Ștefan Mușoiu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea de astăzi se intitulează „30 de ani de la deschiderea drumului spre libertate”.

Dragi colegi*,

Peste câteva zile se vor împlini 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, cel mai important eveniment din istoria recentă a României, moment care a transformat din temelii societatea românească, antrenând-o pe un drum nou. Revoluția română din ʼ89 a creat premisele împlinirii speranțelor românilor după 50 de ani de dictatură.

Revoluția noastră a fost cea mai curajoasă revoluție anticomunistă din toată Europa, încă de la începuturile sale în eroica Timișoară și până la triumful ei în Piața Palatului din București.

Scânteia Revoluției a fost aprinsă în 15 decembrie 1989 la Timișoara. O zi mai târziu, sute de oameni au avut curajul să iasă în stradă și să protesteze împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Tot atunci s-a scandat pentru prima dată „Jos Ceaușescu!” și „Libertate!”. Mulți dintre acei oameni au căzut răpuși de gloanțe, dar și mai mulți au reușit să trimită comunismul pe un drum fără întoarcere.

22 decembrie 1989 este ziua în care Revoluția a învins. Dar războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne, din păcate, și astăzi, cel puțin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae și Elena Ceaușescu, prinși la Târgoviște, au fost executați în urma unui proces sumar, judecat de un tribunal militar.

Deși câștigarea libertății și a democrației a fost plătită cu jertfe, prea multă lume a uitat deja. Poate prea repede, poate prea ușor martirii libertății au ieșit din viețile noastre, fiind trimiși în ceața istoriei. Tocmai de aceea, în fiecare decembrie e timpul să ne plecăm capul și să ne gândim, o clipă măcar, la cei ce nu mai sunt, la eroii Revoluției, și să le aducem un omagiu.

Evidențierea succeselor obținute de România în plan politic, economic și social reprezintă, până la urmă, opera tuturor forțelor politice și a eforturilor tuturor cetățenilor români, însă nu ne scutește de o analiză critică a situației României de azi, care îi prefigurează soarta celei de mâine. România de astăzi nu este încă ceea ce ne-am dorit să fie acum 30 de ani.