Stenogramă plen

## **Domnul Cornel Popa:**

## Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 9 mai 2018...

, 16 mai, da. Rectific, de astăzi, 16 mai 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: domnul senator Marian Pavel și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

O să o rog să poftească la microfon pentru început pe doamna senator Federovici.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi: „Toate cazurile punctuale din sistemul bugetar vor fi soluționate astfel încât toți angajații vor avea o creștere a veniturilor nete față de momentul în care PSD a preluat guvernarea”.

Distinse colege și distinși colegi,

Este pentru prima dată când angajaților din sistemul bugetar li s-a propus o lege clară și coerentă, cu măsuri concrete de creștere a veniturilor pentru toate categoriile socioprofesionale. Cu toate că au fost înregistrate câteva probleme în anumite domenii de activitate în ceea ce privește reforma salarială, Guvernul a identificat soluția care va rezolva toate cazurile punctuale din sistemul de stat, nu doar pe cele ale personalului auxiliar din sănătate. Astfel, toți bugetarii vor avea o creștere a veniturilor nete față de momentul în care PSD a preluat guvernarea.

În acest sens, Executivul va adopta săptămâna aceasta o ordonanță de urgență care va reglementa toate situațiile care au generat anumite nemulțumiri în ultima perioadă. Practic,

vor crește salariile tuturor celor care în acest moment au venituri nete mai mici față de 1 ianuarie 2017. Cadrul legal va excepta un număr foarte restrâns de bugetari de lux, care aveau venituri exagerate, care depășeau cu mult grila de salarizare.

De fiecare dată, coaliția de guvernare PSD–ALDE s-a pus la masă cu sindicatele, cu patronatele și cu reprezentanții fiecărui domeniu public de activitate, pentru a discuta și a propune soluții la cazurile punctuale prin care au fost afectate veniturile anumitor categorii de salariați, astfel încât să nu aibă de suferit nicio persoană.

De fiecare dată, PSD și-a arătat toată deschiderea și disponibilitatea pentru o colaborare directă și constructivă, care să facă posibile implementarea programului de guvernare propus românilor la finalul anului 2016, precum și promovarea unei agende europene ambițioase pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene, la începutul anului 2019.

Este primul program de guvernare prin care a început în mod real să se reducă din decalajul față de celelalte state din Uniunea Europeană. În același timp, interesul Guvernului a fost acela de a scădea nivelul fiscalității, astfel încât să se dea un impuls antreprenorilor și mediului de afaceri din România. Politica economică și socială a guvernării a adus în mod real mai mulți români în clasa de mijloc și a redus gradul de sărăcie. Este o realitate atestată de Eurostat, care demonstrează că unul dintre angajamentele politice esențiale asumate de PSD se îndeplinește.

Sărut mâna! Mulțumim, doamna colegă Federovici. Îl rog să poftească la microfon pe domnul președinte Băsescu Traian, domnul senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor senatori,

Am de făcut o declarație și nici măcar nu i-aș spune politică, chiar dacă așa se numește acest moment al Senatului. Este o declarație despre justiție și despre nevoia de a pune capăt falsurilor din justiție și judecății fără probe.

În primul rând, plec de la premisa că avem nevoie urgentă de desecretizarea protocolului SRI–Înalta Curte de Casație și Justiție. Sigur, doamna președinte Tarcea ne vorbește despre eforturile dânsei pentru desecretizare, dar, până când nu va fi public acest protocol, nu vom înțelege mecanismele prin care unele complete de judecată condamnă, așa-numitele canale ale instanțelor.

Aș pleca de la un document care a fost reprodus de presă ieri – o adresă a DNA-ului către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care i se cerea, prin care răspundea DNA-ul la întrebarea dacă într-un dosar penal a fost implicat SRI-ul.

Și răspunsul suna cam așa: „DNA a răspuns judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind colaborarea cu SRI. Referitor la cooperarea dintre DNA și SRI în instrumentarea dosarului nr. (...), menționăm că sprijinul concret furnizat de SRI a constat în furnizarea de informații cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. Aceste informații nu au fost folosite ca probe și nu au stat la baza actului de sesizare a instanței de judecată.”

Un alt lucru pe care-l spune DNA-ul este că „sprijinul acordat de SRI către DNA s-a realizat în aplicarea următoarelor dispoziții legale...” și înșiră DNA-ul Legea nr. 304/2004 ca izvor al cooperării DNA–SRI, mai menționează Ordonanța de urgență nr. 43/2002 privind DNA-ul, mai menționează DNA-ul, ca probă a legalității acțiunilor sale, Legea nr. 14/1992 și Codul de procedură penală, făcând o adevărată pledoarie cu privire la legalitatea cooperării SRI–DNA.

În mod categoric, eu nu contest că SRI-ul este obligat să pună la dispoziția organelor de anchetă informațiile pe care le culege în activitatea sa. Dar, înainte de a trece mai departe, vreau să citesc un articol din Legea nr. 182, care spune așa: „Nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informații de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte.”

Și noi vă mulțumim, stimate coleg. Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să poftească la microfon, nu înainte să le mulțumesc pentru înțelegere colegilor Marciu și Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se numește „Statul de drept ca antidot la migrația forței de muncă”. ## Stimate colege,

## Stimați colegi,

România are o problemă demografică ce se agravează pe an ce trece. Suntem în plin declin demografic, cu 100.000 de oameni mai puțini în țară în fiecare an, și asta nu doar din cauza ratei scăzute a natalității. Anual, zeci de mii de români părăsesc țara. Avem o diferență de cel puțin 2 milioane de locuitori – după unele surse de 4 milioane – între populația înregistrată și populația reală a României. Asta în timp ce diaspora românească numără undeva la 10 milioane de persoane, majoritatea stabilite în Uniunea Europeană.

Recent a ieșit un nou studiu, finanțat din fonduri europene, despre emigrația românilor. Conform acestui studiu, jumătate dintre tinerii români plănuiesc să părăsească țara în următorii cinci ani, iar un sfert – rețineți, un sfert – vor să plece în anul care vine.

Vă spun sincer că am fost cel puțin surprins, ca să nu spun șocat, de acest lucru. Declinul demografic al României cred că este clar pentru toată lumea, dar pentru ca jumătate din persoanele tinere să-și dorească să emigreze trebuie să fie ceva fundamental în neregulă cu această țară. Și iată că este. Pe lângă motivele pe care le cunoaștem, salarii mai bune și oportunități mai multe, o mare parte dintre românii tineri au motivat dorința de a pleca spre vest prin felul în care funcționează instituțiile statului. Deci permiteți-mi să repet din nou, vă rog: românii emigrează din cauza felului în care funcționează instituțiile statului român.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Aceasta este aproape o tragedie națională. Doar pe vremea comunismului oamenii încercau să scape cu orice preț din România din cauza instituțiilor. Într-o țară cu o populație care îmbătrânește rapid, în care majoritatea oportunităților sunt în mediul urban, o țară cu salarii mici, dar lipsuri semnificative în forța de muncă, neîncrederea poate fi ultima picătură pentru acea jumătate dintre românii tineri care declară că vor să părăsească țara. Și, conform aceluiași studiu, o mare parte din ei sunt români educați, de cele mai multe ori mai educați decât imigranți comparabili din alte state estice.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul coleg Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației: „Despre Nichifor Crainic și mândria primăriței Lucia Andrei din Bulbucata, județul Giurgiu”.

Comuna Bulbucata, din județul Giurgiu, are 1.396 de locuitori, care trăiesc în satele Bulbucata, Teișori, Făcău, Coteni, două grădinițe, o școală și 84 de elevi și preșcolari. La 32 de km de București, străbătută de apele râului Neajlov, are o suprafață de 2.800 de ha, dar și pământ bogat, cu păduri, trei bălți, conace și un mare tezaur turistic, neexploatat. Se pot construi pensiuni și locuri pentru petrecerea timpului liber, generatoare de locuri de muncă, deoarece lipsa locurilor de muncă face ca circa 100 de persoane să beneficieze și anul acesta de venituri din ajutorul social.

Consiliul local ales în 2016 cuprinde șase consilieri de la PSD și câte un consilier de la partidele ALDE, PNL și PSR.

Doamna profesor Lucia Andrei, de la PSD, este primarul comunei din anul 2012. În anul 2016 a câștigat alegerile locale cu 72,73% – 779 de voturi. Primii doi ani din primul mandat i-au fost blocați, pentru că i-a dedicat stingerii datoriilor de peste 4,2 miliarde de lei și rezolvării încurcăturilor vizând situația fondului funciar, toate moștenite de la vechea administrație.

Cu sprijinul consiliului județean, de la preluarea mandatului de primar s-a asfaltat DJ 411 de la intrarea în comună până la ieșire.

Cu sprijinul consiliului local și cu sume din fondurile locale:

– s-au reparat toate drumurile comunale, circa 5 km;

– s-a amenajat un teren de sport al comunei și s-a construit un nou teren de fotbal, sintetic, în curtea școlii;

– a fost renovată biserica de la Velea, care arsese, fiind atrase și sponsorizări și donații.

Prin programul POR a fost igienizată și reabilitată termic și a fost achiziționat mobilier modern pentru Școala Generală „Nichifor Crainic”.

Prin AFIR au fost restaurate monumentele istorice ale comunei și s-a construit o grădiniță nouă în satul Teișori.

„Apele Române” a efectuat lucrări de regularizare a râului Neajlov pe 2 km în aval de satul Bulbucata, urmând să se efectueze și 1,5 km în amonte.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Transportul public, traficul auto și poluarea – provocările marilor centre urbane”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Primele 8–10 orașe din țară ca mărime, adică marile centre urbane, se confruntă cu trei mari provocări, aflate în strânsă legătură una cu alta: transportul public, traficul auto și poluarea. Acestea trei influențează, în mod clar, calitatea vieții.

Transportul public se află încă în plin proces de tranziție. Avem orașe care au un parc auto îmbătrânit, cu mijloace de transport ce ar fi trebuit de mult timp casate. Exercițiul financiar precedent a permis administrațiilor locale să atragă fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea infrastructurii căilor de rulare a tramvaielor și modernizării suprafețelor carosabile.

Ne aflăm însă la jumătatea drumului. Companiile de transport public local au în continuare nevoie de fonduri pentru dotări. Ca ordin de mărime, un autobuz diesel nou costă între 150.000 și 200.000 de euro, unul electric – spre 400.000 de euro, iar un tramvai ajunge la sume cuprinse între 1,5 și 2 milioane de euro. Este nevoie, așadar, de investiții importante pentru a asigura în marile orașe un transport public modern, rapid, ecologic, confortabil și mai ales predictibil.

În plus, vorbind de aglomerări urbane, transportul în comun trebuie să aibă dimensiune metropolitană, adică să asigure o bună conectivitate cu localitățile limitrofe. Pariul pe mijloace de transport de mare capacitate, electrice sau hibride, ar trebui să fie cel câștigător.

Traficul auto aglomerat, sufocant chiar, este și o consecință a ineficienței sistemului public de transport. Numărul mare de mașini aflate în circulație reprezintă și un reper al aspirației românilor de a căpăta mobilitate și chiar un indicator al creșterii nivelului de trai. Sunt și cauze obiective, străzile orașelor fiind subdimensionate, realizate cu zeci de ani în urmă, când puțini puteau anticipa o astfel de evoluție. Accidentele auto, precum și creșterea indicatorilor de poluare

sunt dintre cele mai grave efecte ale unui volum mare de trafic urban. Construirea de pasaje sub și supraterane, lărgirea de străzi, precum și amenajarea de noi locuri de parcare sunt doar câteva soluții de bun-simț, dar care vin cu costuri destul de mari. În paralel, ar trebui încurajată achiziția de mașini electrice și hibride, laolaltă cu realizarea de noi puncte de încărcare a acumulatorilor.

## Vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și pe domnul ministru Bodog Florian Dorel să se pregătească.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

În urmă cu o săptămână, România a primit o veste extraordinară. Consiliul Mondial al Monumentelor și Siturilor – ICOMOS, cel mai prestigios for al experților internaționali din domeniul patrimoniului și organismul raportor pentru UNESCO, a recomandat înscrierea Roșiei Montane pe Lista patrimoniului mondial. Decizia va fi luată de către Comitetul patrimoniului mondial la cea de-a 42-a reunire a acestuia, programată să aibă loc între 29 iunie și 2 iulie la Manama, în Bahrain.

„Situl de la Roșia Montană găzduiește cel mai semnificativ, extins și diversificat complex de mine de aur descoperite până în prezent în lume”, este opinia experților internaționali ai ICOMOS. E o opinie care confirmă, dincolo de orice tăgadă, ceea ce au arătat și specialiștii români care nu s-au lăsat cumpărați în ultimele decenii de zecile și sutele de milioane de dolari pompate de compania minieră în cumpărarea conștiințelor și a deciziilor politice în România. În același timp, recomandarea făcută de ICOMOS reprezintă o victorie uriașă a societății civile, care s-a implicat în susținerea includerii sitului de la Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO.

Din păcate, cu câteva excepții, care se pot număra, fără nicio exagerare, pe degete, politicienii autohtoni au cel mai mic merit în această victorie. În cele câteva săptămâni care au mai rămas până la decizia Comitetului patrimoniului mondial, clasa politică are însă șansa – și subliniez, ultima șansă – de a spăla această rușine, pentru că recomandarea experților ICOMOS are nevoie de confirmare la reuniunea UNESCO de la Manama. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple e necesar un efort diplomatic fără pauză de respirație până la sfârșitul lunii iunie.

Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Delegația permanentă a României la UNESCO, Institutul Cultural Român și Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO au obligația de a se implica, măcar pe ultimii metri ai unui maraton epuizant, în susținerea societății civile autohtone, care a dus până acum greul luptei pentru includerea Roșiei Montane în Lista patrimoniului mondial. E un moment în care toți ambasadorii politici și culturali ai României, oficiali și informali, trebuie să dovedească faptul că reprezintă cu adevărat interesele cetățenilor români în lume.

Îl rugăm pe domnul ministru Bodog Florian Dorel să poftească la microfon și pe domnul Trufin să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Familia trebuie să rămână temelia societății românești”.

## Stimați colegi,

În această declarație politică aș dori să marchez Ziua internațională a familiei, eveniment celebrat din 1995 încoace pe data de 15 mai, pentru a sensibiliza opinia publică și pentru a sublinia importanța crucială a instituției familiei, în condițiile în care ultimele decenii, la nivel social, ne-au adus o îndepărtare față de valorile acesteia.

Deși dinamica și structura familiei au cunoscut schimbări evidente, datorită influențelor globale de modernizare și evoluției demografice, este foarte important să recunoaștem în continuare familia ca unitate de bază a societății. Mottoul din acest an propus de Organizația Națiunilor Unite pentru evenimentele dedicate Zilei familiei este „Familiile și societățile incluzive”. Prin aceasta ONU dorește să exploreze rolul familiei și al politicilor pentru familie la nivel global, în vederea promovării unei societăți pașnice, sustenabile și incluzive pentru toți.

După cum menționam anterior, susțin cu tărie faptul că familiile sunt nucleul de bază al societății. Fiecare dintre noi ne-am născut într-o familie și ne-am petrecut cei mai importanți ani din dezvoltarea noastră personală în căminele construite cu iubire și trudă de părinții noștri. Deși fiecare familie este diferită, atât în țara noastră, cât și la nivel global, astăzi este un prilej ideal pentru a sărbători toate aceste culturi și moduri de interacțiune diferite. Totodată, este un moment în care putem încetini ritmul accelerat impus

de societatea modernă pentru a petrece puțin mai mult timp alături de familiile noastre.

Familia are un rol esențial în societate, asigurând bunăstarea membrilor ei, ocupându-se de educația și socializarea copiilor și tinerilor, îngrijindu-i deopotrivă atât pe cei mici, cât și pe cei vârstnici, contribuie astfel la bunăstarea în ansamblu a unei societăți. Ea are, de asemenea, un rol esențial în asigurarea sănătății copiilor prin oferirea de suport afectiv, îngrijire medicală preventivă sau tratament atunci când aceștia sunt bolnavi. În acest sens, dragi colegi, consider că este extrem de important nu doar să oferim declarații de susținere în sensul protejării familiei, ci să și acționăm în acest sens, dezvoltând politici publice și programe sociale care să asiste părinții din toată România în îndeplinirea acestui rol crucial pe care îl au în nucleul familial.

## Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Trufin Lucian să poftească la microfon și pe doamna colegă, doamna senator Dinu Nicoleta Ramona să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Secvențe din politica românească de secol XXI: puiul și porcul, la Curtea Constituțională”.

## Stimați colegi,

Sprijinirea sectoarelor de producție deficitară din economia agroalimentară din țara noastră reprezintă un obiectiv major din programul de guvernare susținut de Partidul Social Democrat și implementat de Guvernul României.

În toamna anului trecut, Parlamentul Românei a votat două proiecte absolut necesare pentru fermierii din sectorul de creștere a păsărilor, precum și pentru cei din sectorul creșterii suinelor, și anume Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol și Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.

Aceste proiecte au fost adoptate de Camera Deputaților în decembrie 2017, ele fiind retrimise spre reexaminare de președintele republicii, domnul Klaus Iohannis, acesta invocând prevederile OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Parlamentul a reanalizat cele două proiecte și, în 18.04.2018, ele au fost adoptate în Camera Deputaților, fiind trimise la promulgare. Doar că, în data de 8 mai, Președintele României a sesizat Curtea Constituțională pe ambele legi, lucru ce amână din nou implementarea prevederilor acestor legi absolut necesare pentru sectoarele de producție la care fac referire.

Stimați colegi,

Personal am semnat proiectele legislative alături de toți colegii parlamentari PSD, am susținut și votat în Comisia pentru agricultură din Senatul României, al cărei secretar sunt, am comunicat public potențialilor fermieri beneficiari prevederile actelor normative. Este inadmisibil ca aceste proiecte de legi să fie întârziate doar din dorința unui om de a împiedica prin orice mijloc ducerea la îndeplinire a programului de guvernare PSD.

De la această tribună, doresc să-i prezint domnului președinte Iohannis câteva date pe care cu siguranță dânsul nu le-a citit și nu le cunoaște, chiar dacă ele sunt clar prezentate și în expunerile de motive ale celor două legi.

O rog pe doamna senator Dinu Nicoleta Ramona să poftească la microfon și pe colegul domnul senator Toma Cătălin Dumitru să se pregătească.

Bună dimineața!

Titlul declarației mele politice este „Turismul românesc, măsura ignoranței guvernării PSD–ALDE”.

În lăudatul program de guvernare al PSD turismului românesc i se alocau o serie de promisiuni, care până acum au rămas neonorate, la fel cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor. Se vorbea în 2016 despre șansa României de „a crea mai multe locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanță istorică și religioasă și suficiente frumuseți naturale” – referință pag. 6/188.

În același program de guvernare se promitea „extinderea ariei de acțiune a CEC pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susține programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT și turism” – referință pag. 28/188, programul de guvernare.

Și, nu în ultimul rând, artizanii acestui program de guvernare promiteau că „alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul” – referință pag. 28/188, programul de guvernare.

Suntem la aproape doi ani de când majoritatea politică PSD–ALDE guvernează România pe baza aceluiași program de guvernare, în care turismului românesc îi erau promise dezvoltări fără precedent. Au trecut doi ani de când PSD a promis „dezvoltarea turismului balnear prin investiții în infrastructura rutieră și crearea bazelor de tratament, promovarea turismului prin ghiduri și informații de călătorie, creșterea vizibilității internaționale a destinațiilor țării noastre”.

Atunci PSD nu putea ignora o realitate zdrobitoare, aceea că turismul este un sector al economiei ce produce miliarde de euro anual și care trebuie susținut, mai ales că în această industrie activează multe companii și sute de mii de angajați. După doi ani, realitatea arată la fel de rău ca atunci când ați preluat guvernarea. Turismul românesc are o pondere de numai 1,3% în PIB, în pofida unor atracții turistice unice în Europa și chiar în lume.

## Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Toma Cătălin Dumitru să poftească la microfon și pe domnul senator Mihail Radu Mihai să se pregătească.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Bună ziua și Hristos a înviat! Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

În aceste momente în care vorbim, în zona Moldovei există o mare, mare problemă, care creează un eveniment extrem, extrem de nefericit pentru locuitorii din această zonă a Moldovei, respectiv pentru 5,5 milioane de locuitori. Și să vă spun de ce.

Stimați colegi,

În noaptea de 10 spre 11 aprilie 2018, un etaj întreg al Institutului de Boli Cardiovasculare din Iași a fost cuprins de flăcări, peste 120 de pacienți fiind evacuați. Din fericire, incendiul nu a produs victime. Din nefericire, el este încă nefuncțional și în ziua de astăzi.

Iată de ce acest institut este important pentru regiunea Moldova:

– este singurul de acest tip în cele opt județe ale Moldovei, celelalte regiuni istorice fiind deservite de cel puțin două astfel de centre;

– se adresează unei populații de peste 5,5 milioane, fiind unicul centru european arondat unui număr atât de mare de locuitori;

– este unicul centru din Regiunea de Est a României care oferă servicii de chirurgie cardiovasculară la adulți, tratament chirurgical și intervențional al malformațiilor cardiace congenitale la copii și adulți, tratament endovascular al maladiilor aortei și stenozei aortice și tratament intervențional al fibrilației atriale.

Vreau să vă spun, stimați colegi, că raportul Băncii Mondiale arată că România ocupă locul I în Europa, și nu pentru ceva bun, ci pentru că în România mortalitatea populației din cauza bolilor cardiovasculare are o medie de 108,9 decese la 100.000 de locuitori, față de media Uniunii Europene, care este de 43,8 la 100.000 de locuitori. De asemenea, bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul 1 de deces în țara noastră, în România, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel național.

Institutul este condus de medicul profesor Gheorghe Tinică, chirurgul care, atenție, a efectuat pentru prima dată în România o operație pe cord cu laser, fiind renumit și în străinătate, ocupând în trecut funcția de președinte al Euro-Asian Bridge Society, vicepreședinte în momentul de față.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg. Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele de astăzi este „O reparație necesară – reprezentarea echitabilă în Parlament a compatrioților din diaspora”.

Recent, doamna premier Dăncilă, într-unul din momentele sale tragicomice de luptă cu limba română, declara că „trăim într-o țară în care trebuie să avem și democrație”.

Stimați colegi,

Vă invit să sprijiniți un proiect de lege care va aduce democrație pentru foarte mulți cetățeni români. Pentru prea mult timp românii din diaspora au fost tratați la alegerile parlamentare ca niște mai puțin români. Proiectul pe care l-am depus propune aducerea numărului de locuri în Parlament pentru diaspora la nivelul cerut de lege, dar ignorat de fiecare dată până acum: de la 6, la 14 – 4 în Senat și 10 în Camera Deputaților.

Mulți dintre dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, cunoașteți de multă vreme și ați tolerat anomalia în ceea ce privește reprezentativitatea diasporei în Parlament. Legea pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților stabilește o normă de reprezentare. Mai exact, un senator este ales pentru 168.000 de alegători, iar un deputat pentru 73.000. Această normă se aplică tuturor județelor și municipiului București, nu și pentru Circumscripția nr. 43.

Românii răspândiți în toată lumea sunt strânși într-o singură circumscripție, căreia pentru alegerile parlamentare s-a decis să nu i se aplice norma de reprezentare legală. În schimb, diasporei i se atribuie arbitrar nivelul minim prevăzut de lege, adică nivelul celui mai depopulat județ din România: doi senatori și patru deputați. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în diaspora avem stabiliți explicit peste 700.000 de cetățeni, din cei peste 4 milioane de români cât se estimează că trăiesc în afara țarii. Un județ din țară cu o populație asemănătoare trimite în Parlament 5 senatori și 11 deputați. Sesizați diferența? Sesizați inechitatea?

Dintre românii plecați afară, o parte și-ar dori ca la alegerile parlamentare să poată vota pentru localitățile, regiunile, județele de unde au plecat, ceea ce nu este cazul astăzi. Alții vor să aibă reprezentanți suficienți, care să se ocupe specific de problemele vieții lor în afara țării. Din păcate, votul tuturor oamenilor din diaspora trimite doar un număr insignifiant de parlamentari la București. Și asta îi face pe mulți cetățeni să nu mai fie interesați de alegeri și de procesul democratic. Nu se mai simt reprezentați.

Vă mulțumim și noi.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cornel Popa:**

## Stimați colegi,

Pentru stenograma ședinței, precizez numele senatorilor care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice: Bădălău Niculae, Salan Viorel, Vulpescu Ioan, Lupu Victorel a citit, Sbîrnea Liliana, Romașcanu Lucian, Arcan Emilia, Brăiloiu Tit Liviu, Pațurcă Roxana Natalia, Smarandache Miron Alexandru, Pop Liviu Marian, Breaz Valer Daniel, Popa Cornel, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Stângă George Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Cazan Mircea Vasile, Caracota Iancu, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica, Fălcoi Nicu, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Covaciu Severica Rodica și Talpoș Ioan Iustin.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 16 mai 2018.

## PAUZĂ

* * *

## Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup întâi să vină ei în sală, după care să-și invite colegii în sală, ca să începem ședința de plen.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor,

Înainte de a începe ședința, îl invit pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să citească lista de prezență. Vă rog, domnule secretar.

Bună dimineața tuturor!

Alexandrescu Vlad Tudor Andronescu Ecaterina Antal István Loránt

Domnule secretar, vă rog să spuneți și cine e prezent sau absent.

Alexandrescu Vlad Tudor – absent Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt – prezent Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – absent Avram Nicolae – absent

E prezent!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Vă rog să mă scuzați, domnule senator! Baciu Gheorghe – învoire Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – prezent Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – absent Breaz Valer Daniel

Unde, aici?!

Breaz Valer Daniel? Absent. Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – absent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius

Aici nu e trecută delegația. Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – absent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – absent Corlățean Titus – absent Costoiu Mihnea Cosmin – absent Covaciu Severica Rodica – absentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – absent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – Guvern Dănăilă Leon – prezent Deneș Ioan – Guvern Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – absentă Dinu Nicoleta Ramona – prezentă Dircă George Edward Covaciu Severica Rodica – prezentă Chițac Vergil – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Bună dimineața! Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent

Fălcoi Nicu – absent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – absent Fifor Mihai Viorel – Guvern Filipescu Răducu George – prezent Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – absent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – absent Hadârcă Ion – prezent. La țanc! Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – Guvern Ionașcu Gabi – prezent

## **Domnul Viorel Ilie**

**:**

Prezent.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Scuzați-mă! Păi, oricum, Guvernul e Guvern... Iordache Virginel Iriza Scarlat László Attila Absent, absent, absent! Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan – prezent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – prezent Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – Guvern Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – absent Nicoară Marius Petre – absent Nicolae Șerban – absent Niță Ilie – absent Novák Csaba Zoltán

Vă rog să mă scuzați, domnule senator! Niță Ilie – prezent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – Guvern Orțan Ovidiu Florin – absent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – absentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – absent Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – absent Pop Liviu Marian – prezent Popa Cornel, deocamdată, absent...

**Domnul Cornel Popa**

**:**

Alo! Prezent!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Da... A, nu! Nu cred așa ceva! Popa Cornel – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – prezent.

Domnule senator, înțeleg că suntem deja 90 de colegi, avem cvorum.

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 mai 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 90 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

- Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Craioveanu. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am următoarea propunere de suplimentare a ordinii de zi de astăzi la secțiunea a II-a – inițiative legislative, astfel: propun introducerea la punctul 3 a Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu număr de înregistrare la Senat L260/2018; iar la punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu număr de înregistrare la Senat L392/2017.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de comisii permanente.

Anunț membrii Biroului permanent că s-ar putea, după ora 13.00, să avem o ședință de Birou permanent al Senatului, dar rămâne să fie convocată.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–26 mai 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni: activități în circumscripțiile electorale;

– marți: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– miercuri, 23 mai 2017: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; începând cu ora 14.00, lucrări în comisiile permanente;

- joi: lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții? Nu.

- Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale – COM(2018) 148 final.

Înainte de a o invita la microfon pe doamna președinte a Comisiei de afaceri europene, pentru a da citire..., pentru a prezenta raportul și proiectul, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de tineri din județul Dolj, invitați de doamna deputat Alexandra Presură.

Le spunem bine ați venit în Senatul României!

Doamna președinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale este în pachet cu o altă propunere referitoare la stabilirea normelor prin care se stabilește impozitarea societăților în care există o prezență digitală substanțială.

La lucrările comisiei au participat reprezentanți de la Ministerul de Externe și Ministerul Finanțelor Publice și..., în primele reuniuni în care am discutat acest pachet, mai puțin de la Ministerul Comunicațiilor, care era cel care putea să furnizeze datele spre informare. Între timp, au fost prezenți și am hotărât să facem un seminar împreună, pentru că e un nou tip de impozitare, într-o zonă absolut inexistentă anterior, unde nu există granițe. E vorba de impozitarea unor societăți de tipul Amazon, să spunem.

În ceea ce privește temeiul juridic, este art. 113 din tratat care permite să se adopte dispoziții pentru armonizarea legislațiilor naționale ale statelor membre privind impozitele indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară.

Așa cum am precizat, ea presupune un obiect absolut nou de..., un domeniu absolut nou de impozitare, și anume veniturile generate de furnizarea anumitor servicii digitale. Și anume: e vorba de societățile care depășesc 750 de milioane de euro, iar cuantumul total al veniturilor impozabile obținute de entitate în cadrul Uniunii depășește 50 de milioane de euro.

Prin această propunere se stabilește că locul impozitării îl reprezintă locul în care se produc veniturile impozabile, adică acolo unde sunt utilizatorii.

Sub aspectul subsidiarității și al proporționalității, noi considerăm că nu sunt probleme, dar sub aspectele tehnice ale identificării utilizatorilor, calculului volumului de activitate _et cetera_ sunt enorm de multe probleme încă. Ele sunt discutate la nivelul OSCE, la nivelul Uniunii Europene și rugăm și noi comisiile de specialitate – pe cea economică, în primul rând – dacă pot să participe la audierea pe care o vom organiza cu cei din domeniu, pentru ca să nu se întâmple ca „diavolul să fie în detalii”, adică să se găsească o formulă care, în realitate, nici să nu aducă bani la buget și să fie și dezavantajoasă pentru alți prestatori de servicii digitale sau furnizori de asemenea servicii...

Vă mulțumim, doamnă președinte, ne-ați convins.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Domnul Coliban. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În adăugire la ce a spus doamna președinte a comisiei, aș dori să atrag atenția că la dezbateri, la cele multe runde de dezbateri, nu a fost prezent ministerul, doar la ultima dintre ele. Și, la ultima, ceea ce ne-a transmis ministerul a fost că va exista această dezbatere, acest eveniment.

Consider că piața serviciilor digitale, piața globală este una în care România are un rol activ, suntem un jucător pe această piață și, mai mult, dacă am gândi o strategie națională de dezvoltare a României, zona aceasta de servicii digitale ar trebui să fie una cu un rol principal, un rol foarte important.

Prin urmare, orice modificare de la nivel european, inclusiv a impozitării acestei piețe, este important să o tratăm cu foarte mare atenție. Există multe inovații în România, există huburi de inovație, există aplicații în lumea asta on-line pe care le-au dezvoltat firme românești, prin urmare e bine să ne uităm de două ori și să vedem dacă nu cumva, dincolo de un aviz favorabil, avem ceva de adăugat în negocierile și în discuțiile cu Comisia Europeană.

Prin urmare propunerea mea, pe care o va formaliza liderul nostru de grup, este să retrimitem la comisie pentru două săptămâni, pentru că ar permite să preluăm eventualele concluzii din acea dezbatere organizată de Ministerul Comunicațiilor și să le adăugăm la acest aviz. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Alexandrescu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Din partea Grupului USR este o singură intervenție totuși.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Procedură.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Pe procedură, retrimitere la comisie.

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Pot să dau răspuns?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Numai puțin, doamna președinte, stați o secundă, să vedem dacă sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare.

Nu mai sunt alte intervenții din partea altor...?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Pe procedură.

Vă rog, domnul senator Alexandrescu. Intervenție pe procedură.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Din motivele invocate de colegul meu, domnul senator Allen Coliban, Grupul parlamentar al senatorilor USR cere retrimiterea la comisie.

Termen – două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Pot explica?

Da, doamna senator Crețu, vă rog.

Stimați colegi,

Sunt la fel de interesată ca dumneavoastră ca România să-și definească corect poziția, doar că noi suntem în cele opt săptămâni cu privire la verificarea subsidiarității și a proporționalității.

Ceea ce vom obține împreună cu Ministerul Comunicațiilor și cu părțile interesate putem să trimitem, în dialogul politic, direct Comisiei Europene și, de asemenea, să fie poziția pe care, în Consiliu, o susține Guvernul nostru. Și o trimitem și colegilor din Parlamentul European, când se lucrează pe text efectiv.

Acum verificăm subsidiaritatea și o lipsă a poziției noastre ar putea fi interpretată că suntem împotriva impozitării Amazonului și a altor mari societăți care nu contribuie deloc la societățile din care își trag banii, sub niciun fel de... sau foarte puțin..., pentru a obține veniturile enorme pe care le obțin.

În acest sens am votat împotriva retrimiterii la comisie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru precizări și pentru explicarea votului, deși nu era nevoie.

Dacă sunt alte intervenții?

Înțeleg că nu.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale – COM(2018) 147 final.

O invit la microfon pe doamna senator Crețu, vă rog, microfonul 7, doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am precizat la început, este al doilea element din pachet care definește conceptul de prezență digitală substanțială și, în consecință, statele care vor putea primi impozite din cele colectate, în măsura în care respectivele companii impozitate au prezență în statele respective, criteriile de calcul al acestei prezențe, ce activități intră în cadrul respectivei prezențe digitale substanțiale, așa apare conceptul.

Și, ca și în partea anterioară, considerăm că lucrurile trebuie făcute, dar soluțiile tehnice trebuie lucrate extrem de bine, pentru ca să nu permită nici sustragerea de la plata impozitelor respective și ca să aibă beneficiu bugetul fiecărui stat în care asemenea societăți își desfășoară activitatea. Pe de altă parte, să nu punem nici niște praguri prea mici, ca să avem enorm de mari cheltuieli în a colecta datele, să fie ceea ce încasăm mai puțin decât banii pe care îi cheltuim ca să colectăm datele în baza cărora luăm impozitul respectiv.

Pentru asta trebuie lucrat în continuare, așa cum am precizat la început. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Coliban. Vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Revin cu adăugiri la argumentația de mai devreme, pentru că, dacă la primul punct vorbeam despre un sistem, la punctul 2 vorbim despre norme de impozitare.

În România există actori care au cifre de afaceri în on-line de milioane de euro. Este foarte complicat să spunem acum cât din cifra asta este în spațiul comunitar și cât în afara spațiului comunitar. Prin urmare, uitându-ne la situația actuală, s-ar putea să avem deja aplicații, și nu doar site-uri, ci vorbim și de aplicații mobile, care să producă cifre de afaceri semnificative, astfel încât să fie afectate de aceste norme.

Mai mult, dacă ne uităm la perspective, există huburi de inovare și există foarte multă activitate în zona aceasta de creație și de inovare nu doar la Cluj, ci în mai multe orașe din țară. Dorința noastră și a tuturor celor implicați este

ca România să ajungă cât mai sus în volumul tranzacțiilor on-line și al cifrelor de afaceri generate de această inovare.

Prin urmare reiau solicitarea de a retrimite la comisie, mai ales că la masa Senatului este ultima șansă de a discuta despre aceste lucruri și de a le aproba. Într-adevăr, va exista acea dezbatere la finalul lunii, organizată de MCSI, la care îmi și propun să ajung, însă acea dezbatere nu va mai ajunge pentru un aviz sau pentru un vot în Senat.

De aceea, dacă doriți și considerați oportun, aș vrea să amânăm acest vot până după ce vom avea concluziile acelei dezbateri la care sper să fie reprezentați cât mai mulți dintre actorii relevanți din acest mediu al pieței digitale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că grupul este de acord... Liderul de grup.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Cîțu.

Domnul senator Cîțu. Vă rog să mă scuzați! Microfonul 2.

Mulțumesc domnului secretar Pavel pentru atenționare.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi – și urmează în perioada următoare – o să avem mai multe COM-uri care vin de la Comisia Europeană și redefinesc două lucruri: cum impozităm sau cum vrea o parte din Comisia Europeană să impoziteze activitățile din domeniul digital și, al doilea, cum redefinim și cum impozităm produsele financiare.

Eu cred că trebuie să fim foarte atenți aici și cred că avem șansa să trimitem un semnal astăzi Comisiei Europene că România nu este de acord cu direcția în care merg aceste discuții. Pentru că trebuie să spunem foarte clar: o parte din membrii Comisiei Europene susțin aceste impozitări. Irlanda este cea care nu susține acest tip de impozitare, de exemplu, pentru companiile digitale, pentru că Irlanda este gazda acestor companii. Dacă România și celelalte state vor cu adevărat să impoziteze corect și să aibă... să impoziteze activitatea digitală, pot să facă ce a făcut Irlanda: să reducă impozitul pe cifra de afaceri și atunci Amazon și Google și toate celelalte companii își vor face sedii și în aceste țări.

Direcția în care mergem astăzi nu este una, zic eu, benefică pentru Uniunea Europeană, mai ales pentru România, care spune că are un parteneriat strategic cu Statele Unite, acestea fiind toate companii din State, din America, niciuna din Uniunea Europeană.

De aceea propun – și le-am propus colegilor și la precedentul COM, și la acesta – să votăm împotrivă, pentru că trebuie să arătăm că nu suntem de acord cu impozitarea în această formă, mai ales că România are foarte mult de beneficiat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Doresc să vă informez că la balcon avem un grup de vizitatori din județul Sibiu, localitatea Șura Mare, la invitația domnului senator Avram.

Le spunem bine ați venit în Senatul României!

