministerul consideră că Academia de Științe Manageriale din România, care ar fi o instituție sau ar dori să fie o instituție cu personalitate juridică de drept public, nu poate fi continuatoarea în drept a unei asociații de drept privat.

În prezent, Societatea Academică de Management din România nu a fost desființată, își continuă activitatea.

Considerăm că înființarea ASMR-ului, în condițiile în care statutul acesteia ar fi de instituție publică, ar determina un impact suplimentar asupra cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, care nu a fost evaluat și prezentat în expunerea de motive.

Din aceste considerente, punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul senator Dumitru Oprea.

Microfonul 7.

Vă rog.

Alături de punctul de vedere al Guvernului, am avut punctele de vedere ale Comisiei economice, industrii și servicii și ale Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică, ce au transmis avize negative.

Cuplându-se cu inadvertențele privind statutul juridic al organismelor enunțate din secolul trecut până astăzi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, legea fiind una ordinară. Senatul e prima Cameră.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative și vă propun să

Propunerea legislativă este respinsă. Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie. Am verificat cvorumul și mai devreme, împreună cu domnii secretari. Suntem 54, așa prevede și pe vot. Cvorumul de ședință nu mai este întrunit de câteva minute și vă propun să sistăm lucrările plenului Senatului, să închidem ședința, având în vedere că nu avem cvorumul legal de lucru.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943896]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 145/18.X.2016 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei