Ștefan Mușoiu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Mizăm ca bugetul european să fie răspunsul exhaustiv în fața efectelor pandemiei și războiului”.

Dragi colegi,

Bugetul european pentru anul viitor, care deja începe să se configureze la nivelul Parlamentului European, se fundamentează pe provocările și efectele pandemiei și pe cele ale războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, precum și pe liniile directive ale Uniunii Europene. Într-un cuvânt, va fi o proiecție bugetară inedită. Pe de-o parte, trebuie să protejeze populația de întreaga gamă de consecințe negative, iar, pe de altă parte, trebuie să sprijine economia. Dar și să genereze, în continuare, premise de progres atât pe plan decizional, cât și în cel practic și pentru toate nivelurile de activitate. Este cu adevărat o misiune dificilă, am putea spune. Și totuși incompletă, având în vedere condițiile pe care le impune interconectarea globală, din ce în ce mai pregnantă.

În afară de rezultatele conflictului armat, care nu vor putea fi, din nefericire, amortizate într-un singur an, în perspectiva cea mai fericită, în care luptele s-ar încheia chiar începând de mâine, mai trebuie luate în considerare și problemele ridicate anterior zilei de 24 februarie, data cea mai neagră din istoria recentă a continentului european, de criza energetică și de posibila penurie alimentară pentru anumite materii prime.

Așadar, bugetul european pentru 2023 trebuie construit pe fiecare euro pus în coșul comun de fiecare stat în parte.

Banii comunitari trebuie să protejeze cetățenii împotriva creșterii prețurilor la energie și la alimente, să finanțeze sectoarele afectate, în mod special turismul și agricultura, să stimuleze crearea de noi companii*, să sprijine și programele din domeniul inovației, educației, sănătății sau culturii. Într-un cuvânt,