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac doar o precizare la cea anterioară, e vorba de companiile peste 750 de milioane de euro...

Doamna președinte...

Gata!

...la punctul 1 sau la punctul 2? Că nu știu la care ați făcut precizarea.

La ambele...

Sau la aprobarea ordinii de zi?

Dar erau în pachet...

Propunerea de directivă privind obligațiunile garantate nu are niciun fel de problemă sub aspectul subsidiarității și al proporționalității, în sensul în care obligațiunile garantate sunt obligațiuni, titluri de creanță emise și garantate cu portofoliul de active separat, așa cum știm, și, în acest caz, cei care erau deținători de obligațiuni erau creditori preferențiali, dar, la nivelul celor 27 de state, definirea obligațiunilor garantate era diferită.

În această propunere de directivă se face o armonizare a definiției, pentru ca privilegiile care se dau acestor tipuri de obligațiuni să nu fie, în fapt, date pentru lucruri diferite, ci pentru același tip de garanții pe care titlul respectiv, financiar, le are.

Nu avem nicio problemă pe textul... și nici sub aspectul subsidiarității.

Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Iarăși, nu aș trece foarte rapid peste acest COM, pentru că aici este un _blessing in disguise_ , ni se promite că vor exista așa-numitele produse financiare garantate cu risc zero. Așa ceva nu există. Și am avut discuție și la comisie, și cu reprezentanții Băncii Naționale, pentru că este o promisiune pe care am văzut că a făcut-o și sectorul privat în perioada 2006–2007, acele obligațiuni care, la un moment dat, s-a văzut că au dat faliment. Trebuie să fim foarte atenți, pentru că nu există pe piața financiară produse garantate permanent și cu risc zero, ceea ce propune această directivă, și acest garant va fi dat, în fine, de Comisia Europeană.

Din nou, și cu discuții și..., cei de la BNR nu au putut să ofere niciun fel de explicații la comisie, nu știu dacă la Comisia pentru afaceri europene au venit cu altceva, dar au spus că: „Da, există riscul real ca aceste obligațiuni să dea faliment, să fie falimentare la un moment dat, în funcție de obligațiunile care sunt în acest pachet”, ceea ce nu se spune în acest COM și nu știu dacă am spus în comunicarea cu Comisia Europeană.

Partidul Național Liberal... Propunerea mea este să se voteze împotriva și a acestui COM. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog să vă referiți la punctul 3.

Deci nu avem cazul... Da. Eu vreau să fiu cât mai concisă...

Exact!

## **Doamna Gabriela Crețu:**

...dar, ca să nu vorbim despre altceva, nu e vorba de micii investitori români în domeniu sau de societățile românești, ci dacă luăm ceva bani din impozitarea Amazonului, de exemplu, la primele două.

Nu am înțeles. Este propunerea dumneavoastră față de Partidul Național Liberal sau este propunerea față de plen din partea Partidului Național Liberal?

A, deci întâi propuneți Grupului PNL, după care propuneți plenului Senatului.

Am înțeles. Cred că o să ținem cont de propunere. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

Suntem în aceeași situație în care e o modificare a reglementărilor în vigoare privind poluanții.

Sub aspectul subsidiarității, obiectivele nu pot fi realizate la nivel național. În schimb, sub aspectul proporționalității, avem câteva observații, pe care v-am ruga să acceptați să le trimitem Comisiei Europene, în special în ceea ce privește Agenția Europeană pentru Produse Chimice. E vorba ca activitățile de raționalizare, simplificare și automatizare a procesului de raportare și monitorizare să nu genereze sarcini excesive, ca agenția să demonstreze că deține resurse necesare, financiare și umane, pentru ducerea la îndeplinire a noilor atribuții și ca delegarea anumitor atribuții către Comisia Europeană să fie pe perioadă clar determinată și cu stabilirea obiectului pentru care Comisiei i se deleagă atribuții. Actele delegate sunt un fel de..., cum e, la nivel național, dreptul Guvernului de a face măsuri de implementare a unei legi fără să mai întrebe Parlamentul. Și Consiliul și să clarifice despre ce... ce atribuții are nevoie acolo. Atât.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere face parte..., e una din principalele propuneri ale pilonului social, a fost discutată – domnul raportor a fost domnul senator Liviu Pop – cu toate ministerele, cu comisiile de specialitate.

Ea vine să îmbunătățească accesul persoanelor fizice și al angajatorilor la informațiile privind piața muncii, dat fiind că, așa cum știm, noi avem piață unică pentru toate celelalte domenii, dar nu avem și un sistem social unic.

O să vă rog să ne permiteți să trimitem câteva observații, dat fiind că autoritatea, așa cum este creată, nu adaugă foarte mult față de serviciile care sunt acum – doar că până acum ele erau în 6-7 instituții diferite, acum sunt puse toate sub o aceeași umbrelă –, și, de asemenea, să resubliniem faptul pe care l-am... ideea pe care am transmis-o și la pilonul social, că e vorba doar de măsuri paliative marginale

și că nu se reduc efectiv inegalitățile majore, care există la nivelul Uniunii Europene, prin aceste propuneri.

Vă mulțumesc.

Sunt date foarte multe...

Vă mulțumim.

...aveți textul integral...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul stabilește doar un aspect tehnic. Până acum, legea aplicabilă în toate cele 27, 28 de state membre era diferită. Prin acest regulament se stabilește, în cazul în care se cedează, cred, creanțe, în cazul cesiunii de creanțe către terți, adică țări din afara Uniunii Europene, care e legea aplicabilă la nivelul tuturor statelor membre, pentru că apăreau în instanțe multe probleme din cauza interpretării diferite a legii aplicabile în statele membre în cazul acestui act juridic.

Nu sunt probleme sub aspectul subsidiarității, art. 81; sub aspectul proporționalității – vine în sprijinul statelor membre, evitând conflictele juridice.

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Cîțu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Foarte bună această lege care... acest proiect care vine de la Comisia Europeană, pentru că – și-mi pare bine că a venit acum –, acum câteva luni de zile, acest Senat tocmai a votat o lege în ceea ce privește cesiunea de creanțe, creanțe către terți, care era mult mai restrictivă.

Astăzi, Comisia Europeană vine și relaxează aceste condiții. Și țineți foarte bine minte că atunci au fost discuții ample. Îmi pare bine că a venit acest proiect de la Comisia Europeană și veți vedea că mai sunt câteva care vor face ca acele proiecte de lege (pe care le-am citat aici, în Parlament) să nu aibă niciun fel de sens.

Partidul Național Liberal votează pentru acest punct.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile – COM(2018) 97 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul și proiectul. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest plan de acțiune, Comisia Europeană propune spre analiza statelor membre o modificare în sistemul prin care se acordă finanțările, astfel încât criteriile de acordare a finanțărilor să fie în concordanță cu strategiile pe care noi înșine, mai puțin România, dar, în genere, la nivelul Uniunii Europene, le adoptăm, cele ale dezvoltării durabile, astfel încât să reorienteze fluxurile de capital către investiții durabile, să gestioneze riscurile financiare care decurg din schimbări climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului _et cetera_ , inclusiv schimbând criteriile de acces la credit și criteriile de elaborare a unor... și punere pe piață a unor instrumente financiare care să vină în sprijinul celor care fac activități durabile. Și definește aceste activități astfel încât ei să fie avantajați, eventual, la accesul la fonduri.

Dar e plan de acțiune..., trebuie luat în evidență, analizat..., Guvernul, în măsura în care susține activități, pentru a nu pierde, din schimbările acestea..., fonduri.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu..., da, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege se are în vedere stabilirea de măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, în urma aprobării Hotărârii Parlamentului nr. 1/2018 a acordării încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, secretarul general al Guvernului preia structura, activitățile și personalul Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social.

De asemenea, sunt și alte modificări structurale, inclusiv pentru Comisia Națională de Prognoză, care trece în subordinea Guvernului.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, adresăm rugămintea pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Domnul Florin Cârciumaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 8.05.2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Consiliul legislativ...

Vă mulțumim, doamna senator, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Continuăm ordinea de zi cu dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Înainte de aceasta, doresc să vă informez că avem la balcon un grup de vizitatori din județul Prahova, la invitația domnului senator Oprea și a domnului senator Savin, și sunt însoțiți de consilierul județean Rareș Enescu.

Le spunem bine ați venit în Senatul României!

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (L146/26.02.2018).

Mulțumesc.

...a dat aviz favorabil.

Cinci comisii, Comisia pentru muncă, cea pentru dezvoltare, cea pentru afaceri europene, Comisia pentru buget și Comisia economică, toate cinci au dat aviz favorabil. Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul îl vom exercita în sesiunea de vot final pentru inițiative cu caracter organic. Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene și pentru completarea unor acte normative (L243/23.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

O invit la microfon pe doamna Mihaela Toader, secretar de stat, de la Ministerul Fondurilor Europene, microfonul 9. Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumim frumos.

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței nr. 30 pentru modificarea Ordonanței nr. 40/2015 privind fluxurile financiare pentru exercițiul financiar 2014–2020.

Am introdus o serie de modificări pentru a finanța proiectele, a rambursa din fonduri europene proiectele începute a fi finanțate din alte surse, de la bugetul de stat sau din împrumuturi.

De asemenea, am reglementat modul în care instituțiile externe, instituțiile publice externe, parteneri în proiecte finanțate din fonduri europene, pot primi prin intermediul liderului instituției române sumele aferente cheltuielilor pe care le au de făcut și, totodată, asigurăm pentru spitalele din rețeaua publică a Ministerului Sănătății posibilitatea de a primi bani de la bugetul de stat pentru asigurarea cofinanțării.

Vă mulțumim și vă rugăm să adoptați.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Renică Diaconescu, microfonul 6.

