Simina-Geanina-Daniela Tulbure

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Elevi români străluciți peste hotare, în derivă în țara natală”.

Cătălina, o tânără cu perspective, mi-a spus: „M-am întors la studii în România în 2015, urmând să continui clasa a X-a, după 9 ani de școlarizare în Italia. Integrarea mea a fost grea la început, neavând la bază nicio formare în limba română, ci doar limba vorbită acasă. Nu mi se pare normal să fac pregătiri în particular pentru a putea trece clasa sau pentru a susține examenul de bacalaureat.”

Cum poate sistemul românesc să transforme un elev eminent într-unul aproape repetent?

Statisticile inspectoratelor școlare județene ne arată că în anul 2019 aproape 10.000 de elevi români s-au întors acasă; în anul 2020 tot 10.000; iar în anul 2021 aproape 11.000. Acestea sunt datele oficiale.

Ce facem ca să-i ajutăm pe elevi să fie integrați sau reintegrați în sistemul românesc de învățământ?

De exemplu, Irina, o mamă din Marea Britanie, mi-a spus despre fiul său, Matei – acesta ar urma să fie clasa a III-a, dacă se întoarce din Marea Britanie și vine în România, în sistemul de învățământ românesc. Matei ar putea să urmeze cursuri intensive de limbă română și civilizație, în școala românească, pentru a se putea integra mai bine, ca să evite bullyingul, din cauza pronunției și din cauza gramaticii.* Fiindcă, deși vorbesc limba română acasă, acești copii, în ceea ce privește partea gramaticală și de semantică, încă au parte de foarte multe lipsuri. Și, atunci, aceste cursuri vin într-o grupă de acomodare, cursuri care ar trebui să fie implementate în sistemul românesc de învățământ, ca să poată să fie integrați în școală.