Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 mai 2018
procedural · respins
Cristian Ghica
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se numește „Statul de drept ca antidot la migrația forței de muncă”. ## Stimate colege,
## Stimați colegi,
România are o problemă demografică ce se agravează pe an ce trece. Suntem în plin declin demografic, cu 100.000 de oameni mai puțini în țară în fiecare an, și asta nu doar din cauza ratei scăzute a natalității. Anual, zeci de mii de români părăsesc țara. Avem o diferență de cel puțin 2 milioane de locuitori – după unele surse de 4 milioane – între populația înregistrată și populația reală a României. Asta în timp ce diaspora românească numără undeva la 10 milioane de persoane, majoritatea stabilite în Uniunea Europeană.
Recent a ieșit un nou studiu, finanțat din fonduri europene, despre emigrația românilor. Conform acestui studiu, jumătate dintre tinerii români plănuiesc să părăsească țara în următorii cinci ani, iar un sfert – rețineți, un sfert – vor să plece în anul care vine.
Vă spun sincer că am fost cel puțin surprins, ca să nu spun șocat, de acest lucru. Declinul demografic al României cred că este clar pentru toată lumea, dar pentru ca jumătate din persoanele tinere să-și dorească să emigreze trebuie să fie ceva fundamental în neregulă cu această țară. Și iată că este. Pe lângă motivele pe care le cunoaștem, salarii mai bune și oportunități mai multe, o mare parte dintre românii tineri au motivat dorința de a pleca spre vest prin felul în care funcționează instituțiile statului. Deci permiteți-mi să repet din nou, vă rog: românii emigrează din cauza felului în care funcționează instituțiile statului român.
## Stimate colege,
## Stimați colegi,
Aceasta este aproape o tragedie națională. Doar pe vremea comunismului oamenii încercau să scape cu orice preț din România din cauza instituțiilor. Într-o țară cu o populație care îmbătrânește rapid, în care majoritatea oportunităților sunt în mediul urban, o țară cu salarii mici, dar lipsuri semnificative în forța de muncă, neîncrederea poate fi ultima picătură pentru acea jumătate dintre românii tineri care declară că vor să părăsească țara. Și, conform aceluiași studiu, o mare parte din ei sunt români educați, de cele mai multe ori mai educați decât imigranți comparabili din alte state estice.
Acești români sunt educați în sistemul public, sunt oameni în care România a investit bani și care, în loc să returneze înzecit acea investiție, contribuind la dezvoltarea țării, sunt forțați să plece. Riscăm să pierdem orice urmă de avantaj competitiv pe care-l mai avem în sectoarele de producție și IT și să devenim exclusiv o economie de consum.
Trebuie să schimbăm urgent această percepție asupra instituțiilor statului. Avem nevoie de consolidarea statului de drept – de stat de drept, de justiție și de încredere în puterea legislativă. Avem nevoie de programe care să transforme acești potențiali emigranți în antreprenori și forță de muncă activă. Trebuie să facem demersuri imediate, demersuri necesare pentru a opri această emigrație bazată pe neîncredere. Altfel, într-un an riscăm să avem cu un sfert mai puțini tineri. Nu ne mai permitem nici guverne de sacrificiu, nici haos instituțional. Dispariția unei întregi generații e o problemă gravă, o problemă imediată și una fără culoare politică.