Vă rog. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

În urma dezbaterilor din ședința din 8 mai 2018, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, această inițiativă face parte din legile ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (L260/2.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul doamnei secretar de stat Diana Severin, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin intervențiile propuse se urmărește, în principal, asigurarea competențelor și a sarcinilor de monitorizare și control ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în acord cu prevederile articolelor 55–59 din Regulamentul European nr. 679/2016. Guvernul susține în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Microfonul 6 sau 7, după ce ajunge. Domnul senator Fenechiu, da?

Vă rog. Aveți cuvântul. Orice microfon doriți dumneavoastră.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată de către Biroul permanent asupra Proiectului pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia economică, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru muncă au transmis avize favorabile.

Comisia juridică, în ședința de ieri, în prezența doamnei președinte ANSPDCP, analizând proiectul de lege, a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, care se regăsesc în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 2 la prezentul raport.

Comisia juridică propune admiterea propunerii legislative..., a proiectului de lege, pardon.

Mai fac precizarea că, potrivit termenului stabilit de regulamentul Uniunii Europene, legislația europeană a datelor cu caracter personal se aplică în România din data de 25 mai.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Subiectul prelucrării datelor cu caracter personal e unul extrem de sensibil.

Sunt de acord că trebuie implementată cât mai repede legea, dar graba strică treaba. Faptul că regulamentul trebuie preluat, aplicat rapid, asta nu înseamnă că sunt normale ședințele Comisiei juridice în care primești la începutul ședinței câteva sute de foi pe câteva zeci de tabele și trebuie să le citești în primă... să faci primă lectură pe loc și să trebuiască să accepți votul la un raport favorabil.

Grupul PNL a votat „împotrivă” și ne vom menține acest vot, tocmai pentru că ni se pare că pe un subiect, repet, atât de sensibil cum este subiectul legat de prelucrarea datelor cu caracter personal, care ține, până una alta, de o temă care vă e foarte dragă, și anume cea de drepturi și libertăți cetățenești, din păcate, ajungem să dăm rasol din cauza faptului că cineva nu-și face treaba la timp și nu comunică niște documente la timp și nu vine cu amendamentele la timp, astfel încât să le discutăm în cunoștință de cauză. Dar, dacă asta este opțiunea majorității, este responsabilitatea dumneavoastră.

Astăzi ne vom opune proiectului de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Gabi Crețu.

Doamna senator Crețu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Deși suntem și noi de acord că trebuie să facem la timp transpunerile, și nu pe ultima sută, noi vom vota „pentru” dintr-un motiv de necesitate. Deși Agenția de Protecție a Datelor există, rolul și funcționarea ei nu sunt pe măsura provocărilor care urmează, pentru că urmează Legea de transpunere a Directivei privind Registrul pasagerilor, care are... prezintă enorm de multe provocări cu privire la protecția și utilizarea mai ales a datelor personale.

Din acest punct de vedere, eu aș ruga și opoziția să voteze „pentru”, astfel încât agenția să fie funcțională până la momentul în care va trebui să se confrunte cu sarcini mult sporite față de cele actuale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai există alte intervenții?

Nu.

Nu.

Înțeleg că amendamentele respinse nu se susțin. Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, la ședința de vot final pe inițiative cu caracter organic.

Punctul 4, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale

pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L392/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, și anume îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte ANCOM Eduard Lovin.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 8. Da?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma solicitării de reexaminare au fost preluate o bună parte din observațiile Administrației Prezidențiale și, de asemenea, în urma unor scrisori ale Comisiei Europene în care se atrăgea atenția asupra riscului de infringement dacă rămâneau unele paragrafe din lege în forma veche, acest text a fost armonizat cu legislația europeană și considerăm noi că s-a ajuns la o formă echilibrată, care îndeplinește cerințele din legislația comunitară.

În concluzie și noi susținem forma aceasta a legii, așa cum a ieșit și din Camera Deputaților, și din comisiile din Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cîțu, domnul președinte al Comisiei economice, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc.

Membrii Comisiei economice au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse, asupra legii, în forma adoptată de Camera Deputaților ca urmare a cererii de reexaminare.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

**Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Da.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Alina, Alina, Alina.

Vă rog să mă scuzați că nu v-am observat. Vă rog.

Doamna senator Gorghiu, aveți cuvântul. Microfonul 2. Le mulțumesc celor doi secretari, care m-au atenționat amândoi în același timp.

Noroc cu secretarii, domnule președinte. Ce m-aș face eu cu dumneavoastră?

Exact.

Vă mulțumesc frumos pentru...

Se pare că ei au ochi pentru dumneavoastră mai mult decât am eu.

Vă rog.

Aveți ochi pentru altele, n-avem probleme.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru oportunitatea de a-mi da cuvântul în această ședință de plen.

Apreciez faptul că în Camera Deputaților s-au preluat foarte multe puncte din cererea de reexaminare. A rămas însă un punct nepreluat în modificarea legislativă, motiv pentru care eu, împreună cu domnul senator Florin Cîțu, în numele Partidului Național Liberal, am făcut un amendament, îl știți, l-am făcut și la forma venită prima dată în Senat, înainte de reexaminare, și anume cea care modifică procedura de numire.

Practic, noi propunem revenirea la forma inițială din Ordonanța nr. 22/2009, lucru care răspunde la primul punct din cererea de reexaminare, și anume faptul că la art. 11 alin. (1) să ajungem la forma următoare: „Conducerea ANCOM să fie asigurată de un președinte și doi vicepreședinți, numiți de către Președintele României, la propunerea Guvernului.” E singurul lucru care în acest moment cred că a rămas nerezolvat în lege. Altfel, repet, apreciez faptul că e una din puținele cereri de reexaminare care au fost luate în serios.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că am depășit capitolul dezbateri generale. Voi supune la vot amendamentul respins.

Rămâne ca votul pe inițiativa legislativă să-l exercităm săptămâna viitoare, marți.

Punctul...

Mulțumesc, domnule senator Rotaru, pentru atenționare. N-aș fi vrut să-l deranjez pe colegul nostru, care înțeleg că era foarte implicat în procedura legislativă.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L235/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că responsabilitatea implementării mecanismului de _feedback_ poate fi stabilită prin modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.384, și nu prin modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma sănătății. În același timp, menționăm că mecanismul de _feedback_ al pacientului face parte din indicatorii de îndeplinit în cadrul procedurii de acreditare a spitalului.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Diaconescu, microfonul 6, pentru a prezenta...

## **Domnul Renică Diaconescu:**

Inițiatorul... A venit și inițiatorul. Mai putem să...

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu. La dezbateri generale.

S-a dus.

S-a dus.

Domnule senator Diaconescu, vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Precizăm că această propunere face parte din legile ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog.

Domnul senator Wiener. Microfonul 2.

Din păcate, și în această instanță suntem în situația în care Senatul este în cămașă de forță. Motivele respingerii, și în motivarea ministerului, și în discuțiile care au fost la comisie, sunt tehnicitățile legate de faptul că o astfel de prevedere ar trebui să se regăsească în anexa cu criteriile de performanță ale managerilor de spital.

Sigur că acolo ar fi trebuit să se găsească în prima fază și ar fi trebuit să fie operațională în momentul în care clamăm că pacientul este în centrul sistemului de sănătate.

În același timp, astăzi, practic, vom respinge mandatarea sau responsabilizarea managerilor de spital de a pune în operă acest fapt.

Propunerea legislativă își propunea să responsabilizeze managerii de spital, astfel încât această platformă electronică de interogare a pacienților și aflare a opiniilor lor după ce s-au internat în spital să fie funcțională.

Astăzi, 21% din spitalele din România nu raportează niciun pacient în această platformă, deși completează unele din chestionarele de satisfacție, iar covârșitoarea majoritate a celorlalte introduc sub 5% din pacienți. Deci, practic, nu avem nici măcar peste marja statistică de semnificație vreo... vreun semnal de la pacientul internat astăzi în România.

Îmi pare rău să constat că tehnicalitățile împiedică din nou și din nou voința de a legifera. Sper, totuși, ca ordinul de ministru cu criteriile de performanță ale managerilor să fie modificat în sensul ăsta și să se introducă formal obligația managerului de a pune în operă acest principiu.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Diaconescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe colegul meu. Nu din cauza părții tehnice s-a refuzat această propunere legislativă, ci din cauza faptului că aceste lucruri ale managerilor, aceste răspunderi ale managerilor se stabilesc întotdeauna printr-un ordin de ministru. Nu este nevoie să faci o lege pentru fiecare reprezentant în parte. Atunci, o să dăm și responsabilitatea directorului medical, o să dăm și responsabilitatea șefilor de secție și o să facem legi pentru fiecare.

Da, e adevărat, și eu sunt de acord că managerii ar trebui să răspundă pentru multe lucruri. Dar, dacă îi punem să răspundă pentru infecțiile nosocomiale, le vor ascunde și mai mult, că asta este în România, și nu vom avea o relatare corectă. Dacă îi vom... le vom reglementa anumite atribuții, trebuie să o facem printr-o lege mai amplă, într-un cod de legi și, așa cum am vorbit cu colegul nostru, suntem de acord – reprezentanții comisiei – să alcătuim niște regulamente stricte ale managerilor, pentru că, de data asta, foarte mulți dintre ei și-au depășit atribuțiile. Chiar dacă, mă rog, au, uneori, umbrelă politică, ei înțeleg că sunt stăpânii spitalelor, și nu în slujba spitalelor.

Să vă spun, dacă îmi permiteți, un amănunt: am fost într-un stat din vestul Europei și l-am căutat acolo pe șeful Secției de neurologie, ca să stau de vorbă cu el. La un moment dat, secretara l-a anunțat pe șeful clinicii că este managerul la ușă. Omul mi-a făcut semn să stau liniștit, că nu e nicio problemă. La terminarea convorbirii, a ieșit și i-a spus managerului că are să schimbe becurile, că are să pună paturile acolo, că îi trebuie oxigen în partea cealaltă. Asta era... acela era managerul spitalului, omul care crea satisfacție pentru prestațiile medicale, și nu stăpânul. La noi managerii angajează, managerii fac contractele. Consiliul medical, de fapt, nu mai are niciun rol și, de aceea, trebuie schimbată Legea sănătății, prin alte legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările ulterioare (L198/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Nicea Mergeani. Da?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat de la Ministerul Muncii.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am susținut și în cadrul Comisiei de muncă, comisia de fond, Ministerul Muncii și Justiției Sociale lasă la latitudinea Parlamentului României să decidă asupra oportunității inițiativei parlamentare.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează, așa cum ați precizat, modificarea și completarea Ordonanței nr. 194/2002 și are ca principal element eliminarea obținerii avizului de angajare pentru lucrătorii transfrontalieri.

Comisia a analizat această propunere legislativă și a ajuns la concluzia, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Înțeleg că amendamentele respinse nu se susțin, motiv pentru care

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L196/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Nicea Mergeani, de la Ministerul Muncii, microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei de muncă.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea viza acordarea sporului de izolare de 20% pentru personalul contractual și funcționarii publici care desfășoară activitatea în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și majorarea cu 1,5 puncte a coeficientului de salarizare pentru primarii și viceprimarii localităților respective.

În urma analizei, Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere, motivat de faptul că stabilirea și acordarea drepturilor de natură salarială revin ordonatorului de credite, astfel încât să se poată încadra în limita bugetară și a sumelor care au fost alocate pentru această destinație.

Pe cale de consecință, raport de admitere... de respingere, cu amendamente respinse.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale. Înțeleg că amendamentele respinse nu se susțin.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 9 alin. (2)–(6) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție (L200/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Deleanu, secretar de stat, de la Ministerul Apelor și Pădurilor, microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă, cu amendamentele adoptate de comisiile raportoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru agricultură.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru abrogarea art. 9 alin. (2)–(6) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri, iar în urma dezbaterilor care au avut loc în comisii au fost adoptate amendamente.

Și comisia, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, a adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă. Lege ordinară, Senatul primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice (L223/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii Sorin Roșu-Mareș. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desemnarea laboratoarelor oficiale și de referință în vederea efectuării analizelor pentru probe de sol, plantă și produs, conform prevederilor legislației europene, eficientizarea verificărilor efectuate de structura responsabilă în domeniul inspecțiilor tehnice în domeniul agriculturii ecologice și stabilirea cadrului normativ pentru asigurarea condițiilor și procedurilor detaliate de colectare, procesare, definirea scopului analizelor, precum și transferul datelor referitoare la rezultatele analizelor.

Vă rugăm să votați aceasta... să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestui proiect de lege.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile, fără amendamente.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să se adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege, plenului Senatului.

Lege ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiect de lege... Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (L214/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul, în numele inițiatorilor înțeleg, doamnei deputat Chichirău Cosette Paula.

Și s-a propus în multe alte țări. În Danemarca și Suedia este o cutumă. Nici măcar nu există prevedere legală, dar ei publică toate aceste documente din oficiu, pe principiul că autoritățile publice reprezintă doar deținători ai informațiilor, proprietar fiind publicul.

Care sunt principalele riscuri legate de achizițiile publice?

Avem contracte supraevaluate sau fictive, avem diferențe mari între sumele din contract și suma finală, bineînțeles, cu costuri adiționale. Avem lucrări supraevaluate sau inexistente, studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul _copy-paste_ , avem conflicte de interese, contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ și lista de probleme este lungă.

Ceea ce propunem noi este adăugarea unui alineat în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, unde, printre alte lucruri, cum ar fi organigrama, bugetul, strategiile, primăriile să publice și toate contractele pe care le încheie.

Un asemenea proiect a fost introdus în Slovacia în 2011, numai că acolo prevederile sunt mai dure. Această prevedere a fost introdusă sub sancțiunea ineficacității contractului încheiat și nepublicat. Noi cerem doar publicarea. Cu alte cuvinte, în Slovacia, dacă nu publici, contractul nu poate fi executat. Efectele au fost extraordinare în Slovacia, costul cu achizițiile publice a scăzut cu 30%, deci am avea miliarde de lei în plus pentru a investii în spitale, în școli, în autostrăzi.

De asemenea, a scăzut dramatic numărul de licitații unde s-a prezentat un singur ofertant.

Supun atenției dumneavoastră așadar această inițiativă. Cred că ar face foarte mult bine în România și sper să dați un vot pozitiv.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul... Dumneavoastră?

Doamna secretar de stat Severin, microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Guvernul susține raportul de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vi s-a întâmplat ceva, doamna senator?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 6.

## **Doamna Cosette Paula Chichirău** – _deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Chichirău am zis. Am greșit?

## **Doamna Cosette Paula Chichirău:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Corupția ucide și toacă miliarde de lei, dar există o soluție legislativă simplă: publicarea tuturor contractelor, facturilor, chitanțelor și actelor adiționale. Exact asta propunem noi.

**Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Aș vrea să ne spună Guvernul de ce nu susține.

Înainte va trebui să-i dăm cuvântul reprezentantului comisiei, pentru a prezenta raportul. De un an și jumătate facem procedura acesta.

Bun. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată cu raportul asupra... cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, din partea inițiatorului, doamna deputat Cosette Chichirău. În ședința din 8 mai, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia juridică supune dezbaterii raportul, cu propunerea de respingere.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Presadă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Înainte de a intra în dezbateri, cred că ar fi util să știm și noi care este punctul de vedere al Guvernului, dincolo de faptul că nu susține.

În acest moment, pe site-ul Senatului nu figurează un aviz sau un punct de vedere de la Guvern cu privire la această propunere legislativă. Cred că e util pentru noi, toți senatorii, să aflăm de ce Guvernul nu susține propunerea și susține raportul de respingere.

Și aș vrea ca această intervenție să nu fie pusă pe seama sau în contul intervențiilor de la dezbateri generale. E o intervenție și o cerere de bun-simț. Mi se pare că ar arăta respect din partea Guvernului pentru plenul Senatului să ne spună de ce nu susține propunerea.

Doamna senator... Vă rog să...

Se poate să ne spună acum reprezentantul Guvernului acest lucru?

Vă rog să continuați la capitolul dezbateri generale, cu expunerea dumneavoastră sau cu punctul de vedere al Guvernului.

Dar, domnule președinte..., dar știți bine că Guvernul niciodată nu vine să-și susțină cu argumente punctele de vedere. Ne spuneți de fiecare dată că va răspunde în scris întrebărilor adresate în plen. Nu este adevărat. Acest lucru nu se întâmplă.

Haideți să nu ne mai facem că avem un guvern care dezbate cu plenul Senatului. Haideți să nu ne mai facem că noi, aici, ținem cont de punctul de vedere al Guvernului. Dacă ar trebui să fim onești, am admite că Guvernul nici măcar nu-și fundamentează punctele de vedere. Ce dezbatere e asta? Spuneți dumneavoastră... Guvernul nu susține. Spuneți dumneavoastră de ce nu susține Guvernul propunerea legislativă, dacă știți? Nu știți.

Ați încheiat?

Și tăcerea e un răspuns, să știți.

## Nu.

Nu suntem aici să mă scoateți dumneavoastră pe mine la tablă de la microfonul nr. 2...

Sunteți un coleg senator...

...și să mă puneți pe mine să răspund în numele Guvernului.

Sunteți un coleg senator, sunteți aici, în plenul Senatului...

Doamna senator, dacă mai aveți...

...aveți datoria să fiți informat atunci când votați un proiect sau altul.

Mulțumesc. Doamna senator Gorghiu.

Avem... Nu, n-am terminat. Lăsați-mă să încep măcar...

A! În regulă. Eu nu știu când terminați dumneavoastră...

...că vorbim despre propunerea legislativă.

...dar vă rog să ne spuneți sau să ne atenționați. Vă rog, microfonul 2, continuați.

## Mulțumesc mult.

Avem un raport de respingere pentru o propunere venită din partea Uniunii Salvați România care spune că autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să publice din oficiu contractele de achiziție, contractele sectoriale și contractele de concesiune pe care autoritățile și instituțiile publice le operează.

Amintesc: această propunere legislativă are un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Am citit raportul de respingere al comisiilor de specialitate și găsesc că, de fapt, acolo, motivele invocate pentru respingerea acestei propuneri legislative sunt superficiale. Se menționează că, în acest moment, conform legii, aceste contracte pot fi furnizate la cerere. Așa este. Ele pot fi furnizate la cerere. Numai că, de foarte multe ori, instituțiile nu răspund la cerere, nu furnizează contractul și, de foarte multe ori, cetățenii ajung în instanță pentru a obține aceste contracte. Și, pentru că vorbim de instanță în ceea ce privește Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, în România s-a dezvoltat o întreagă jurisprudență, iar această jurisprudență contrazice punctul 2 sau motivul nr. 2 de respingere a acestei propuneri legislative din raportul comisiei de specialitate, care spune că autoritățile nu pot furniza aceste informații, dacă ele ar încălca protecția datelor cu caracter personal.

Jurisprudența noastră spune că, atunci când autoritățile trebuie să furnizeze aceste informații, ele pot ascunde aceste date cu caracter personal, pentru a le proteja, și să furnizeze în continuare informația de interes public. Deci autoritățile nu au de ce să refuze să publice aceste informații. Interesul public este ca cetățeanul să aibă acces la această informație.

Așadar motivele de respingere din raportul comisiei de specialitate sunt, de fapt, nod în papură pentru a respinge propunerea, pur si simplu. Uniunea Salvați România constată a 15-a, a mia oară deja într-un an și jumătate că majoritatea parlamentară din plenul Senatului respinge propuneri pe motive politice, și nu tehnice sau de altă natură.

Este trist, pentru că noi suntem aici să legiferăm în interesul tuturor cetățenilor, indiferent de opțiunea lor electorală, și nu cred că cei care au votat PSD sunt de acord cu această practică. Cred că electoratul PSD este la fel de interesat de transparență și de accesul la informații de interes public.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Vă mulțumesc, inclusiv în numele Grupului PSD, pentru că ne spuneți cum e cu electoratul PSD.

Doresc să vă informez că la balcon se află finaliștii fazei pe liceu a concursului „Tineri pentru Europa”, organizat de doamna senator Crețu, în pregătirea președinției Consiliului Uniunii Europene.

Sunt elevi din toate liceele.

Să le urăm succes și să-i salutăm!

Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul nr. 2, după care doamna senator Gorghiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Procedura privind acordarea unui contract, indiferent, de achiziție a lucrărilor, sau contract de concesiune, fie servicii, fie bunuri din domeniul public sau privat, este una publică: anunțuri care se fac de către autoritatea emitentă respectând o procedură de transparență decizională. Este greu de înțeles de ce aceste contracte nu ar fi publice atâta timp cât Legea privind protecția datelor cu caracter personal... Evident, autoritatea respectivă este obligată să le protejeze.

De foarte multe ori, instituțiilor și autorităților publice, în special datorită unor motive de multe ori subiective, li se invocă nu știu ce matrapazlâcuri privind încheierea contractelor și atunci evident că, pentru imaginea instituției publice, acele contracte vor trebui făcute publice din proprie inițiativă, fără a obliga un eventual solicitant să facă o cere în sensul acesta.

O singură observație aș face în final.

Astăzi asistăm la un lucru deosebit, spun eu, inedit, când reprezentanții Guvernului vin și susțin raportul de admitere sau de respingere a unui proiect de lege. Credeam că documentele Guvernului sunt anterioare rapoartelor pe care... sau avizelor pe care le emit comisiile.

Grupul nostru, al Partidului Mișcarea Populară, este pentru adoptarea acestui proiect de lege, drept care vă rugăm și pe dumneavoastră să-l adoptăm.

Este în interesul autorităților publice locale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu o să reiau argumentele pe care inițiatorii și alte grupuri parlamentare le-au adus în fața dumneavoastră, însă vin și vă întreb următorul lucru și pe dumneavoastră și mai ales Guvernul, dar, sigur, la Guvern bat la porți închise, activitatea Guvernului funcționează extraordinar de bine, dar lipsește cu desăvârșire: dacă publicarea acestor contracte sau aceste contracte în sine nu sunt informații de interes public, care mai sunt, stimați colegi?

Argumentele aduse ieri în Comisia juridică sunt efectiv puerile. De la temerea că nu există buget ca să se publice contractele sau actele adiționale la aceste contracte până la faptul că n-ar exista drept comparat, deși există, inițiatorii au tratat acest subiect în expunerea de motive... sau o altă cauză de respingere fiind aceea că nu se pot publica contractele, pentru că acestea conțin date cu caracter personal, de parcă nu s-a auzit de anonimizarea datelor cu caracter personal la PSD.

E! Evident, există altă cauză. Nu-mi este limpede de ce țineți la sertar ascunse aceste contracte, nu-mi este limpede de ce credeți că primarii sau cei din instituțiile publice care semnează genul acesta de contracte s-ar teme să le facă publice. Ar fi fost un exercițiu de transparență pentru 2018 cât se poate de firesc.

Poate nu e târziu să faceți... să vă răzgândiți, practic, privitor la votul pe acest proiect de lege.

Grupul Partidului Național Liberal îl susține. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 (L228/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat de la Ministerul Justiției.

Ne scuzați, am ajuns noi prea repede la punctul acesta. Vă rog, microfonul 8. ## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Îmi cer scuze, domnule președinte.

Soluțiile legislative instituite prin propunerea ce se află în dezbaterea dumneavoastră au în vedere crearea unei noi forme de organizare a profesiei de notar public, alături de biroul individual și societatea profesională, respectiv biroul public, în care urmează să-și exercite activitatea un notar public de stat, angajați cu studii superioare și personal auxiliar. Se propun, de asemenea, dispoziții legislative referitoare la modalitățile specifice de individualizare a fiecărei forme de organizare a profesiei.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, apreciind că este neclară și incompletă, întrucât se propune crearea unei noi instituții, aceea a notarului public de stat, dobândirea acestei calități, precum și desfășurarea activității urmând însă să fie grevate de aceleași reguli ca și în cazul notarilor publici.

În ceea ce privește crearea instituției notarului public de stat care să funcționeze în cadrul unei forme de organizare a profesiei ca biroul public, apreciem că reprezintă un regres față de reglementarea în vigoare, reprezentând o revenire parțială la instituția notariatelor de stat, fără însă ca noua reglementare să aibă o justificare obiectivă a soluțiilor propuse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnule senator Fenechiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Consiliul Legislativ, analizând inițiativa, a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Comisia juridică a luat în dezbatere propunerea în data de 8 mai 2018 și, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre aprobare și dezbatere plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la dezbaterile generale, doresc să vă informez că acum se află la balcon finaliștii fazei pe liceu a concursului „Tineri pentru Europa”, organizat de doamna senator Gabriela Crețu, în pregătirea președinției Consiliului Uniunii Europene. Sunt elevi din toate liceele județului Vaslui.

Să-i salutăm și să le urăm succes!

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză publică (L232/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul...

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 9.

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu avem observații față de propunerea legislativă.

Precizăm că lucrările de expropriere necesare realizării sau extinderii de spații verzi au fost incluse și în proiectul de modificare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, L42/2016, Pl-x 209/2016, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, ce se află în prezent în procedură legislativă parlamentară ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Fenechiu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare modificarea art. 6, vizând includerea în categoria lucrărilor de utilitate publică a lucrărilor privind înființarea, protejarea și punerea în valoare a spațiilor verzi.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul nu a emis punct de vedere.

Iar în ședința din 8 mai 2018, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Ghica, totuși.

Și în numele inițiatorului, și la dezbateri generale, și în numele Grupului USR. Microfonul central. 3 în 1.

## **Domnul Cristian Ghica:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Media națională în orașe este 21,44 m[2] de spațiu verde per cap de locuitor. Normele europene, care sunt adoptate la nivel național, cer cel puțin 26 m[2] . Conform acestei propuneri, parcurile și spațiile verzi ar fi considerate de utilitate publică și autoritățile ar putea folosi mecanismele de expropriere.

În ciuda raportului negativ de la Comisia juridică, propunerea are aviz favorabil de la Comisia de administrație publică și cea de dezvoltare regională.

De aceea,

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, fiind vorba despre o inițiativă cu caracter organic, votul îl vom exercita săptămâna viitoare, marți, la ora 17.00.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (L230/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Diana Severin.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale (L194/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Diana Severin, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

## Domnule președinte de ședință,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru apărare...

Domnule senator Brăiloiu, ne scuzați. Vă rugăm, microfonul 6, microfonul 7, unde doriți dumneavoastră, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă rog.

## Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, de către Biroul permanent, prin adresa L230/2018.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 25 din Legea nr. 295 privind regimul armelor și munițiilor în sensul instituirii obligației structurii de poliție competente în a cărei rază de competență teritorială își are reședința posesorul permisului de armă de a-l înștiința pe acesta cu trei luni înainte de expirarea valabilității permisului, în vederea prelungirii valabilității acestuia.

În ședința din 9 mai 2018, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

## **Doamna Diana Severin:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a da cuvântul reprezentatului Comisiei pentru apărare, salutăm prezența domnului senator și ministru Radu Ștefan Oprea.

Domnule senator Brăiloiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Domnule președinte,

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, prin adresa L194/2018, a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru drepturile omului au avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru apărare și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez pe membrii Biroului permanent că am convocat ședință de Birou permanent astăzi, la ora 13.00, la sala... la sala „Dimitrie Cantemir”.

Mulțumesc, doamna secretar general.

Bun. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Microfonul central, dacă sunteți de acord.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Mulțumesc, chiar nu e nevoie. De data aceasta.

Aș dori să știu de ce Guvernul susține această propunere legislativă. Am auzit că susține, dar nu am auzit niciodată de ce.

Se poate ca reprezentantul Guvernului să răspundă?

Sau măcar să explice, nu știu...

Vă mulțumesc.

Rog reprezentantul Guvernului să transmită în scris solicitarea... să răspundă în scris solicitării doamnei senator.

Dacă sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul îl vom exercita săptămâna viitoare, marți.

Dragi colegi, nemaifiind alte puncte pe ordinea de zi, încheiem astăzi ședința plenului.

Vă mulțumesc tuturor pentru implicare și colaborare și vă urez...

Aveam și de la Brașov un grup...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...mult succes.

Înainte de a încheia ședința, anunțăm că va urma un grup de vizitatori, la invitația domnului senator Dunca, la balconul Senatului, din județul Brașov.

O să le spunem: bine ați venit!

Am anticipat venirea vizitatorilor din Brașov.

Le spunem încă o dată: bine ați venit, la invitația domnului senator Dunca!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085249]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/29.V.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei